Presedintele a inlocuit cravata neagra cu papionul alb, in
cadrul unei petreceri oficiale de la Casa Alba iar vedete ca Mickey
Rourke sI Sean Penn au purtat anul acesta la decernarea premiilor
Oscar costum fara cravata, respectiv costumatie neagra in
totalitate.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Presedintele a inlocuit cravata neagra cu papionul alb, in
cadrul unei petreceri oficiale de la Casa Alba iar vedete ca Mickey
Rourke sI Sean Penn au purtat anul acesta la decernarea premiilor
Oscar costum fara cravata, respectiv costumatie neagra in
totalitate.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
La inceputul anului vorbeam cu colegii nostri din afara si le
spuneam ca in Romania nu este nicio criza”, isi aminteste Ghergana
Chernookova, director general al Caritex Trading. Venita din
Bulgaria in 2003, Ghergana Chernookova intentionase sa se aseze
confortabil pe piata romaneasca de lux. Efectele crizei economice,
pe care managerul Caritex nu le-a simtit in ianuarie in Romania,
s-au simtit destul de puternic in lunile urmatoare. Astfel, iesirea
de pe piata a magazinului Versace Jeans in august a fost singura
solutie, in conditiile in care vanzarile scazusera cu 50% inca din
luna februarie. La inchidere au contribuit pe de o parte
obligatiile foarte stricte din contractul de franciza, dar pe de
alta parte a fost vorba si de o disproportie intre venituri si
cheltuieli, care nu cantarea atat de greu inaintea crizei.
“Contractul de franciza a avut niste clauze foarte dure care s-au
suprapus peste problemele pe care le-au avut ei (francizorii –
n.r.), asa ca in acest context nu au fost deloc flexibili”, arata
Ghergana Chernookova.
Dupa inchiderea magazinului de pe Calea Victoriei, Chernookova
s-a reprofilat pe galerii comerciale. Magazinele Camel din
Carrefour Orhideea si AFI Palace sunt acum principala ei
preocupare. Dar nu singura: a inchiriat in AFI un spatiu unde ar
vrea sa dezvolte un multibrand. Deschiderea acestui magazin nu era
in grafic la inceputul anului, iar acum reprezinta un mod de a
vinde stocurile ramase de la Versace Jeans, alaturi de alte
branduri de lux al carui mix nu l-au stabilit inca. Sau, dupa cum
spune Chernookova: “Problemele au generat proiecte noi”.
Criza a intors piata de lux din Romania cu cativa ani in urma,
retailerii din domeniu fiind pusi in 2009 in situatia de a se
adapta la noile cifre ale pietei: scaderi ale vanzarilor de
aproximativ 30-40% si o reducere semnificativa a numarului de
clienti – de la 11.000, anul trecut, la aproape 9.000 in prezent,
dupa cum estimeaza Oliver Petcu, managing partner al CPP Management
Consultants. Deciziile nu au fost usor de luat, dar unii retaileri
au vandut, cum ar fi cazul magazinului Victoria46, care a iesit din
portofoliul celor de la Solmar, dar numarul tranzactiilor este
destul de redus.
Cateva secole mai tarziu, in 2009, in plina criza financiara,
Anna Wintour, supranumita “regina de gheata a modei” intrebata ce
ar recomanda unei persoane care si-a redus bugetul de cumparaturi
de la 100 la 20 de dolari a raspuns in acelasi stil – un ruj. La
scurt timp dupa celebra declaratie, Maria Antoaneta a fost
detronata (si decapitata) si multi au ajuns sa se intrebe daca nu
cumva Anna Wintour va avea aceeasi soarta. Cea care conduce revista
Vogue (editia americana) de peste doua decenii si care este
considerata cel mai puternic personaj din lumea modei este
subiectul in voga in ultimele saptamani datorita lansarii
documentarului “The September Issue”.
