Tag: prognoza

  • BCE a îmbunătăţit uşor estimarea privind creşterea economică a zonei euro

     BCE se aşteaptă pentru acest an la creştere economică de 1,2% şi inflaţie de 1%. În decembrie, banca lua în calcul un avans al PIB de 1,1% pentru anul 2014 şi inflaţie de 1,1%.

    “Şomajul s-a stabilizat şi este aşteptată materializarea unei anumite îmbunătăţiri a cererii de consum”, a spus Draghi într-o conferinţă organizată după o decizie de politică monetară.

    Riscurile semnificative la adresa creşterii economice persisită, mai ales din cauza problemelor din ţările emergente şi a incertitudinilor geopolitice din ţări vecine spaţiului comunitar.

    Pentru anul următor, BCE a menţinut neschimbate prognozele, la 1,5% pentru avansul PIB şi la 1,3% pentru creşterea preţurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    0,67%
    scăderea în dec. 2013 faţă de luna precedentă a ratei medii a dobânzilor la creditele bancare noi pentru companiile nefinanciare, la 6,84%, în timp ce dobânda la creditele noi pentru populaţie a scăzut cu 0,24%, la 9,05%

    2%
    creşterea în ianuarie a creditelor în lei pentru companii faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce creditul în valută a scăzut cu 8%

    71
    numărul de fonduri mutuale active pe piaţă, după ce ASF a autorizat la 21 februarie încă cinci fonduri

    218,6 mil. euro
    profitul net cumulat înregistrat de băncile din Ungaria în 2013, după pierderi de 561 mil. euro în 2012

    468.000
    numărul de locuinţe noi vândute în SUA în ianuarie, în creştere cu 9,6% faţă de decembrie (date ajustate sezonier), cea mai bună performanţă în mai bine de cinci ani

    0,8%
    inflaţia anuală în zona euro în luna februarie, aceeaşi ca şi în ianuarie şi decembrie, după 0,9% în noiembrie 2013 şi 0,7% în octombrie

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • BNR a urcat prognoza de inflaţie pentru acest an la 3,5%, MAXIMUL intervalului de variaţie ţintit

     “Practic, putem spune că, cu excepţia primei jumătăţi de an, inflaţia va fi undeva între 2% şi 3%. Peste câteva zile vom primi comunicatul de la INS şi lumea va vedea o inflaţie de 0,6%. În martie va fi tot la fel, 0,6-0,7, şi se va pune sub semnul întrebării ce spun eu acum. Vor apărea analişti care vor spune deflaţie, că BNR ar trebui să mai reducă dobânzile. Sunt efecte statistice şi nu trebuie să le dăm importanţă mai mare decât au”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

    El a precizat că în prognoza de inflaţie BNR încorporează numai date certe şi nu riscuri.

    “Calculele noastre ne duc la o evaluare a impactului cam de 0,5% din preţurile combustibililor, din curs şi impactul accizei suplimentare de 7 eurocenţi”, a adăugat guvernatorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a urcat prognoza de inflaţie pentru acest an la 3,5%, MAXIMUL intervalului de variaţie ţintit

    “Practic, putem spune că, cu excepţia primei jumătăţi de an, inflaţia va fi undeva între 2% şi 3%. Peste câteva zile vom primi comunicatul de la INS şi lumea va vedea o inflaţie de 0,6%. În martie va fi tot la fel, 0,6-0,7, şi se va pune sub semnul întrebării ce spun eu acum. Vor apărea analişti care vor spune deflaţie, că BNR ar trebui să mai reducă dobânzile. Sunt efecte statistice şi nu trebuie să le dăm importanţă mai mare decât au”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

    El a precizat că în prognoza de inflaţie BNR încorporează numai date certe şi nu riscuri.

    “Calculele noastre ne duc la o evaluare a impactului cam de 0,5% din preţurile combustibililor, din curs şi impactul accizei suplimentare de 7 eurocenţi”, a adăugat guvernatorul.

    Potrivit prezentării în sinteză a raportului trimestrial privind inflaţia, un impact de 0,4 puncte în inflaţia anuală va proveni din preţurile la tutun şi alcool.

