La randul sau, PSD va depune acesta saptamana la Senat o motiune
simpla la adresa ministrului educatiei, Daniel Funeriu, in semn de
protest fata de situatia cadrelor didactice din judetele Suceava si
Botosani, care nu si-au primit majorarile salariale castigate in
instanta.
Data fiind firava majoritate pe care se poate baza Guvernul in
camera superioara, e posibil ca demersul PSD sa reuseasca, desi
motiunile simple nu au caracter imperativ pentru membrii
Executivului.
PVT este lider de piata, la nivel mondial, in furnizarea de
solutii de automatizare personalizate pentru diagnosticarea in
vitro, destinate atat laboratoarelor private cat si celor din
spitale.
In conformitate cu termenii acordului, Roche va plati
actionarilor PVT suma de 65 milioane de euro, si, ulterior, pana la
20 milioane de euro, in cazul atingerii standardelor de
performanta. PVT va deveni astfel unul dintre centrele de expertiza
ale Roche, in dezvoltarea si comercializarea de solutii de
automatizare.
Prin aceasta achizitie, Roche va avea acces la portofoliul de
produse al PVT destinate automatizarii sarcinilor pre si
post-analitice, cum sunt centrifugarea, pipetarea, sortarea si
arhivarea unei varietati largi de tipuri de probe. Datorita
optimizarii fluxului de lucru, ratei de raspuns imbunatatite si
cresterii calitatii si sigurantei in ceea ce priveste manipularea
probelor, produsele PVT permit laboratoarelor clinice gestionarea
fiabila a volumelor mici sau mari de probe, precum si o mai mare
flexibilitate in amenajarea spatiului de laborator.
“Consolidarea laboratoarelor astfel incat sa poata gestiona zeci
de mii de probe pe zi cere un nivel tot mai ridicat de
automatizare”, a declarat Daniel O’Day, COO al Roche Diagnostics.
“Cu tehnologia PVT vom putea oferi solutii de automatizare
integrate si foarte eficiente pentru a satisface nevoile in
schimbare ale clientilor nostri si pentru a ne intari pozitia
noastra de lider pe piata de diagnostic clinic”.
Piata diagnosticelor de laborator, este estimata, la nivel
global in anul 2009, la 15,3 miliarde de dolari. Parteneriatul
dintre PVT si Roche dureaza de peste 15 ani, timp in care Roche a
distribuit produse PVT (RSA Pro si sistemul RSD Pro) in Europa,
Asia si America Latina.
“2010 a fost primul an complet de activitate a Diviziei de
Diagnostice pe piata din Romania. A fost un an in care ne-am
consolidat echipa si portofoliul si ne bucuram ca am reusit sa
stabilim relatii de colaborare solide cu partenerii nostri. Speram
ca si pe viitor sa pastram trendul initial si sa avem o evolutie
pozitiva”, a declarat cu privire la rezultatele dDiviziei in anul
2010, Harald Wolf, Country Manager al Roche Romania.
Toate cele cinci domenii de activitate ale diviziei au
contribuit la cresterea vanzarilor, dar s-au remarcat in mod
special arii precum Imunologia, Coagularea, Chimia clinica si
Biologia Moleculara (Cercetare), care au adus o crestere a
vanzarilor de 14%.
In anul 2010, au fost lansate teste si aparatura de diagnostic
pentru boli infectioase, coagulare, boli cardiovasculare, diabet,
precum si instrumente pentru institutele de cercetare. De asemenea,
au fost incheiate parteneriate cu o serie de spitale si clinici
private, ce au inclus dotarea a doua laboratoare complet
automatizate, de mare capacitate, cu echipamente de inalta calitate
si un concept inovator de ansamblu.
Pentru anul 2011, Roche Romania Diagnostics Division estimeaza o
cifra de afaceri in jurul a 90 milioane lei, pe fondul lansarii de
noi produse, dezvoltarii sistemului privat de sanatate si ca urmare
a programelor de screening ce vor fi derulate de Ministerul
Sanatatii.
