Tag: nevoie

  • Marian Godină, prins de radar în timp ce conducea cu 150 de km/h! Cum a reacţionat poliţistul

    ”Când am fost în Austria, am mers într-o seară pe o autostradă şi am simţit un mic bliţ. M-am uitat repede la vitezometru şi aveam cam 150 km/h. Instinctiv mi-a venit în gând clasica înjurătură economisitoare de cuvinte. Adică nu am zis “offf, la naiba, mergeam cam tare şi am luat un radar”, ci m-am rezumat la un scurt şi autohton “băga-mi-aş…”.

    Când m-am întors din vacanţă, a mai durat câteva zile şi am găsit în poştă “vederea” din Viena. Prima foaie era scrisă în germană şi am înţeles din ea doar că avusesem 143 km/h.

    Noroc că avuseseră austriecii grijă să îmi trimită una şi în română. Treaba era simplă: în calitate de proprietar al maşinii care fusese depistată cu viteză trebuia să trimit datele celui care a condus la data şi ora respectivă. Mai scria ceva, nu mai ţin minte exact textul, dar care se putea traduce mai simplu cam aşa: frăţioru’, hai ca să nu ne mai complicăm, nu ne mai trimite tu datele alea şi mai bine bagă direct banu’ repejor în contul ăsta şi puţin ne mai pasă de cine a condus. Haide, bagă banu’ acoloşa şi uităm tot ce-a fost.”

    Am ales varianta asta mai simplă şi am transferat 45€ în contul respectiv, oricum eu condusesem.
    Dar stau să mă gândesc: sancţiunea lor urmărea pedepsirea exactă a celui care a încălcat legea sau îi interesa de fapt banul?

    Cred că banul, din moment ce nu le-au fost necesare exact datele celui care a condus.”, a scris Godină pe Facebook. 

  • Marian Godină, prins de radar în timp ce conducea cu 150 de km/h! Cum a reacţionat poliţistul

    ”Când am fost în Austria, am mers într-o seară pe o autostradă şi am simţit un mic bliţ. M-am uitat repede la vitezometru şi aveam cam 150 km/h. Instinctiv mi-a venit în gând clasica înjurătură economisitoare de cuvinte. Adică nu am zis “offf, la naiba, mergeam cam tare şi am luat un radar”, ci m-am rezumat la un scurt şi autohton “băga-mi-aş…”.

    Când m-am întors din vacanţă, a mai durat câteva zile şi am găsit în poştă “vederea” din Viena. Prima foaie era scrisă în germană şi am înţeles din ea doar că avusesem 143 km/h.

    Noroc că avuseseră austriecii grijă să îmi trimită una şi în română. Treaba era simplă: în calitate de proprietar al maşinii care fusese depistată cu viteză trebuia să trimit datele celui care a condus la data şi ora respectivă. Mai scria ceva, nu mai ţin minte exact textul, dar care se putea traduce mai simplu cam aşa: frăţioru’, hai ca să nu ne mai complicăm, nu ne mai trimite tu datele alea şi mai bine bagă direct banu’ repejor în contul ăsta şi puţin ne mai pasă de cine a condus. Haide, bagă banu’ acoloşa şi uităm tot ce-a fost.”

    Am ales varianta asta mai simplă şi am transferat 45€ în contul respectiv, oricum eu condusesem.
    Dar stau să mă gândesc: sancţiunea lor urmărea pedepsirea exactă a celui care a încălcat legea sau îi interesa de fapt banul?

    Cred că banul, din moment ce nu le-au fost necesare exact datele celui care a condus.”, a scris Godină pe Facebook. 

  • Povestea braşoveanului care a creat o afacere de 400 de milioane de lei. „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

    În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.

  • Povestea braşoveanului care a creat o afacere de 400 de milioane de lei. „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    NOUL DECENIU BILKA

    Horaţiu Ţepeş şi-a făcut timp pentru interviu chiar dacă este perioada cea mai aglomerată în industria pe care activează: lunile august şi septembrie sunt vârful de sezon pe cerere, un sezon care începe imediat după perioada sărbătorilor de Paşte, de obicei în luna mai, şi se termină înainte de sărbătorile de iarnă; mai precis, este vorba despre o încetinire a cererii, fiindcă şi în ianuarie şi februarie sunt cereri, dar la un volum mai mic. „Ceea ce diferă acum faţă de anii trecuţi sunt optimismul din piaţă şi planurile de viitor care sunt constructive din toate punctele de vedere, în contextul în care şi nevoia de construcţii în România este foarte mare”, observă Ţepeş. În acest vârf de sezon, creşterile cu care Bilka s-a obişnuit încep deja să se contureze. „Din calcule bazate pe istoric, probabil că vom termina anul cu peste 400 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că păstrăm tradiţia creşterilor anuale de 40% . Chiar dacă am ajuns la cifre foarte mari, ne ajută piaţa – este cerere şi datorită investiţiilor din trecut.”

    Şi totuşi, cât loc de creştere mai este? Antreprenorul descrie câteva dintre reperele la care se uită atunci când vine vorba de evoluţia pieţei. „Sunt mai mulţi indicatori pe care-i urmărim. Spre exemplu, materia noastră primă este oţelul prevopsit, iar piaţa din România era în 2015 de 213.000 de tone; în 2016 a ajuns la 256.000 de tone. Dacă facem o paralelă cu Polonia, care este liderul Europei în consumul de oţel prevopsit, acolo piaţa este de 900.000 de tone. Astfel, printr-un calcul comparativ raportat la populaţia Poloniei, unde trăiesc circa 40 de milioane de locuitori, rezultă o piaţă potenţială de 400.000 – 450.000  tone de oţel prevopsit.”

    Piaţa de oţel prevopsit, folosit mai ales în construcţia de hale industriale şi acoperişuri metalice, ar putea ajunge în circa 5-7 ani la un volum dublu, potrivit calculelor antreprenorului. El se aşteaptă ca nevoia de acoperişuri metalice în România să crească, context în care sunt conturate şi planurile companiei pentru următorii ani. Iar dacă toate investiţiile făcute de Bilka până acum au fost făcute preponderent pentru sectorul rezidenţial, următorii ani vizează însă sectorul industrial. „Construim un buget acum, un plan pentru investiţia în sectorul industrial, în direcţia vânzării de hale industriale la cheie. Valoarea acestui buget este de aproximativ 20 de milioane de euro, iar proiectul include şi construirea unei platforme industriale de aproximativ 10 hectare şi utilaje, o echipă, materiile prime necesare şi, bineînţeles, dezvoltarea în piaţă.”

    În prezent producţia pentru produsele cu destinaţie industrială aduc 10% din veniturile companiei, restul de 90% fiind produsele pentru sectorul rezidenţial. În timp, după maturizarea investiţiilor făcute în 2014-206 pentru dezvoltarea diviziei rezidenţial şi după implementarea planului de investiţii pentru divizia industrial, 40% din producţie va reprezenta sector industrial şi 60% cel rezidenţial. Potrivit lui Horaţiu Ţepeş, maturitatea va veni în 2018 în cazul producţiei pentru rezidenţial şi în 2022, în ceea ce priveşte industrialul.

  • Bolnavi în fază terminală, fără tratament de la CASMB în timp ce banii se duceau pe pacienţi fictivi

    Alina Ion, denunţător în dosarul mafiei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a pus la dispoziţia agenţiei de presă MEDIAFAX mai multe fotografii care arată starea critică a unor pacienţi aflaţi în fază terminală, imobilizaţi, care aveau nevoie urgentă de îngrijire la domiciliu şi care nu au putut beneficia de tratament.

    Este vorba de pacienţi aflaţi în evidenţa unei firme de servicii medicale, al cărei director este Alina Ion, dosarul lor fiind apoi depus la CASMB pentru decontare. Oamenii sufereau de afecţiuni oncologice si neurologice şi au ajuns în stare foarte gravă, imobilizaţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Ryanair, ATAC DUR la şefa guvernului britanic: Ar trebui să lase plimbările prin Japonia şi sake-ul şi să se pună pe treabă

    O’Leary a criticat aspru membri cabinetului britanic, în special pe Theresa May, pentru lipsa de iniţiativă şi coordonare în ceea ce priveşte obţinerea unor termeni acceptabili pentru ieşirea britanicilor din construcţia europeană.

    “Este un lucru extrem de important pentru britanici, vorbim şi de situaţia economică aici”, a spus O’Leary. “Cu toate astea, negocierile Brexit nu se îndreaptă nicăieri, e clar că e nevoie de cineva la conducere. Nu ai nevoie de un prim-ministru care să stea 3 zile prin Japonia, ci de unul care să fie la Bruxelles, la Frankfurt, la Paris şi să negocieze termenii înţelegerii, nu să scoată clişee pe bandă rulantă despre cât de bine va fi.”

    Declaraţiile au venit în contextul în care Ryanair a prezentat planuri majore de expansiune pentru vara viitoare, dar a explicat că acestea ar putea să nu mai aibă rost dacă autorităţile nu grăbesc discuţiile cu cei din Uniunea Europeană.

    “Brexitul va fi un dezastru pentru economia Marii Britanii, iar ea trebuie să facă ceva pentru a împiedica acest lucru”, a concluzionat O’Leary.

  • Şeful Ryanair, atac dur la Theresa May: Ar trebui să lase plimbările prin Japonia şi sake-ul şi să se pună pe treabă

    O’Leary a criticat aspru membri cabinetului britanic, în special pe Theresa May, pentru lipsa de iniţiativă şi coordonare în ceea ce priveşte obţinerea unor termeni acceptabili pentru ieşirea britanicilor din construcţia europeană.

    “Este un lucru extrem de important pentru britanici, vorbim şi de situaţia economică aici”, a spus O’Leary. “Cu toate astea, negocierile Brexit nu se îndreaptă nicăieri, e clar că e nevoie de cineva la conducere. Nu ai nevoie de un prim-ministru care să stea 3 zile prin Japonia, ci de unul care să fie la Bruxelles, la Frankfurt, la Paris şi să negocieze termenii înţelegerii, nu să scoată clişee pe bandă rulantă despre cât de bine va fi.”

    Declaraţiile au venit în contextul în care Ryanair a prezentat planuri majore de expansiune pentru vara viitoare, dar a explicat că acestea ar putea să nu mai aibă rost dacă autorităţile nu grăbesc discuţiile cu cei din Uniunea Europeană.

    “Brexitul va fi un dezastru pentru economia Marii Britanii, iar ea trebuie să facă ceva pentru a împiedica acest lucru”, a concluzionat O’Leary.

  • Care sunt cele mai bune 10 hoteluri din lume – FOTO

    Pentru a stabili care e cel mai bun hotel al anului, revista Travel+Leisure roagă cititorii să acorde note unităţilor de cazare din jurul lumii.

    Hotelurile primesc note pentru facilităţi, localizare, servicii, mâncare şi raportul preţ-calitate.

    Doar 17 din primele 100 de hoteluri se află în oraşe, ceea ce arată că oamenii au mai multă nevoie de relaxare.

    Sursa: Travel+Leisure

    10. Zarafa Camp, Selinda Reserve, Botswana

    Scor: 98.00


    9. Hanul Willow Grove, Orange, Virginia

    Scor: 98.13


    8. Cavas Wine Lodge, Mendoza, Argentina

    Scor: 98.22


    7. Triple Creek Ranch, Darby, Montana

    Scor: 98.23


    6. Tswalu Kalahari, Rezervaţia Naţională Tswalu Kalahari, Africa de Sud

    Scor: 98.40

  • Trei case din Bucureşti au luat foc din cauza unui transformator electric care s-a defectat

    Incendiul s-a produs la un transformator electric de pe strada Toporaşi, din Sectorul 5 al Capitalei. Scurtcircuitul care s-a produs ulterior a generat avarierea parţială a reţelei şi deteriorarea altor transformatoare electrice din zonă.

    Din cauza tensiunii de curent, trei case au fost afectate. La una dintre locunţe s-a produs un incendiu într-una dintre camere, la cea de-a doua au ars aproximativ 50 de metri pătraţi de acoperiş, iar la cea de-a treia casă a luat foc contorul electric, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Capitalei (ISU Bucureşti).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai bune 10 hoteluri din lume – FOTO

    Pentru a stabili care e cel mai bun hotel al anului, revista Travel+Leisure roagă cititorii să acorde note unităţilor de cazare din jurul lumii.

    Hotelurile primesc note pentru facilităţi, localizare, servicii, mâncare şi raportul preţ-calitate.

    Doar 17 din primele 100 de hoteluri se află în oraşe, ceea ce arată că oamenii au mai multă nevoie de relaxare.

    Sursa: Travel+Leisure

    10. Zarafa Camp, Selinda Reserve, Botswana

    Scor: 98.00


    9. Hanul Willow Grove, Orange, Virginia

    Scor: 98.13


    8. Cavas Wine Lodge, Mendoza, Argentina

    Scor: 98.22


    7. Triple Creek Ranch, Darby, Montana

    Scor: 98.23


    6. Tswalu Kalahari, Rezervaţia Naţională Tswalu Kalahari, Africa de Sud

    Scor: 98.40