    Oficialul BNR a ţinut să puncteze că inflaţia medie anuală abia în primăvară va intra în intervalul de variaţie ţintit.

    “Ar cam trebui să ne uităm mai mult la inflaţia medie, mai ales că avem ţintă stabilă multianuală. Mai există criteriul de la Maastricht, unde toată lumea se uită la inflaţia medie anuală şi nu la cea anuală”, a explicat Isărescu.

    El a arătat că BNR a ţintit până acum inflaţia anuală, pentru că acest indicator are mai multă relevanţă pentru tendinţa inflaţiei, şi a fost mai relevant pentru public înainte ca inflaţia să ajungă la niveluri mai mici.

    “Dacă cineva mă întreba pe mine cam care este inflaţia în România voi spune că se va mişca între 2% şi 3%”, a spus Isărescu.

  • COD PORTOCALIU. Avertizarea de viscol a fost prelungită până luni dimineaţa

    COD PORTOCALIU: În intervalul 26 ianuarie, ora 21:15 – 27 ianuarie, ora 9, viscolul puternic va continua în estul Munteniei, în sudul Moldovei şi în Dobrogea. În aceste zone viteza vântului la rafală va depăşi temporar 70 km/h, zăpada va fitroienită, iar vizibilitatea se va menţine foarte redusă.

    COD GALBEN: În intervalul 26 ianuarie, ora 21:15 – 27 ianuarie, ora 9, vestul Munteniei şi centrul Moldovei va continua să ningă, vântul va avea intensificări cu viteze de 50-60 km/h, iar ninsoarea va fi temporar viscolită.

    Prognoza meteo pentru Muntenia până la ora 23:

    Va ninge pe arii relativ extinse, local mai abundent în nordul şi nord-estul regiunii, iar stratul de zăpadă nou depus poate depăşi izolat 10 cm. Vântul va mai avea intensificari în jumătatea estică a regiunii si va sufla cu viteze ce vor depăşi local, la rafală, 65-70 km/h, izolat 75-80 km/h, viscolind şi troienind zăpada.

    Prognoza meteo pentru Dobrogea până la ora 23:

    Local vor cădea precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, exceptând sud-estul zonei unde vor fi şi mixte, favorizând producerea de polei. Vântul va prezenta intensificări susţinute, cu rafale ce pot atinge şi depăşi 65-75 km/h, viscolind ninsoarea.

    Prognoza meteo pentru Moldova până la ora 23:

    Va ninge pe arii extinse, depunându-se un nou strat de zăpadă, ninsorile fiind mai abundente în judeţele Vrancea, Galaţi şi Bacău. Vântul va prezenta intensificări locale în judeţele Vrancea, Bacău, Vaslui şi Galaţi de până la 50-55 km/h spulberând şi viscolind zăpada. În zona montană înaltă, vântul va sufla tare, cu intensificări de până 100 km/h, viscolind zăpada.

    ANM precizează că va actualiza avertizarea meteorologică în cursul dimineţii de luni, 27 ianuarie.

    ANM nu a prelungit avertizarea cu cod roşu pentru judeţele Buzău, Vrancea şi Brăila, care a expirat duminică, 26 ianuarie la ora 21.

     

  • PROGNOZA METEO. Codul portocaliu şi codul galben, menţinute până duminică seara

    COD PORTOCALIU: În intervalul 25 ianuarie, ora 19 – 26 ianuarie, ora 22, viscolul puternic va continua în cea mai mare parte a Munteniei şi Dobrogei, în sudul Moldovei, precum şi în zona Carpaţilor de Curbură. În aceste regiuni, dar cu precădere în judeţele Buzău, Brăila, Vrancea şi Ialomiţa, viteza vântului la rafală va depăşi temporar 70-80 km/h, zăpada va fi troienită, iar vizibilitatea se va reduce sub 50 m. În sud-estul Dobrogei, mai ales la începutul intervalului, vor mai fi ploi şi lapoviţe, moderate cantitativ şi izolat se va depune polei.

    COD GALBEN: În intervalul 25 ianuarie, ora 19 – 26 ianuarie, ora 22, în Oltenia, vestul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi jumătatea nordică a Moldovei va ninge, dar viteza vântului la rafală va fi de până la 45-50 km/h.

