BusinessMagazin

Tag: primarie

  • Primăria Târgu-Jiu a cheltuit peste 100.000 de euro pentru cel mai scump brad din ţară

    Primăria Târgu-Jiu a plătit, în rate, 406.866,61 de lei, fără TVA, pentru achiziţionarea bradului de Crăciun. Prima rată a fost achitată în luna decembrie a anului 2015, iar ultima în această lună.

    “Din cauza faptului că bradul ornamental achiziţionat în 2008 era depăşit fizic şi moral şi pentru că prezenta anumite riscuri majore ce puteau pune în pericol siguranţa cetăţenilor, Primăria Târgu-Jiu a achiziţionat anul trecut un nou ansamblu ornamental, prin încheierea unui act adiţional la contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public, avut cu societatea cu care colabora în perioada respectivă. Suma a fost plătită în rate lunare egale, în perioada decembrie 2015-noiembrie 2016. În preţul de achiziţie a intrat bradul cu mecanismele, automatizarea şi computerizarea aferentă, dar şi complexul de arcade montate la cele patru mari intersecţii ale oraşului”, a declarat corespondentului MEDIAFAX, Loredana Covei, purtătorul de cuvânt al primăriei Târgu-Jiu.

    Reprezentanţii instituţiei susţin că structura metalică sub formă de brad, care are o înălţime de 22 de metri, va fi folosită de sărbători, în următorii 12 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care oferă teren gratuit tinerilor care vor să îşi ridice casă. Ce condiţii trebuie să îndepliniţi

    Primaria va pune la dispozitie tinerilor peste 100 de parcele de teren pe care acestia sa isi ridice propria casa, conform unui anunt facut de primarul Nicolae Robu la inceputul acestei luni. Cei care vor depune dosarele pentru a intra in posesia unui teren trebuie insa sa indeplineasca si cateva conditii.

    Primaria pregateste 128 de parcele  de aproximativ 300 de metri patrati fiecare, iar acestea vor fi puse la dispozitia celor care vor sa isi construiasca o casa.

    Pentru a primi acel teren, tinerii trebuie sa aiba sub 35 de ani, si conform unei hotarari de Consiliu Local, sa aiba in contul personal, al sotului, sotiei sau parintilor suma de 10.000 de euro.

    De asemenea, tinerii care vor primi o parcela vor avea la dispozitie 3 luni pentru a-si imprejmui proprietatea, iar in termen de un an de la preluarea terenului sa inceapa construirea locuintei. Daca dupa 5 ani de la preluarea terenului casa nu este construita, proprietarului i se retrage dreptul de folosinta gratuita.

    Consilierii locali au stabilit si o serie de criterii prin care sa se faca departajarea celor care isi doresc o parcela de pamant, iar printre acestea se afla vechimea cererii solicitantului, data stabilirii domiciliului in Timisoara, conditiile de locuit sau numarul de copii minori ai solicitantului. Printre criterii se aflau si starea civila, in cazul careia cei casatoriti aveau sanse mai mari sa primeasca un teren, sau nivelul de pregatire, insa acestea doua au fost eliminate.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Motivul pentru care McDonald’s dă în judecată o primărie, cerând despăgubiri în valoare de 18 milioane de euro

    Gigantul fast-food intenţiona să deschidă un magazin în Piazza del Duomo, dar primarul Florenţei a respins propunerea, în iunie. Decizia primarului a fost aprobată, în iulie, de o comisie tehnică înfiinţată cu scopul de a conserva centrul istoric al oraşului. McDonald’s, care şi-a modificat propunerea iniţială astfel încât să se potrivească instrucţiunilor oraşului, cere acum daune.

    Reprezentanţii lanţului fast-food susţin că au fost discriminaţi şi vor să recupereze cei 17,8 milioane de euro pe care estimează că îi va pierde în următorii 18 ani, potrivit ziarului italian Firenze Today. Aceştia susţin că planul lor urma să respecte politicile locale, chiar introducerea în meniu a unor produse locale, precum cer măsurile locale de comerţ.

    „Suntem de acord că moştenirea culturală şi istorică şi centrele istorice ale oraşelor italiene trebuie să fie protejate şi garantate, precum şi magazinele mici tradiţionale şi istorice, dar nu putem accepta măsuri discriminatorii care afectează libertatea iniţiativei private fără să fie în avantajul cuiva”, au declarat reprezentanţii McDonald’s pentru BBC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • CGMB a hotărât ca jurnaliştii să aibă acces gratuit la spectacole, expoziţii şi parcările Primăriei

    Consilieriii din Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au decis, luni, ca jurnaliştii să aibă acces gratuit la spectacole şi expoziţii ale instituţiilor din subordinea Primăriei Capitalei, precum şi la parcările instituţiei, proiectul fiind înaintat de Asociaţia Presei Române.

    “E un proiect venit la solicitarea Asociaţiei Presei Române, am fost rugaţi să procedăm cum se întâmplă în toate marile capitale europene – jurnaliştii să aibă acces gratuit la toate spectacolele şi evenimentele culturale organizate în instituţii din subordinea administraţiei locale. Nu se pune problema să vină
    hoardele de jurnalişti, să dea năvală la un concert sau la o piesă de teatru. Jurnalistul care va vrea să vină trebuie să sune înainte la respectiva instituţie,
    să anunţe că doreşte să participe, iar în limita locurilor disponibile se va permite accesul. Nu cred că e o pierdere atât de mare dacă jurnaliştii vor vizita muzeele Capitalei sau vor participa la spectacole de treatru. Bloggerii sau redactorii ziarelor online vor beneficia, binenţeles, şi ei de statutul de «jurnalist» şi de beneficiile acestui proiect”, a declarat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

    În proiect se prevede “accesul gratuit, pe baza legitimaţiei, în parcările publice de utilitate generală şi în cele rezervate de către instituţiile şi serviciile publice de cultură de interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, dar şi “accesul la spectacolele şi programele culturale, respectiv la expoziţiile etc ale instituţiilor şi serviciilor publice de cultură interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti”.

    “Prin facilitarea accesului reprezentanţilor mass media se are în vedere creşterea gradului de popularizare a activităţilor culturale proprii ale municipiului Bucureşti, sporirea valorii activităţii instituţiilor de cultură şi a prezenţei lor permanente în spaţiul citadin, cu luarea în considerare a influenţei progresive a mijloacelor de comunicare mass-media în educarea şi cultivarea locuitorilor în stimularea consumului cultural de calitate şi în dezvoltarea culturală a oraşului pe termen mediu şi tung”, se mai arată în proiect.

    Municipiul Bucureşti are în subordine 22 de instituţii publice de cultură.

  • Antreprenorii României:„Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Comerţului să schimb o virgulă şi plătesc 300-500 de lei”

    Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Co­merţului să schimb o virgulă plătesc 300-500 de lei. Merg la primărie să deschid o pră­vălie, plătesc taxe de reclamă, taxa X, Y, Z. Vreau să scot un ca­zier judiciar. Merg la poştă plă­tesc 10 lei timbru fiscal, după care te întorci să scoţi cazierul. Ju­mătate din timpul nostru se duce pe birocraţie. Aler­găm după hârtii în loc să producem“, a spus Constantin Dumitriu, acţionar al Lubrimet SRL la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF îm­preună cu Banca Transilvania la Galaţi.

    Oraşele care s-au dezvoltat în jurul unor coloşi industriali aşa cum este Galaţiul au nevoie de investiţii în infrastructură, de scăderea birocraţiei şi reducerea fiscalităţii pentru creşterea investiţiilor româneşti într-o zonă a ţării pe care multinaţionalele au ocolit-o.

    Judeţele din sud-estul României au atras în ultimii ani mai puţine investiţii importante în fabrici comparativ cu judeţele din vestul României, lipsa infrastructurii fiind unul dintre punctele slabe ale zonei în ochii investitorilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Antreprenorii României:„Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Comerţului să schimb o virgulă şi plătesc 300-500 de lei”

    Avem taxe peste taxe. Merg la Registrul Co­merţului să schimb o virgulă plătesc 300-500 de lei. Merg la primărie să deschid o pră­vălie, plătesc taxe de reclamă, taxa X, Y, Z. Vreau să scot un ca­zier judiciar. Merg la poştă plă­tesc 10 lei timbru fiscal, după care te întorci să scoţi cazierul. Ju­mătate din timpul nostru se duce pe birocraţie. Aler­găm după hârtii în loc să producem“, a spus Constantin Dumitriu, acţionar al Lubrimet SRL la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF îm­preună cu Banca Transilvania la Galaţi.

    Oraşele care s-au dezvoltat în jurul unor coloşi industriali aşa cum este Galaţiul au nevoie de investiţii în infrastructură, de scăderea birocraţiei şi reducerea fiscalităţii pentru creşterea investiţiilor româneşti într-o zonă a ţării pe care multinaţionalele au ocolit-o.

    Judeţele din sud-estul României au atras în ultimii ani mai puţine investiţii importante în fabrici comparativ cu judeţele din vestul României, lipsa infrastructurii fiind unul dintre punctele slabe ale zonei în ochii investitorilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Asa se face treabă în România. Sute de mii de lei cheltuiţi pentru fântâni cu apă care nu este potabilă

    Primăria din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, a plătit 338.129 de lei pentru reabilitarea a 20 de fântâni aflate pe domeniul public, însă apa poate fi folosită doar pentru irigaţii, pentru că nu este potabilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     Lucrările au fost executate anul acesta şi au constat în reabilitarea fântănilor aflate pe marginea străzii principale din comună.