Confruntate cu scaderea contributiilor la fondul unic de
asigurari sociale de sanatate si nevoia de a face economii,
autoritatile pregatesc prelungirea termenelor de plata de la 210
zile, cat este in prezent, la peste 300.
In realitate, termenele de plata cumuleaza deja peste 300 de
zile la producator, pe seama caruia se transfera practic cea mai
mare parte din eforul financiar al finantarii pietei farmaceutice.
Celor 210 zile stipulate de lege li se adauga intre 30 si 60 de
zile – perioada in care se accepta documentele justificative ale
farmaciilor, respectiv alte 30 de zile – necesare decontarilor pe
lantul de distributie; in plus, multe dintre documentele
justificative ale farmaciilor nu sunt primite la plata, fiind
reportate pentru o data ulterioara incerta. “Daca proiectul pe care
il are in plan Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) va fi
implementat, atunci producatorii ar putea primi banii cuveniti
pentru medicamentele livrate, dupa mai mult de un an”, spune Dragos
Damian, presedintele APMGR.
Producatorii romani de medicamente generice sunt cei mai
afectati, intrucat au preturile cele mai mici si evident adaosurile
semnificativ mai reduse decat in cazul medicamentelor originale.
Fapt ce ii face sa fie principala resursa de sustinere a accesului
larg la tratament dar, totodata, ii face sa fie si extrem de
vulnerabili la orice noua presiune financiara. In conditiile in
care acopera aproximativ doua treimi din piata, in volum,
dezechilibrul lor se transmite pe intreg lantul de distributie si,
in aceeasi masura, catre pacienti. Doua treimi din tratamente sunt
puse sub semnul intrebarii, pentru ca nu vor mai putea fi sustinute
de companiile producatoare. Disparitia acestora face ca finantarea
sa fie transferata in mod ocult, absolut netransparent, in
buzunarul pacientului. Desi este asigurat, acesta va trebui sa
plateasca in plus pentru unele solutii terapeutice mai costisitoare
din cauza modului de compensare impus de catre reglementator, ce
face referire la o grupa de medicamente accesibile, dar
inexistenta.
Sumele nedecontate in acest moment cumuleaza peste 1,5
miliardede lei, din care mai mult de jumatate reprezinta datorii
catre producatorii de medicamente generice. Nu au fost onorate
facturile catre farmacii din luna martie-aprilie a anului trecut in
valoare de peste un miliard ron. Fapt care a condus deja la
intrarea in insolventa a numeroase farmacii independente percum si,
pentru prima data in istoria recenta a Romaniei, a doua companii
mari de distributie. La acestea se adauga in prezent valoarea
facturilor la care CNAS tergiverseaza inregistrarea si a caror
valoare se ridica la aproape 500 milioane ron.
“Acum 20-30 de ani, Elena Ceausescu impartea fabricile, ce sa
produca si unde: fostul Sicomed se ocupa de injectabile si
perfuzabile, despre Antibiotice e clar, iar Terapia medicamente
solide orale din zona cardiovascular, Biofarm se ocupa de
brandurile cunoscute.” Am ajuns in 2011, iar configuratia
producatorilor de medicamente din Romania s-a schimbat. Ce amintea
mai sus Dragos Damian, seful Terapia-Ranbaxy, a fost dat uitarii,
cat timp multinationalele au achizitionat vechile fabrici
romanesti, le-au modernizat si, fireste, au diversificat
portofoliul de medicamente produse.
Branduri precum Ciocolax sau Rinofug au disparut complet, in timp
ce altele continua sa ramana in mintea pacientilor, cu succes
pentru producatorii autohtoni. “In trusa de prim ajutor a
sovieticilor era batrana folie de plastic de Faringosept. A ramas
traditia si de aceea cea mai mare parte a exportului companiei,
circa 13 milioane de euro din totalul de 15, au plecat in 2010
inspre Rusia si Ucraina”, sustine CEO-ul Terapia-Ranbaxy, parte a
grupului Daiichi-Sankyo.
Producatorii de medicamente generice sunt in majoritatea lor
companii internationale cu importante facilitati de productie in
Romania. In tarile Uniunii Europene, in special in cele ale Europei
Centrale si de Est care se confrunta cu acelasi tip de probleme
financiare, producatorii de generice sunt parteneri strategici ai
sistemelor publice de sanatate si ai economiei nationale.
Schimbarea cadrului de reglementare din 2010 pune bazele unui
parteneriat intre autoritati si mediul de afaceri specific, pentru
prima data si in Romania, dupa ce mecanismul de compensare
avantajeaza medicamentele generice pentru economisirea de bani la
bugetul de stat.
“Pana in 2012 se asteapta intrarea in uz a inca cel putin 15
molecule generice, la preturi accesibile, ce vizeaza cele mai
importante arii terapeutice din sfera aparatului cardio-vascular, a
sistemului nervos central, a bolilor reumatice, ale tractului
digestiv, precum si a cancerului”, spune Dragos Damian, care este
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
din Romania. El estimeaza ca in 2011 valoarea cumulata a
economiilor realizate la bugetul alocat cheltuielilor cu
medicamente va totaliza un miliard de lei. Investitiile
producatorilor romani de generice, cifrate pana acum la peste doua
miliarde de euro, vor continua si in 2011. Introducerea in
fabricatie a moleculelor originale a caror perioada de protectie
sub patent a expirat, dezvoltarea facilitatilor de productie
autohtone sau investitiile in forta de munca sunt chestiuni ce se
vor afla in continuare pe agenda companiilor farmaceutice
locale.
In total, investitii care vor cumula cel putin 50 milioane de
lei la nivelul membrilor APMGR, care inglobeaza companii precum
Actavis, Antibiotice, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz,
Terapia-Ranbaxy si Zentiva, cu o cifra de afaceri cumulata de 1,5
miliarde de lei in 2009. Cele opt companii creeaza peste 7.500 de
locuri de munca. Daca in 2009 la nivelul asociatiei au fost
disponibilizati aproximativ 500 de angajati si s-au inregistrat
peste o mie de ore de somaj tehnic, in 2011 se anticipeaza ca la
nivelul APMGR se vor infiinta cel putin 250 noi locuri de munca,
iar numarul angajatilor din industriile conexe se va majora cu un
factor de multiplicare de opt ori.
Foto: Cristina Nichitus, cu sprijinul Farmaciilor Help Net
Foto: Cristina Nichitus, cu sprijinul Farmaciilor Help Net
Dupa cererea de insolventa a Relad International, cu afaceri de
206 milioane de euro in 2009, inaintata in luna noiembrie, Relad
International Pharma, celalalt distribuitor de medicamente din
grupul Relad, cu afaceri de 170 milioane de euro, si-a cerut de
curand insolventa. Conform Ziarului Financiar, grupul Relad este
controlat de oamenii de afaceri Laurentiu Stratulat, Adrian Roncea
si Tiberiu Zigu. Datele oficiale publicate de Tribunalul Buzau
arata ca, daca in primul caz s-a solicitat deschiderea procedurii
de insolventa generala, care presupune reorganizarea companiei, in
cazul Relad International Pharma SRL s-a solicitat deschiderea
procedurii de insolventa simplificata, adica lichidarea
companiei.
Oficialii Relad sustin ca solicitarea producatorului Roche,
prima companie care a solicitat insolventa Relad International,
este urmarea unor neintelegeri contractuale, care au dus la
“pierderea credibilitatii in fata altor producatori de
medicamente”. Mai precis, Pfizer si Johnson & Johnson au
solicitat ulterior insolventa. “Decizia noastra de a solicita
deschiderea procedurilor generale de insolventa nu denota teama
fata de disputa comerciala cu Roche sau de alte eventuale dispute
ce ar putea aparea in actualul context, ci trebuie legata de faptul
ca dorim sa cream premisele construirii si implementarii unui plan
strategic coerent de reorganizare, capabil sa recastige increderea
celorlalti producatori de medicamente fata de compania noastra”,
spune Iulian Pirvulescu, administrator al Relad. El mai spune ca
grupul Relad nu are datorii la bugetul de stat si detine resurse
financiare pentru achitarea creditelor bancare.
Chiar daca oficialii Relad nu leaga cele doua solicitari de
insolventa de criza economica si de modul defectuos in care statul
achita restantele la plata medicamentelor catre farmacii si
companiile distribuitoare, activitatea intr-un mediu in care
intarzierile la plata ajung la peste noua luni este in masura sa
afecteze activitatea oricarei companii. “Dat fiind ca termenele de
decontare a serviciilor medicale si a medicamentelor sunt
influentate de sistemul defectuos de finantare a intregului sistem,
niciun distribuitor nu se poate autofinanta si implicit nu poate
respecta termenele de plata contractuale cu producatorii”, explica
Iulian Pirvulescu.
Cea mai recenta plata a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
a fost de peste doua miliarde de lei, in perioada
septembrie-octombrie 2010, reprezentand restante de plata de peste
90 de zile.
“Pentru 2011, sunt mai pesimist din punctul de vedere al creditarii
sistemului si al riscului major de insolventa in zona farma”, spune
Dragos Damian, CEO al producatorului de medicamente
Terapia-Ranbaxy.
Producatorii de medicamente se plang de lipsa de transparenta din
sistem pentru ca banii decontati de CNAS in farmacie nu mai ajung
in unele cazuri la distribuitor si de acolo la producator. Damian
spune ca firmele ar putea fi puse in situatia sa aleaga asa-zisul
“exit prin insolventa”, cat timp “e foarte usor sa te capitalizezi
ca distribuitor si farmacie si e la fel de usor sa iesi din
business prin insolventa”, dupa plata furnizorilor la pretul de
cost.
Pe fondul crizei si al blocajului financiar, numarul firmelor
intrate in insolventa a crescut puternic, astfel ca in prezent s-a
ajuns la 50.000 de cazuri, dintre care 17.000 au intrat in aceasta
procedura de la inceputul anului, conform datelor citate de Ziarul
Financiar. Principalul avantaj pentru companiile care opteaza
pentru o astfel de alternativa este faptul ca pot depune un plan de
reorganizare si ca sunt protejate prin lege. Un exemplu pozitiv
este Flanco, care a intrat in insolventa la finele anului trecut si
care in urma planului de reorganizare a constatat o crestere a
vanzarilor de peste doua ori fata de 2009. In piata de medicamente,
primele informatii despre insolvente au devenit publice anul
trecut, cand distribuitorul Farmexim a cerut insolventa
competitorului de talie mica Dornafarm. Dupa numai cateva luni, mai
multi creditori au cerut insolventa Montero, business de
distributie controlat de fratii Tudorache. Potrivit informatiilor
existente despre Montero, la jumatatea anului ajunsese la un volum
de activitate de 15% din nivelul anului 2008, cand rula afaceri de
74,5 milioane de euro.
Distribuitorii de medicamente sunt considerati cei mai puternici
actori pe piata farma, rulajele lor fiind mult mai mari decat ale
producatorilor. Insolventa unuia are efecte la nivelul intregii
industrii, pentru ca firmele active incearca sa profite de context
si sa castige cat mai mult cota de piata.
Piata de medicamente a ramas pe crestere in ultimii ani in
pofida contextului economic dificil, insa probleme la nivelul
lichiditatilor au aparut pentru toti jucatorii, in conditiile in
care statul a decis sa mareasca anul trecut termenul la care
companiile isi recupereaza banii din piata. Solutiile au fost fie
refinantarea creditelor la banci pentru refinantarea unor credite,
fie renegocierea conditiilor comerciale la producatori. Iar
situatia din 2011 nu promite schimbari in bine.
Rusia, Romania si Thailanda ocupa primele trei locuri in topul
tarilor cu saraci unde companiile farmaceutice isi testeaza
produsele pe subiecti umani, scrie Vanity Fair. “Principial, este o
realitate ca tarile bogate sa faca cercetari clinice in tarile
sarace sau mai putin dezvoltate”, a declarat pentru gandul prof.dr.
Ostin C. Mungiu, seful Catedrei de Farmacologie, Toxicologie si
Algeziologie si al Laboratorului Central de Testare a
Medicamentului din cadrul U.M.F. “Gr.T. Popa” din Iasi. Asta se
intampla “in principal datorita legislatiei laxe de care astfel de
state beneficiaza comparativ cu legislatia dura din Statele Unite”,
explica profesorul Mungiu, dar si pentru ca “sumele cu care sunt
platiti voluntarii sanatosi pe care se efectueaza astfel de studii
sunt mai mici in tarile mai putin dezvoltate”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Companiile farmaceutice americane isi testeaza
noile medicamente in tarile unde oamenii sunt saraci si facuti
sa creada ca sunt tratati gratis pentru afectiunile de care sufera,
iar Rusia, Romania si Thailanda ocupa primele trei locuri in topul
acestor destinatii de test, scrie Gandul, preluand Vanity
Fair. Doar 1,3% dintre firmele care se grabesc sa intre in
procedura de insolventa reusesc sa isi reorganizeze activitatea si
sa nu intre in faliment, avertizeaza practicienii in
insolventa.
Statul roman trebuie sa dea aproape 7 miliarde de
lei (1,7 miliarde de euro) fostilor sai angajati care si-au
castigat in instanta drepturile, suma din care restantele pentru
pentru personalul din invatamantul preuniversitar sunt de
aproximativ 3,22 miliarde de lei, informeaza Evenimentul
Zilei. Extinderea platii CASS la pensionari si revolutionari va
face ca statul sa colecteze in jur de 1,4 miliarde de lei, suma
care va fi utilizata pentru plata medicamentelor compensate (1
miliard de lei) si restul pentru spitale.
Batalia pe OUG 50 s-a transferat in politic: in
premiera, scrie Adevarul, deputatii PDL din Comisia de
Buget-Finante cer ca ordonanta creditelor sa nu se aplice si pentru
contractele in derulare, iar amendamentul adus de PDL este sustinut
de Banca Nationala si de Finante. Majorarea de accize la
combustibili de la 1 ianuarie va duce pretul benzinei aproape de 6
lei pe litru, dupa ce in primavara a trecut de 5 lei, ceea ce va
antrena scumpiri in lant pe toate palierele economiei.
Analistul Ilie Serbanescu critica in Romania Libera ideea de
desfiiintare a subventiilor, cu argumentul ca nimeni nu si-ar putea
permite sa inchida mineritul de carbune, in masura in care acesta
contribuie cu aproape 40% la productia de energie a tarii, iar
minele nu sunt nici atractive la privatizare. Ministrul de finante
avertizeaza ca daca nu trece legea salarizarii de Parlament, prin
procedura asumarii raspunderii, bugetarii nu vor avea parte de
recuperarea salariala de 15% promisa de guvernul Boc.
Planul Vodafone este sa investeasca in Romania o jumatate de
miliard de euro in urmatorii cinci ani, parte din suma urmand a fi
directionata spre constructia unei retele 4G, a declarat pentru
Ziarul Financiar Inaki Berroeta, noul CEO al Vodafone Romania.
Principalii 10 ordonatori de credite au la dispozitie, in 2011, 17
mld. lei (4 mld. euro) pentru investitii, cu 1,6 mld. lei peste
programarea din acest an, insa ramane in continuare neclar in ce
vor fi investiti acesti bani.