Filmul, care are premiera pe marile ecrane din SUA si Marea
Britanie pe 11 septembrie, spune povestea realizarii editiei Vogue
din septembrie 2007 considerata un record pentru industrie: 840 de
pagini dintre care 727 erau pagini de publicitate. Ironic, desi a
fost realizat intr-un moment de boom, filmul a fost distribuit pe
marile ecrane in plina criza financiara. Excesele stil Maria
Antoaneta din film sunt cu atat mai nepotrivite, cu cat Vogue-ul
din aceasta luna (septembrie este considerata in mod traditional
cea mai aglomerata si mai profitabila luna din moda) are cu 36% mai
putine pagini de publicitate decat in 2008, intreaga revista
ajungand la 584 de pagini. Mai mult, un raport dat publicitatii
recent, arata ca pentru prima data in cei 24 de ani de istorie pe
piata americana, cel mai mare rival al Vogue, Elle, a atras mai
multe pagini de publicitate in prima jumatate a anului.
Wintour a pornit insa propria ofensiva de imagine care a adus
brandul personal spre un nou nivel. Spre deosebire de Vogue, care a
ajuns la un tiraj de 1,2 milioane de exemplare pe editie datorita
spiritului accesibil pe care l-a imprimat modei de lux, Wintour a
pozat pana acum in haine de regina de gheata, inaccesibila, care
organizeaza totul de la inaltimea tocurilor Manolo si a hainelor
Prada. Insa, la finalul lunii august a luat o decizie
surprinzatoare, acceptand sa participe in premiera la o emisiune de
televiziune, show-ul lui David Letterman. Cand a pasit pe scena
studioului, nimic din look-ul sau nu anunta vreo surpriza. Wintour
nu se despartise de celebrii ochelarii Chanel sau de coafura stil
Louise Brooks, pe care nu a schimbat-o de la 14 ani. Totusi, cand a
inceput show-ul, Wintour a aratat ca cea mai puternica femeie din
moda a invatat multe de la actritele pe care le-a asezat pe coperta
Vogue.
Pentru prima data a renuntat la ochelarii de soare, pe care ii
poarta chiar si la birou si a aratat ca in spatele grimasei de
gheata, pe care a afisat-o pana atunci, se ascunde un zambet
desprins din reclamele Vogue. Mai mult, s-a autoironizat comentand
epitetele care i-au fost atribuite recent intr-un articol din New
York Times: regina de gheata, regele soare, extraterestru,
dominatoare etc. Era pentru prima data cand Wintour, un personaj
despre care in ultimele doua decenii toata lumea auzise, dar despre
care putini stiau cum arata (iar si mai putini ii auzisera glasul),
s-a expus la o emisiune tv. Wintour a devenit cu adevarat cunoscuta
in randul maselor in 2006, cand s-a lansat filmul “Diavolul se
imbraca de la Prada”, inspirat de cartea lui Lauren Weisberger,
fosta asistenta a lui Wintour.
Desi nu a recunoscut niciodata asemanarea cu personajul interpretat
de Merryl Streep, editorul de la Vogue confirma mare parte din
actiune in documentar. Nu este foarte incantata de sedinta foto cu
Sienna Miller (care a pozat pentru September Issue 2007) pentru
care a platit 50.000 de dolari, ii spune lui Oscar de la Renta ca
trebuie sa renunte la cateva haine din colectie (iar acesta ii
urmeaza sfatul) sau lauda schitele lui Karl Lagerfeld. Intrebata
daca seamana cu Miranda Priestly, editorul jucat de Meryl Streep,
Wintour a replicat sec. “Noua la Vogue ne place fictiunea. Eu sunt
foarte hotarata. Incerc sa dau indicatii clare angajatilor. Iar
uneori, din pacate, nu le pot da raspunsul pe care si-l
doresc.”
Daca planurile lui Alexander Zeciu, director general al LPP Romania, se vor materializa, compania cu afaceri de peste 330 de milioane de euro in Polonia si in alte zece tari ar putea ajunge in urmatorii doi ani printre liderii pietei locale de moda, cu o retea de 40 de magazine si o cota de 60% din piata. “Am pornit din pozitia de outsideri, nimeni nu stia nimic despre noi, iar acum avem opt magazine deschise in fix zece luni si circa 20% din piata”, rezuma directorul LPP Romania perioada dintre aprilie anul trecut, cand polonezii au deschis primul magazin propriu din tara, si finele anului. LPP controleaza acum cinci magazine Reserved – cel mai mare lant din portofoliul LPP – si trei Cropptown, iar in acest an ar trebui sa se adauge lantului inca sase, care vor fi deschise in Bucuresti, Oradea si Arad.
Pe langa cele doua branduri deja prezente pe piata locala, LPP aduce in centrul comercial AFI Cotroceni Park, programat sa fie inaugurat spre sfarsitul acestui an, doua noi branduri: Esotiq (lenjerie) si House (decoratiuni interioare), pentru care a inchiriat 1.600 de metri patrati. Extinderea anuntata va costa compania in jur de patru milioane de euro, adica exact cat au fost vanzarile anul trecut pe piata din Romania. In continuare, polonezii au in vedere orasele cu peste 50.000 de locuitori, prioritara fiind acoperirea tuturor resedintelor de judet. Dar, tine sa precizeze Alexander Zeciu, extinderile viitoare ale companiei depind de termenele de predare a spatiilor din mall-urile in care LPP vrea sa intre.
Conform planului initial, la sfarsitul lui 2009, LPP Romania ar trebui sa adune incasari de circa 7,2 milioane de euro, cu 80% mai mult decat anul trecut. Tinand cont de contextul economic actual, care a afectat deja consumul in Romania, la care se adauga declinul pietei imobiliare si implicit al constructiilor, cifra ar putea fi mai mica: “Pe hartie, planurile sunt aceleasi. Depinde insa ce spatii comerciale vor fi finalizate, caci daca dezvoltatorii opresc investitiile, nici noi nu ne vom mai putea duce la final planurile de extindere”, mai spune Zeciu. Mai departe, in planul de afaceri al polonezilor de la LPP, Romania se plaseaza pe locul secund dupa Polonia, din punctul de vedere al incasarilor asteptate pentru urmatorii doi ani, spune Alexander Zeciu. Desi LPP Romania a avut o politica agresiva de extindere, nivelul de profit de aici inca nu se compara cu cel din alte tari unde grupul este prezent.
âIn 2008 vedeam in Romania nu doar un generator de venit, ci speram sa devina a doua piata dupa Polonia. Acum suntem undeva in partea de jos a clasamentului dintre toate subsidiareleâ, admite Zeciu, care are ca principala preocupare urcarea LPP Romania, anul acesta, la mijlocul clasamentului, iar in urmatorii ani, pe a doua sau a treia pozitie din clasament. Prin aceasta strategie, seful LPP tinteste, de fapt, si o pozitie de top in comertul de moda romanesc, atacand astfel liderii actuali ai pietei locale de fashion: Solmar Grup, cel mai vechi retailer pe piata, care detine printre altele franciza Mango in Romania, Rafar, divizia de fashion a Grupului RTC, care opereaza lantul de magazine Debenhams, si Inditex, proprietarul Zara.
In plus, LPP se pregateste si pentru viitoarea intrare pe piata a retailerului de imbracaminte C&A, care opereaza in lume peste 1.000 de magazine si ruleaza afaceri de circa sase miliarde de euro. Olandezii si-au anuntat oficial intrarea pe piata romaneasca in luna aprilie, cand vor deschide primul magazin in Militari Shopping Center. In total, C&A si-a planificat ca la sfarsitului lui 2009 sa numere cinci magazine, cu supratefe intre 1.500 si 2.000 de metri patrati, in Bucuresti (Militari Shopping Center si Sun Plaza), Buzau, Galati si Oradea. Valoarea investitiilor bugetate este de circa cinci milioane de euro. âDin 2010, planul este sa investim in cate opt noi magazine anualâ, precizeaza Herbert Asamer, purtator de cuvant al C&A. Strategia de extindere a companiei ar viza in special spatiile stradale, âdar, pentru ca ele nu exista si in Romania, vom intra in centre comercialeâ. Conceptul polonezilor si cel al olandezilor seamana, dat fiind ca ambii retaileri propun acelasi mix de produse – de la imbracaminte fashion pana la sport pentru femei, barbati si copii.
Aflati in continuare care sunt cresterile estimate pentru piata romaneasca de retail
Aflati in continuare de ce mizeaza Coca-Cola pe colaborari cu creatorii de moda
“Daca as fi continuat sa vand prin magazinele altora si nu mi-as fi creat propria retea, cu siguranta n-as fi ajuns la nivelul la care sunt acum”, se arata convinsa creatoarea de moda Irina Schrotter, facand referire la cea mai inspirata dintre deciziile luate in timp si care au facut ca afacerea pe care a construit-o in 18 ani sa ajunga azi la 12 milioane de euro pe an. Mai exact, vanzarile marcii Irina Schrotter pe piata interna si externa au ajuns, anul trecut, la patru milioane de euro, restul de opt milioane de euro reprezentand valoarea insumata a comenzilor de productie in lohn pentru cei 22 de clienti ai firmei. Confectiile lucrate in cele trei fabrici din Iasi ale creatoarei se vand in multibranduri si boutique-uri din New York, Roma, Londra, Paris, Tokio sau Moscova, dar si prin sapte magazine proprii in tara, patru la Bucuresti, restul la Iasi, Timisoara si Neptun.
Dar de ce avea nevoie designerul de magazine proprii, de vreme ce putea sa-si vanda produsele in galerii comerciale? “Experienta din anii ‘90 pe care am avut-o cu produsele mele date in alte magazine spre vanzare nu functiona; recuperam foarte greu banii”, explica Schrotter ce a determinat-o sa renunte la colaborarile cu retelele de retail si sa-si controleze direct incasarile. Experienta creatoarei din Iasi nu este singulara; din acelasi motiv a inceput sa investeasca in magazine proprii si designerul de incaltaminte si marochinarie Mihai Albu. “Se vindea produsul meu, dar nu incasam mai nimic si ma saturasem sa tot alerg dupa bani. Cea mai buna afacere ramane aceea cand nu depinzi de altcineva”, s-a convins Albu, care administreaza in prezent o retea de patru magazine ce ii poarta numele, doua in Capitala si cate unul in Timisoara si Brasov. In fiecare luna, Albu lucreaza la comanda, in atelierul propriu “dotat cu strictul necesar de utilaje si 60 de angajati”, cam 1.000 de produse, din care 600 sunt incaltaminte. “90% din volumul vanzarilor inseamna comenzi, restul de 10% sunt modele propuse de mine, adica ceea ce expun eu initial in magazin. Nu lucrez pe stoc.”
Vanzarile anuale de circa un milion de euro ale firmei provin din comenzi, modele de prezentare lucrate intr-un singur numar si vandute, plus diverse produse personalizate de marochinarie si incaltaminte pe care Mihai Albu le face pentru diferiti clienti. “Prezentarile de moda si colaborarile cu designerii locali nu aduc venituri semnificative, ci doar un plus de imagine”, precizeaza designerul, care deocamdata nu-si mai face alte planuri de crestere pentru companie. “Am o afacere care functioneaza bine asa cum este ea acum. Nu-mi doresc sa ajung in magazine de masa, nu vreau sa-mi pierd unicitatea”, motiveaza el, argumentand ca “un business mai mare poate destabiliza totul. “Eu sunt arhitect, nu sunt om de afaceri. Stiu sa gestionez doar produsul de brand, nu de serie. Pur si simplu am un succes imediat, nu-mi fac planuri pe termen lung. Strategia mea este la nivel de cum sa am bani si luna viitoare si anul viitor ca sa-mi permit sa comand si sa achit materialele cu care lucrez.”
Privita in ansamblu, piata de fashion – estimata la 2,3 miliarde de euro de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara – este impartita intre doua categorii de producatori: cei care au promovat brandul ca atare, tinand in umbra numele designerilor ce creeaza modelele, cum sunt Jolidon, Dada, TinaR, Guara sau ID Sarrieri, de departe majoritari, si cei care si-au promovat de la inceput colectiile care le poarta numele, cum sunt Catalin Botezatu, Irina Schrotter, Agnes Toma, Mihai Albu, Venera Arapu, Romanita Iovan, Doina Levintza, Dan Coma, Oana Mizil, Rita Muresan, Maria Marinescu sau Razvan Ciobanu. Putini dintre creatorii din ultima categorie au ramas la nivelul de prezentari de moda si atat; cei mai multi dintre ei si-au creat retele proprii de magazine, galerii cu vanzare sau showroom-uri in care isi expun si vand creatiile. Spre deosebire de producatorii din prima categorie, designerii vizeaza in special segmentul de cumparatori cu venituri mari, principalii clienti fiind vedete din showbiz-ul romanesc, politicieni, sportivi si oameni de afaceri.
In planurile de afaceri ale Irinei Schrotter insa este evidenta schimbarea de perspectiva – in afara de clientii cu venituri mari, pe care a mizat pana acum, Irina Schrotter s-a reorientat si catre segmentul de venituri medii. De anul trecut, creatoarea lucreaza o colectie “Mellow by Irina Schrotter” – pentru magazinele retailerului britanic Debenhams, operate de Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu.
“Vand in multibranduri, dar conditiile in care lucrez sunt foarte stricte. Cine isi doreste in magazine produse Irina Schrotter isi asuma total raspunderea pentru vanzarea lor, adica ce ai ales si ai comandat platesti”, explica ea, precizand ca nu aplica regula care functioneaza in general pe piata, aceea de a da marfa pe masura vanzarii.
Printre cei sapte designeri din galeria “Designers at Debenhams” care isi vand colectiile de middle market prin magazinele retailerului britanic mai este si Razvan Ciobanu. Creatiile celor doi romani stau pe umerase alaturi de cele semnate Jasper Conran, Julien Macdonald, Mathew Williamson, John Rocha sau Antoni & Alison.
De la deschiderea primului Debenhams (aprilie 2007) si pana in prezent, Irina Schrotter a vandut in magazinul retailerului britanic 2.500 de produse, iar din colectia “Preciouss”, creata exclusiv pentru Debenhams de Razvan Ciobanu, s-au vandut peste 1.700 de produse. “In afara de criteriul de notorietate a celor doua nume pe piata de fashion, un argument in plus pentru colaborarea cu cei doi designeri a fost capacitatea de a livra produsele si de se adapta la piata de retail si prêt-à-porter”, explica Ionut Vardianu, brand manager al Debenhams Romania, de ce firma la care lucreaza a semnat contracte de colaborare cu cei doi designeri romani.
Despre strategia de dezvoltare a brandului propriu in continuare, Schrotter spune ca pana la sfarsitul anului in curs nu mai are in plan nicio deschidere de magazin in tara, insa intentioneaza sa-si faca intrarea intr-un stat din fosta Uniune Sovietica. “Voi deschide un magazin ori in Chisinau, ori in Transnistria. Inca nu am hotarat exact unde. Oricum aici este o piata goala, unde cred ca se va repeta povestea primului mall din Bucuresti, care a insemnat o perioada de vanzari foarte buna”, comenteaza Schrotter.
“La un moment dat, si in Romania se va ajunge la o impartire mai echitabila a pietei intre retailerii care prefera investitia directa si cei care vin prin franciza”, prevede Alexander Zeciu, director general al reprezentantei companiei poloneze LPP, care a deschis in Baneasa Shopping City primul magazin propriu din tara, cu brandul Reserved.
Statisticile consultantilor de la CHR Consulting arata ca in prezent piata de moda este dominata de francize, 175 de afaceri fiind inchiriate, insa tendinta este pe cale sa se modifice. De anul trecut opereaza magazine proprii in tara comerciantii germani Deichmann, New Yorker si Takko, iar deschiderea mall-ului din nordul Capitalei, de anul acesta, corespunde si cu intrarea directa in Romania a unor lanturi internationale de fashion – Peek & Cloppenburg, Leder & Schuh, cu marca Humanic, si Baltika din Estonia.
Totodata, si-au schimbat radical strategia privind Romania si spaniolii de la Inditex, care cunosteau bine piata, dupa ce in 2004 au acordat doua francize, Zara si Pull and Bear, companiei Azali Trading, care apartine grupului de retail libanez Azadea Group. “Ne-am convins de potentialul pietei si am decis sa urmam calea noastra traditionala de extindere, ceea ce inseamna control direct asupra propriilor magazine”, motiveaza pentru BUSINESS Magazin Raul Estradera din cadrul departamentului de comunicare al Inditex de ce compania a decis sa preia integral managementul pentru Romania.
In jumatate de an, Inditex a ajuns la o retea de 19 magazine in Bucuresti, Cluj si Constanta, dintre care cate patru magazine Zara si Pull and Bear, cate trei magazine pentru brandurile Bershka, Stradivarius si Oysho si cate un magazin pentru Zara Home si Massimo Dutti. Iar la sfarsitul anului in curs, reteaua va numara cu cinci in plus; pe langa Zara – cel mai mare lant de magazine din portofoliul sau – Inditex duce si in Iulius Mall din Iasi patru marci (Pull and Bear, Bershka, Stradivarius si Oysho), pentru care a inchiriat o suprafata de peste 3.200 de metri patrati. Ritmul alert de extindere nu se opreste aici, in prima jumatate din 2009 fiind planificate sa fie deschise alte cinci magazine (Zara, Bershka, Pull and Bear, Oysho si Stradivarius) in Iulius Mall din Timisoara, unde retailerul spaniol va ocupa peste 3.000 mp in extensia centrului comercial la care se lucreaza in prezent.
Cazul Inditex nu este singular; dupa ce a vandut in Romania timp de opt ani prin intermediul distribuitorului local Mexxem din Cluj-Napoca, Puma, unul dintre cei mai mari trei comercianti de articole sportive din lume, si-a facut tot anul acesta intrarea directa in tara. Operatiunile Puma Sports Romania au debutat luna trecuta, odata cu deschiderea primului magazin propriu, la Constanta, in City Park Mall. “Reteaua va creste cu patru noi magazine pana in 2010”, spune Stefan Pesendorfer, directorul regional pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa.
De ce au ocolit pana acum marile firme piata romaneasca? “Nu aveau unde sa vina. Faptul ca s-au creat spatii potrivite de inchiriat a dus Romania in topul destinatiilor favorite, dintre toate tarile est-europene”, sustine Alexander Zeciu, explicand de ce LPP a inceput abia acum o extindere agresiva in tara, desi a avut in vedere sa intre pe piata inca din 2006. In amenajarea celor 1.260 de metri patrati, inchiriati pe doua niveluri in mall-ul din Baneasa, LPP a investit 1,8 milioane de euro. Luna trecuta, la Braila, compania poloneza a mai deschis inca doua magazine: un Reserved (500) si primul magazin Cropptown (300 mp), urmand ca pana la sfarsitul anului in curs reteaua sa ajunga la sase spatii de vanzare. In total, in urmatorii doi ani, LPP va investi peste sapte milioane de euro in 40 de magazine in tara cu trei branduri din portofoliu, Reserved, Cropptown si Esotiq.
Intr-adevar, Romania a devenit o piata mai accesibila si datorita cresterii numarului de proiecte de mall-uri anuntate. Un studiu al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Activ Consulting estimeaza ca stocul actual de spatii de 910.000 mp se va tripla intr-un an, pana la 1,8 milioane mp de inchiriat. Romania ocupa deja a patra pozitie in Europa in functie de stocul de centre comerciale noi anuntate pentru 2008-2009, fiind devansata doar de Rusia (3,2 milioane mp de proiecte noi), Ucraina (2,8 milioane mp) si Spania (1,98 milioane mp). In urma Romaniei raman vecini precum Polonia, Bulgaria, Cehia sau Ungaria.
Concret, in Romania exista in prezent aproape 41 mp de centre comerciale la mia de locuitori, iar pentru ianuarie 2010, estimarile Cushman & Wakefield indica 127 de mp, ceea ce inseamna ca vor fi disponibili peste 86 de mp de centre comerciale noi la mia de locuitori. Spre comparatie, media din Uniunea Europeana este de peste 195 mp la mia de locuitori. Cehia, de exemplu, are deja 158,5 mp la mia de locuitori, Polonia – 142 mp, iar Ungaria -120 mp.
Pentru 1,2 milioane de euro, Whitney Houston a sustinut recent un concert in Marea Britanie, in cadrul unui bal de caritate finantat de un miliardar din industria telecom. Despre Madonna se zvoneste ca a acceptat un onorariu de 6,3 milioane de euro pentru a canta la o petrecere privata ce va avea loc undeva in Dubai in luna noiembrie. Elton John va sustine un concert la deschiderea unui hotel din Moscova, pentru 3,2 mil. euro, iar Amy Winehouse a castigat 1,2 milioane de euro dupa ce a cantat in cadrul a doua petreceri private din Paris.
“Deja a devenit esentiala prezenta unui cantaret de renume la petrecerea ta privata”, observa Hannah Sandling, un stilist care lucreaza cu celebritati si care afirma ca majoritatea artistilor din industrie, de la Diana Ross si pana la Justin Timberlake, au sustinut pana acum reprezentatii la petreceri cu cateva sute de invitati. In ultima perioada insa, petrecerile au devenit din ce in ce mai restranse. Sugababes, spre exemplu, sustine anual 15 asemenea reprezentatii in cercuri restranse, pentru sume care variaza intre 125.000 si 315.000 de euro. Iar odata cu aceste schimbari, nici genul petrecerilor, organizate de companii sau de oameni foarte bogati, nu mai este acelasi. Acum insa oricine poate inchiria un cantaret pentru o petrecere; prin site-ul Owngig.com, fanii au posibilitatea sa solicite concerte private in orasul unde locuiesc, mentionand suma pe care sunt dispusi sa o plateasca pentru un bilet la concertul vedetelor preferate si orasul unde vor sa aiba loc concertul. Iar in momentul in care numarul solicitantilor si al sumelor angajate devine suficient de mare, echipa Owngig negociaza termenii contractuali pentru concert cu managerii artistilor. Altfel spus, fiecare eveniment are loc in functie de cerere, iar numarul participantilor la o petrecere privata este limitat la numarul celor care au solicitat participarea la concert (si s-au oferit sa plateasca diverse sume, incepand de la 50 de lire sterline).
“Accesoriile se vand bine si deocamdata nu sunt suficiente magazine specializate”, explica Ramona Stanciulescu, CEO al Rafar, de ce a semnat contractul de franciza cu grupul italian Finduck, care produce peste un milion de genti pe an si are vanzari anuale de peste 100 mil. euro. Mandarina Duck e al treilea brand care intra in portofoliul Rafar, dupa Debenhams si brandul german Olsen. Alaturi de Mandarina Duck, tot in Baneasa au deschis primul magazin din Capitala si conationalii de la Colours & Beauty, dupa ce si-au facut intrarea anul trecut in tara cu magazinul deschis in Polus Mall din Cluj, dar si turcii de la Assortie, care opereaza deja magazine la Sibiu si in Targu-Mures.
Sub acelasi acoperis vand si branduri de accesorii “cu vechime” pe piata bucuresteana, precum Parfois, ITACC, La Pink, Dada, Sun Glass Hut sau Accessorize. “Inmultirea acestor magazine demonstreaza ca piata devine mai matura si mai pretentioasa”, considera Nicoleta Baciu, director de franciza la Accessorize Romania. Prezent de un an pe piata, brandul englez vinde genti, posete, bijuterii, curele, palarii, esarfe si alte accesorii prin cinci magazine, urmand ca pana la sfarsitul anului in curs reteaua sa numere cu doua in plus.
Comertul cu accesorii este o afacere profitabila, “dar numai daca esti atent la ce comanzi, pentru ca altfel investitia poate deveni daunatoare indiferent de notorietatea brandului. Regulile generale ale jocului sunt acelelasi ca si in cazul hainelor”, puncteaza Florin Gherasoiu, directorul firmei Gherasos Concept, care detine franciza pentru brandul francez Lollipops in Bucuresti. Desi recunoaste ca a ales un brand de genti si accesorii tocmai in ideea ca sunt mai simplu de vandut, Gherasoiu n-a mai deschis niciun magazin Lollipops din 2006. “Ne-a luat doi ani ca sa facem cunoscut brandul pe piata”, explica directorul de franciza, completand ca abia acum se gandeste si la extindere. Planurile sale sunt sa deschida inca trei magazine Lollipops in centrele comerciale Lake Park Plaza, Cotroceni Park si Sun Plaza, investitiile necesare fiind de aproximativ 100.000 de euro. Vanzarile primului si singurului magazin Lollipops din Bucuresti au depasit anul trecut 110.000 de euro. Pentru anul in curs, Gherasoiu spera la o crestere de cel putin 50%.
Indiferent de activitatea de baza, comerciantii de moda trebuie sa fie atenti la tot ce se cere la un moment dat si ar putea fi rentabil. Musette, spre exemplu, o afacere de familie de sase milioane de euro anul trecut, isi imparte in mod egal marfa intre incaltaminte si accesorii. “Gentile pot fi purtate doua-trei sezoane fara probleme. De aceea sunt si mai scumpe decat pantofii”, spune Cristina Batlan, care conduce afacerea alaturi de sotul ei, Roberto.
Retailerul de incaltaminte si accesorii Aldo a mizat pe un concept nou de magazin pe piata romaneasca; lipit de magazinul de incaltaminte si marochinarie, Aldo a deschis un al doilea magazin destinat exclusiv accesoriilor. Compania numara trei astfel de magazine “compacte”, dupa cum le descrie Bianca Alexandru, director al diviziei de business a Aldo Romania, intre care unul este cel din Baneasa Shopping City. In ceea ce il priveste, Dan Pavel, directorul general al Benvenuti, afirma ca in magazinele din reteaua proprie, care au avut anul trecut vanzari de 9 milioane de euro, segmentul de genti si accesorii a ajuns in prezent la 15-20% din stocul de marfa. In paralel cu retelele Benvenuti si Enzo Bertini, Pavel s-a apucat sa dezvolte si o retea de magazine exclusiv de marochinarie si alte accesorii, sub brandul Oxus. Primul magazin a fost deschis deja la Oradea. “Vom mai deschide unul in Trident Plaza din Constanta si probabil inca unul in Bucuresti”, apreciaza Pavel.
Accesoriile au o contributie deloc neglijabila si in afacerile retailerului de incaltaminte si marochinarie Leonardo. “Desi a pornit ca o afacere complementara pentru o mai buna valorificare a spatiului de vanzare, azi marochinaria aduce in jur de 6-7% din totalul vanzarilor”, spune Gratian Ivan, directorul comercial al Leonardo. Compania urmeaza sa deschida pana la sfarsitul anului peste 50 de noi magazine Leonardo in Romania, Ungaria, Bulgaria si Moldova. Leonardo estimeaza ca va incheia anul 2008 cu afaceri de 190-200 mil. euro, in crestere cu 30-40% fata de anul trecut.