    ANM precizează că va actualiza avertizarea meteorologică în cursul serii de duminică, 26 ianuarie.

  • BERD: Creştere economică de 2,4% în acest an, cu riscuri în zona creditării

    Perspectivele de creştere economică ale României sunt limitate de situaţia dificilă din zona euro, se arată într-un raport publicat marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    Totodată, nivelul ridicat al creditelor neperformante, care depăşesc 20% din soldul total al împrumuturilor, şi continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră de către băncile străine ar putea trage în jos perspectivele de creştere pe termen scurt, prin limitarea ritmului de revenire a creditării, avertizează BERD.

    Banca estimează că economia României a crescut anul trecut cu 2,5%, după o rată de creştere de 2,8% în primele nouă luni, datorată în principal exporturilor şi agriculturii.

    BERD a investit anul trecut 510 milioane euro în România, participând la 32 de proiecte.

    Investiţiile BERD în România totalizează 6,4 miliarde euro, în proiecte cu o valoare totală de 20,3 miliarde euro, potrivit datelor băncii.

    Economia românească a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat săptămâna trecută că anul trecut creşterea economică a României a fost probabil “mai aproape” de 3%, peste estimarea Guvernului, ca urmare a recuperării consumului în trimestrul al patrulea.

    Premierul Victor Ponta a declara anterior că România a încheiat anul 2013 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB şi o creştere economică de 2,7%, mai mare decât cea prognozată.

    Pentru anul trecut, Guvernul, FMI şi Comisia Europeană au anticipat o creştere economică de 2,2%, faţă de o prognoză iniţială mai precaută, de 1,6%. Pentru acest an, Guvernul şi instituţiile financiare internaţionale anticipează o creştere de 2,1-2,2% a PIB.

    România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Banca Mondială anticipează pentru acest an o creştere de 2,5% a economiei României, similară cu cea estimată pentru 2013, indicatorul urmând să accelereze uşor anul viitor, la 2,7,%, potrivit Prognozei Economice Globale publicată săptămâna trecută de instituţia financiară internaţională.

    Deşi revenirea economică a accelerat în statele cu economii dezvoltate, inclusiv în SUA şi zona euro, retragerile de capital de pe pieţele emergente au continuat şi vor persista, cel mai probabil, pe măsură ce banca centrală a Statelor Unite va restrânge, în etape, programul de achiziţii de obligaţiuni, notează BERD.

    Astfel, statele emergente din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est au nevoie să adopte reforme structurale şi să gestioneze efectele persistente ale crizei, inclusiv nivelurile ridicate ale creditelor neperformante şi şomajul.

    Totodată, regiunea pare să fie vizată de o intensificare a procesului de reducere a finanţării transfrontaliere de către băncile-mamă din vest, se spune în raport. Procesul întârzie revenirea creditării, care s-a menţinut la niveluri negative sau apropiate de zero în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est.

    În statele unde creditarea a urcat anul trecut, principalul motor de creştere au fost împrumuturile în monedă locală, inclusiv Bulgaria, Ungaria şi Polonia.

  • METEO. Prognoza vremii pentru toată ţara până la 26 ianuarie

    BANAT
    Tendinţa vremii pentru săptămâna 20-26 ianuarie este de răcire uşoară şi treptată, până la valori medii în jur de 5 grade Celsius. Temperaturile minime vor fi pozitive în cea mai mare parte a intervalului. Excepţie vor face ultimele zile, când vor coborî sub pragul de îngheţ. Se vor semnala ploi, iar spre sfârşitul intervalului, posibil si lapoviţe şi ninsori trecătoare.

    CRIŞANA
    Temperaturile încep să scadă treptat, mai ales după data de 22 ianuarie, până la medii în jur de 4 grade în ultimele zile, valori încă uşor mai ridicate decât normalul perioadei. Minimele nocturne vor fi negative după data de 22 ianuarie. Va ploua slab după data de 19 ianuarie. În ultimele zile din interval vor fi posibile şi lapoviţe şi ninsori.

    TRANSILVANIA
    La începutul săptămânii se vor consemna medii de 6-7 grade, pentru ca în intervalul 22 ianuarie – 26 ianuarie regimul termic să fie în scădere, cu aproximativ 4 grade, dar maximele rămân uşor mai ridicate decât mediile climatologice specifice acestei date. Mediile valorilor minime de temperatură vor fi negative în majoritatea zilelor, iar cel mai frig va fi la sfârşitul intervalului, când în depresiuni izolat va fi ger. Precipitaţiile vor fi slabe, mixte.

    MARAMUREŞ
    Până la 21 ianuarie, temperatura aerului va avea oscilaţii spre valori tot mai ridicate şi se va ajunge la medii ale maximelor de 7-8 grade. Din 21 ianuarie, tendinţa vremii este de răcire şi revenire la temperaturi în medie de 2-3 grade. Cele mai reci nopţi vor fi în intervalul 23 – 26 ianuarie, când minimele vor coborî frecvent sub 0 grade. Există şanse de precipitaţii mixte.

    MOLDOVA
    După o creştere uşoară în primele două zile, temperaturile vor coborî treptat spre valori apropiate de normalul perioadei. Evoluţia temperaturilor nocturne va fi asemănătoare, iar cele mai friguroase nopţi vor fi la sfârşitul intervalului. Vor fi posibile precipitaţii slabe, la început sub formă de ploaie, apoi trecător şi lapoviţă şi ninsoare.

    DOBROGEA
    În tot intervalul de prognoză vremea va fi mai caldă decât în mod normal pentru această dată. În jurul datei de 21 ianuarie, media temperaturilor maxime va fi de 9-10 grade. La finalul intervalului va fi mai rece, dar nici atunci mediile diurne nu vor coborî sub 4 grade. Mediile regionale ale valorilor minime vor fi negative doar în ultimele dimineţi. Trecător vor fi posibile precipitaţii mai ales sub formă de ploaie slabă.

    MUNTENIA
    Până în jurul datei de 21 ianuarie, valorile temperaturilor maxime se vor menţine ridicate, astfel că în zilele cele mai calde media pe întreaga regiune va fi de aproximativ 9 grade. După această dată, temperaturile vor începe să scadă uşor şi treptat până la medii de 4-5 grade, încă destul de ridicate pentru a doua decadă a lunii ianuarie. În privinţa temperaturilor nocturne, cele mai mici valori se vor înregistra la sfârşitul săptămânii, când pot coborî spre -5 grade. Local vor fi condiţii de precipitaţii, în general slabe cantitativ. Vor predomina ploile.

    OLTENIA
    Vremea va fi mai caldă decât în mod normal, în tot intervalul de prognoză. În zilele cele mai calde media maximelor pe întreaga regiune va fi de 8-9 grade, iar în zilele mai reci (în special spre sfârşitul săptămânii) nu vor coborî sub 4 grade. Cele mai scăzute minime, cu valori preponderent negative, vor fi în intervalul 24-26 ianuarie. Temporar vor fi condiţii de ploi slabe.

    LA MUNTE
    Până la mijlocul săptămânii, mediile temperaturilor maxime vor fi pozitive şi se vor situa între 2 şi 4 grade, apoi vor începe să scadă sub 0 grade. Media minimelor nocturne se va menţine negativă, iar cele mai reci nopţi vor fi la sfârşitul intervalului de prognoză. Trecător vor fi precipitaţii mixte, iar spre final mai ales sub formă de ninsoare.
     

  • Banca Mondială: Creşterea economică a României va fi de 2,5% în acest an, similară cu cea din 2013

     Banca Mondială a îmbunătăţit astfel estimările pentru 2013 şi 2014 în cazul României faţă de ediţia de anul trecut a raportului, dar a redus creşterea economică previzionată pentru anul viitor.

    Astfel, BM anticipa anul trecut pentru România o creştere economică de 1,6% în 2013, 2,2% în 2014, respectiv 3% în 2015.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat marţi că anul trecut creşterea economică a României a fost probabil “mai aproape” de 3%, peste estimarea Guvernului, ca urmare a recuperării consumului în trimestrul al patrulea.

    Economia a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro