Măsurile luate deja de grup vor conduce la economii de costuri de cel puţin 120 de milioane de franci elveţieni (aproape 100 de milioane de euro) anual, la o utilizare optimizată a capacităţilor de producţie, dar şi la o alocare mai eficientă a cheltuielilor de capital. Holcim a avut în 2011 afaceri de peste 222 de milioane de euro pe piaţa locală, în creştere cu circa 13% faţă de anul anterior, în timp ce profitul net s-a ridicat la aproape 8 milioane de euro.
Tag: operatiuni
-
Preşedintele Franţei îl ameninţă pe şeful ArcelorMittal cu naţionalizarea unor operaţiuni
Hollande i-a spus lui Mittal, care a sosit marţi seara de urgenţă la Paris pentru o întâlnire de o oră cu şeful statului francez, că cele 629 de locuri de muncă programate să fie desfiinţate la combinatul de la Florange trebuie salvate, scrie Financial Times.
Discuţia vine după o dispută deschisă fără precedent între cele două părţi, cauzată de un atac virulent al ministrului Industriei din Franţa, Arnaud Montebourg. Ministrul a acuzat ArcelorMittal de minciună şi şantaj, indicând că producătorul de oţel nu mai este binevenit în Franţa.
Într-un comunicat după discuţia cu Mittal, preşedinţia franceză a transmis: “Preşedintele şi-a reafirmat determinarea pentru garantarea locurilor de muncă la combinat şi a prezentat mai multe posibile opţiuni”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Carrefour vinde operaţiunile din Columbia pentru două miliarde de euro
Tranzacţia este în linie cu strategia Carrefour de a se concentra pe ţările în care deţine sau vrea să-şi dezvolte o poziţie între primii jucători de pe piaţă, se arată într-un comunicat al celui mai mare retailer european.
Carrefour operează în Columbia 72 de hipermarketuri, 16 magazine şi 4 unităţi de tip cash-and-carry.
Vânzările nete ale diviziei din Columbia, excluzând combustibilii, au totalizat 1,5 miliarde de euro în perioada de 12 luni încheiată la sfârşitul lunii iunie.
Cele două părţi se aşteaptă ca tranzacţia să fie finalizată până la sfârşitul anului.
Cencosud are operaţiuni în Argentina, Brazilia, Chile, Columbia şi Peru. Fără această tranzacţie, deţine o reţea de 684 supermarketuri, 81 de magazine de bricoloaj, 25 de centre comerciale şi 35 de magazine. Numărul angajaţilor este de circa 140.00
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
De ce pleacă din România retailerii de haine ieftine
Într-o lume a vizualului, unde imaginea face cât 1.000 de cuvinte, hainele, în România cel puţin, sunt idolatrizate. Ne permitem să mâncăm ieftin, luăm frigider ieftin, dar nu ne putem permite să arătăm ieftin. Hainele trebuie să aibă croială bună, culori în tendinţe, brand cunoscut şi nu preţuri mici. Prea ieftin, domnule, prea ieftin! Dincolo era mai scump!În ultimii trei ani criza financiară a “găurit” buzunarele românilor şi a lăsat goluri în portofelele lor. În acest context, în cazul alimentelor, al produselor de curăţenie şi al electrocasnicelor, oamenii s-au orientat către primul nivel de preţ, acesta devenind principalul criteriu în procesul de achiziţie.

Când vine vorba de haine însă, preţul pierde teren în faţa brandului, a croielii şi a materialelor. Condiţiile jocului se schimbă şi odată cu ele şi câştigătorii. Nume precum Zara, New Yorker sau H&M se extind rapid, afacerile merg ca pe roate şi clienţii sunt nelipsiţi din magazine. La polul opus, Kiabi şi Sprider, retaileri cu politică de discount, vor să vândă şi să iasă de pe piaţa locală după ce afacerile au intrat pe o pantă descendentă şi pierderile continuă să se acumuleze.
Anca Tăzlăoanu, brand consultant pentru agenţia de strategie şi design de brand BrandTailors, afirmă că există un cumul de factori care garantează profitabilitatea marilor retaileri internaţionali de îmbrăcăminte. Este vorba de alegerea atentă a spaţiilor de retail, decorarea vitrinelor, unul dintre cei mai importanţi vectori de comunicare ai brandurilor de modă, de designul colecţiilor şi de calitatea materialelor. Preţul vine la urmă.”Brandul contează foarte mult. Brandurile internaţionale care intră pe piaţa românească se bucură de o mare notorietate şi favorabilitate încă dinainte să facă acest pas. Unele dintre ele sunt aşteptate de ani de zile de către români.”

Un exemplu în acest sens este H&M, intrat pe piaţa locală în luna martie a anului trecut după mai mulţi ani de tatonări. Până în prezent suedezii au deschis 16 magazine şi până la finele anului vor mai fi deschise alte şase.”România este una dintre pieţele cu cele mai mari rate de creştere de la nivel mondial pentru noi”, spune Ewa Jarzemska, reprezentanta brandului suedez. Ea adaugă că până la finalul acestui an urmează a mai fi deschise alte şase magazine în oraşe precum Bucureşti, Sibiu, Ploieşti şi Cluj. “Vrem să ne dublăm numărul de magazine până la finalul acestui an. Piaţa din România este foarte atractivă pentru businessul nostru şi avem un feedback bun de la clienţii noştri de fiecare dată când deschidem magazine.”
Deşi a intrat târziu pe piaţă, la circa şapte ani după Inditex şi la doi după C&A, H&M a mizat pe o expansiune rapidă pe piaţa locală. Astfel, în primul an de prezenţă pe piaţă retailerul a inaugurat 11 magazine, iar în această primăvară alte cinci. Mai mult, deschiderile nu se opresc aici.La inaugurarea primului magazin din România, Karl-Johan Persson, CEO al H&M, spunea că România este prima piaţă unde compania va deschide din primul an atâtea magazine. Expansiunea rapidă poate fi justificată şi de primirea pe care românii le-au făcut-o suedezilor. Mii se oameni au aşteptat la coadă, iar în perioada martie-noiembrie 2011 vânzările au ajuns la 37 de milioane de euro.
La polul opus, retailerul francez Kiabi, intrat pe piaţa locală în 2009, va ieşi din România la finele lunii august, după ce va închide toate cele şase magazine pe care le deţine în Bucureşti, Constanţa şi Cluj. Ultimul pe listă este Kiabi Orhideea, iar primul închis a fost Kiabi Titan. Francezii şi-au anunţat acum circa o lună intenţia de a părăsi piaţa locală după ce cifra de afaceri a companiei a scăzut anul trecut. “Kiabi poartă discuţii cu potenţiali cumpărători pentru a vinde operaţiunile din România”, spun reprezentanţii companiei din Franţa.
-
Banca Centrală Europeană a oprit operaţiunile monetare cu unele bănci din Grecia
Reprezentanţii BCE au refuzat să comenteze. BCE efectuează operaţiuni de refinanţate numai cu băncile solvabile. Făcă acces la fondurile BCE, băncile trebuie să ceară asistenţă financiară de urgenţă Băncii Greciei. Nu este clar câte bănci sunt afectate de oprirea finanţării din partea BCE.
O persoană apropiată situaţiei a declarat că patru bănci elene sunt nevoite să funcţioneze cu capital negativ. Potrivit regulilor BCE, instituţia nu poate oferi lichidităţi băncilor aflate într-o astfel de situaţie.
-
Volksbank România va continua să opereze pe piaţa locală. Acţionarii vor face o majorare de capital de peste 200 de milioane euro
“Volksbank Romania va continua să opereze în România, posibilitatea întreruperii activităţii fiind exclusă! De asemenea, deocamdată nu există discuţii pe tema vânzării băncii în perioada imediat urmatoare”, a spus Lurf pentru MEDIAFAX. Grupul austriac Volksbank a anunţat că Volksbank România va fi transferată într-o nouă divizie, formată din afacerile non-core, alături de Volksbank Leasing International şi Volksbank Malta, active pe care va încerca să le vândă în funcţie de condiţiile din pieţe.
-
Achiziţia UPC de către RCS&RDS se clatină, dar americanii vor în continuare să vândă
“Din ceea ce ştiu, părţile au decis să nu facă tranzacţia”, a precizat pentru ZF, sub rezerva anonimatului, o persoană apropiată discuţiilor. “Nu ştiu care sunt motivele”, a adăugat sursa. “Tranzacţia RCS-UPC a căzut, iar unul dintre motive este eşecul negocierilor privind schimbul de active pe piaţa din Ungaria”, a precizat o altă sursă de pe piaţa telecom pentru ZF. “RCS nu are timp de pierdut, dacă discuţiile ar fi fost favorabile, actele ar fi fost deja înaintate la Concurenţă”, a adăugat sursa menţionată. O a treia persoană apropiată negocierilor UPC-RCS afirmă că unul dintre motivele cheie pentru eşecul tranzacţiei ar fi unele neînţelegeri între echipele de consultanţi ale celor două părţi în interpretarea unor date din bilanţul financiar al UPC. “În aceste condiţii RCS&RDS a solicitat realizarea unui audit financiar, dar solicitarea a fost refuzată.” Totuşi, nu este clar dacă uşile către o eventuală tranzacţie au fost definitiv închise, iar cele două părţi nu ar fi dispuse la un moment dat să reia discuţiile. Contactaţi de ZF, reprezentanţii UPC România nu au dorit să comenteze informaţiile, iar cei ai RCS&RDS nu au răspuns întrebărilor transmise de ZF pe această temă.
-
Muammar Kadhafi s-ar afla la 100 de kilometri sud-est de Tripoli
Localitatea Bani Walid este considerată ca fiind loială colonelului Kadhafi. Un convoi de 60-80 de vehicule a fost semnalat în direcţia acestei localităţi, după ce probabil plecase din Sirt. Bani Walid, care se află în districtul Misrata, este un fief al tribului Warfalla, unul dintre cele mai puternice din ţară şi care are aproximativ un milion de membri. Cu câteva minute înainte, aceleaşi surse au anunţat agenţia Ansa despre sosirea în Algeria a trei dintre copiii colonelului Kadhafi şi a soţiei acestuia, informaţie confirmată ulterior de autorităţile algeriene.
-
Sarkozy: Operaţiunile din Libia vor înceta când Muammar Kadhafi nu va mai fi o ameninţare
“Operaţiunile militare vor înceta atunci când Muammar Kadhafi şi apropiaţii lui nu vor mai reprezenta vreo ameninţare pentru poporul libian”, a afirmat Sarkozy în cursul unei conferinţe de presă organizată alături de un lider al opoziţiei libiene, Mahmoud Jibril. După ce a comentat situaţia din Libia, Nicolas Sarkozy a subliniat că şi poporul sirian “are dreptul la democraţie”.
-
Camera Reprezentantilor din SUA voteaza impotriva finantarii operatiunilor din Libia
Congresmenii au adoptat textul – un amendament la un vast
proiect de lege pentru finantarea instalatiilor militare – cu 248
de voturi pentru si 163 impotriva. Numerosi congresmeni si-au
exprimat nemultumirea fata de decizia presedintelui Barack Obama de
a trece peste aprobarea Congresului pentru a declansa operatiunile
in martie si pentru a le continua dupa termenul legal de 60 de
zile. Ei invoca Legea privind Puterile de Razboi (“War Powers Act”)
din 1973, conceputa pentru a limita prerogativele prezidentiale
privind declansarea razboaielor, dar care a fost ignorata de mai
multi presedinti. “Nici unul dintre fondurile disponibile in acest
proiect de lege nu poate fi utilizat cu incalcarea War Powers Act”,
precizeaza textul adoptat luni seara de membrii Camerei
Reprezentantilor, prezentat de democratul Brad Sherman.