    Edilul spune că, deşi puţurile au fost făcute de localnici, figurau în evidenţele domeniului public, motiv pentru care primăria a şi suportat costurile.

    “Pe raza comunei există foarte multe fântâni, unele construite de către cetăţeni în incinta proprietăţilor lor, iar altele au fost construite tot de către cetăţeni, dar pe domeniul public. Acum şase ani am primit o înştiintare de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova conform căreia trebuia să dezafectăm fântânile de pe domeniul public sau să le blindăm pentru că apa nu mai corespundea standarelor impuse de această instituţie”, a precizat Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahtivani.

    Asta după ce testele de laborator au stabilit că apa are un conţinut mare de nitraţi şi nitriţi, fiind un pericol pentru sănătatea celor care o consumă. În loc să fie dezafectate, fântânile au fost reabilitate.

    “Fântânile trebuiau reabilitate. Am făcut totul din inox, am pus acoperiş, sunt făcute tuburi de beton. Înainte erau pline de gunoaie. Oamenii au crezut că prin reabilitare schimbăm şi caracteristicile apei. Noi nu am oprit fântânile până nu am primit avertisment de la DSV”, a mai precizat edilul comunei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asa se face treabă în România. Sute de mii de lei cheltuiţi pentru fântâni cu apă care nu este potabilă

    Primăria din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, a plătit 338.129 de lei pentru reabilitarea a 20 de fântâni aflate pe domeniul public, însă apa poate fi folosită doar pentru irigaţii, pentru că nu este potabilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     Lucrările au fost executate anul acesta şi au constat în reabilitarea fântănilor aflate pe marginea străzii principale din comună.

    Edilul spune că, deşi puţurile au fost făcute de localnici, figurau în evidenţele domeniului public, motiv pentru care primăria a şi suportat costurile.

    “Pe raza comunei există foarte multe fântâni, unele construite de către cetăţeni în incinta proprietăţilor lor, iar altele au fost construite tot de către cetăţeni, dar pe domeniul public. Acum şase ani am primit o înştiintare de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova conform căreia trebuia să dezafectăm fântânile de pe domeniul public sau să le blindăm pentru că apa nu mai corespundea standarelor impuse de această instituţie”, a precizat Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahtivani.

    Asta după ce testele de laborator au stabilit că apa are un conţinut mare de nitraţi şi nitriţi, fiind un pericol pentru sănătatea celor care o consumă. În loc să fie dezafectate, fântânile au fost reabilitate.

    “Fântânile trebuiau reabilitate. Am făcut totul din inox, am pus acoperiş, sunt făcute tuburi de beton. Înainte erau pline de gunoaie. Oamenii au crezut că prin reabilitare schimbăm şi caracteristicile apei. Noi nu am oprit fântânile până nu am primit avertisment de la DSV”, a mai precizat edilul comunei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria acestei localităţi din România oferă locuri pentru casa gratuit. Ce trebuie să faci pentru asta

    Noul context socio-economic a condus la apariţia unui fenomen interesant: criza de forţă de muncă. În special în mediul rural, cu greu se mai pot găsi persoane dispuse să muncească sau să aibă calificarea necesară pentru activităţile derulate.

    Nu e vorba doar de locurile oferite de societăţile comerciale, ci şi de munca zisă „cu ziua”, adică atunci când cineva are nevoie să facă un gard, să taie nişte lemne sau să sape în grădină.

    Salariile sunt şi ele un factor care au generat această criză, însă, de multe ori, nici angajtorii nu îşi permit să facă majorări, pentru că nu au garanţia că vor reuşi să vândă mai bine produsele. Asta se întâmplă şi pentru că foarte mulţi tineri sunt plecaţi la lucru în străinătate şi, astfel, piaţa muncii este văduvită de un segment foarte important.

    Un prim pas pentru normalizarea situaţiei ar fi readucerea acasă a celor care lucrează în alte ţări. Pentru asta, însă, trebuie create facilităţi. De exemplu, la Giarmata, atragerea tineretului se face prin acordarea unor locuri de casă, 350 la număr, care creează, deja, o anumită emulaţie în zonă.

    Tot în acelaşi registru, al asigurării unei infrastructuri decente, sunt pregătite noi asfaltări. Există un proiect, derulat împreună cu Ministerul Dezvoltării, care prevede asfaltarea a zece kilometri de drumuri, dintre care 4,5 kilometri sunt, deja, gata.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro