BusinessMagazin

Tag: magazin

  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină – GALERIE FOTO

    Cum dezvolţi un concept de magazin în care clientul să se simtă onorat că îşi poate cumpăra o pijama cu 2.500 de dolari?

    Rodeo Drive este una dintre cele mai faimoase străzi din lume. Aflată la intersecţia luxului, modei şi distracţiei, în inima Beverly Hills-ului, strada aduce laolaltă magazine de haine exclusiviste şi restaurante de top. Pe Rodeo Drive era normal să fie House of Bijan, autointitulat cel mai scump magazin din lume.

    VEZI AICI CUM ARATA MAGAZINUL

    House of Bijan este faimos în lume datorită hainelor şi materialelor foarte scumpe, decorului foarte bogat, Bugatti-ului Veyron Grand Sport unicat parcat în faţa magazinului, dar şi datorită faptului că accesul în interior se face doar pe baza unei rezervări. Conceptul a fost introdus încă de la înfiinţarea magazinului în 1976, la trei ani după ce Bijan Pakzad a sosit în Statele Unite. Bijan Pakzad s-a născut în 1940 în Teheran, iar tatăl său a avut afaceri în industria oţelului. A făcut şcoala în Elveţia, apoi a creat haine în Florenţa, timp de 7 ani. Cu 1 milion de dolari primit de la tatăl a deschis un magazin de îmbrăcăminte pentru femei, Pink Panther, în Teheran.  

    Pentru House of Bijan el a optat pentru accesul doar pe baza unei rezervări pentru a atrage o clientelă selectă. Conform presei străine, magazinul oferă produse de lux precum o haină din lână vicuna de 15.000 de dolari, un set de bagaje din piele de crocodil în valoare de 65.000 de dolari sau o lenjerie de pat din chinchilla mongolă de 120.000 de dolari. De asemenea, un client trebuie să scoată din buzunar 100 de dolari pentru o pereche de şosete, 2.500 de dolari pentru o pijama din mătase şi în jur de 10.000 de dolari pentru un costum. 

    Magazinul este de un lux impresionant, are podele de marmură, finisajele sunt realizate din lemn, iar un candelabru strălucitor de cristal (compus din peste 1.000 de sticluţe de parfum Bijan), în valoare de 75.000 de dolari, tronează deasupra scării din mijlocul buticului.
    Printre clienţii faimoşi se numără preşedintele american Barack Obama, Frank Sinatra, Cary Grant, Stevie Wonder, Arnold Schwarzenegger sau Michael Jordan. În acest colţ al luxului au devenit clienţi şi doi români – fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu şi omul de afaceri Bogdan Buzoianu -, numele lor fiind inscripţionat în vitrina magazinului alături de fostul preşedinte al Israelului, Shimon Peres, şi de Benjamin Netanyahu, actualul prim-ministru al Israelului.

    Clienţii cheltuie în urma unei vizite în magazin cel puţin 700 de dolari, dar suma poate ajunge şi la 800.000 de dolari. Însă se poate şi mai scump. „În anii 2000, am creat o serie de jachete şi paltoane pentru membrii unei familii regale. Fiecare produs  a fost realizat din lână vicuna, fiind disponibil în trei culori. Preţul a ajuns undeva la 1,5 milioane de dolari“, a descris Bijan una dintre cele mai scumpe colecţii ale sale. Vânzările totale ale House of Bijan ar putea depăşi 70 de milioane de dolari într-un an, potrivit Washington Post

    „Sunt ca un doctor. Cunosc vârsta clientului, ce avere are, cât a pierdut în greutate, cine este soţia lui, ce-i place şi ce nu-i place“, a mărturisit Pakzad pentru publicaţia americană în 1984. „Cred că simplitate şi onestitate sunt două cuvinte care-mi descriu cel mai bine colecţiile. Mă ocup de fiecare detaliu, de la A la Z. Când un client îmi trece pragul îl studiez şi dacă, de exemplu, este judecător, nu îl îmbrac cu o cămaşă roz. Îi dictez, într-un stil conservator, cum simt eu că ar trebui să se îmbrace“, a spus el. Ce se întâmplă dacă un client nu este de acord cu sfaturile lui Bijan? „Câteodată, o prietenă sau o amantă nu este de acord cu ce am sugerat eu. În cazul acesta, o rog să mă scuze şi însoţesc bărbatul până la uşă, îi strâng mâna şi îi spun la revedere“, a adăugat el.

    Bijan Pakzad a decedat în aprillie 2011 în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 67 de ani, iar  în momentul de faţă afacerea este condusă de fiul acestuia, Nicolas Bijan, în vârstă de 23 de ani. „Am început să lucrez alături de tatăl meu în magazin de la vârsta de 15 ani, pe timp de vară. Pe măsură ce m-am maturizat, pasiunea pentru afacerea familiei a crescut“, a spus el într-un interviu. „În ultimii 40 de ani, tatăl meu a construit un brand unic, iar eu sunt nerăbdător să continuu să cresc afacerea în următorii 40 de ani.“ Pe lângă produse vestimentare şi accesorii, House of Bijan oferă parfumuri pentru bărbaţi şi pentru femei; preţul iniţial al unei sticluţe de colonie era de 1.500 de dolari, dar, ulterior, designerul a oferit şi variante produse în serie, mai ieftine.

    În timpul unui interviu în interiorul magazinului, un reporter il întreba pe Bijan Pakzad cât costa o geacă din piele din crocodil, iar iranianul a răspuns, cu zâmbetul pe buze, că preţul este de 95.000 de dolari. Apoi, parcă vrând să-şi motiveze răspunsul, a completat: „Dar geaca este expusă în faţa unui tablou al pictorului Fernardo Botero în valoare de 2,5 milioane de dolari“.

    CUM SĂ ARĂŢI CA UN OM BOGAT DE SUCCES  (SFATURILE LUI BIJAN PAKZAD).

    1. Poartă un costum alb din in fără să te îngrijorezi de cute;
    2. Bea un vin foarte bun la cină şi consumă foarte multă apă în timpul zilei;
    3. Trebuie să deţii un Bentley
    şi un VW Beetle;
    4. Fii mereu îndrăgostit;
    5. Să-ţi picteze portretul Fernando Botero;
    6. Să pleci de la biroul din Manhattan cu elicopterul;
    7. Să fii un preşedinte de companie şi să petreci două ore pe zi ocupat cu grădinăritul.

  • A pornit o afacere cu încălţăminte cu 8.000 de euro, iar anul acesta estimează venituri de peste 400.000 de euro

    La 33 de ani, Diana Nedea are deja cinci ani de experienţă antreprenorială şi se aşteaptă ca afacerea pe care a construit-o, cu încălţăminte de damă sub brandul Diane Marie, să crească anul acesta cu circa 30%, ajungând la 2 milioane de lei. Principalul motor de creştere este magazinul online, care a început să funcţioneze în februarie şi are deja o pondere de 20% din vânzările companiei.

    „În ultimul an, magazinele au rămas pe poziţie, primul deschis este în continuare cap de listă, are clientelă de patru ani. Noutatea majoră este online-ul, pe care l-am făcut cumva din inerţie, nu ne-am concentrat pe el, nu i-am dat foarte mare importanţă, nici nu am stat vreodată să calculez potenţialul lui şi ce unealtă fantastică trecea pe lângă noi”, povesteşte antreprenoarea. Anul acesta a angajat pe cineva specializat care să se ocupe de magazinul virtual, social media şi – în general – de tot ce înseamnă online. „M-a surprins că are un ritm foarte mare de vânzări, echivalând rulajele din magazinul deschis în urmă cu patru ani pe Lipscani.” În zece luni de funcţionare, vânzările din online au ajuns la o pondere de 20% din rulajele Ane Maria; în plus, arată Diana Nedea, nu sunt influenţate în niciun fel de sezon, întrucât clientelor din online nu le pasă, ca în cazul magazinelor stradale, dacă plouă, e caniculă sau zăpadă. „Mi se pare fabulos că online‑ul creşte la nivelul întregii pieţe şi observ că producători şi importatori pun în practică tot felul de soluţii, inclusiv invenţia cabinelor de probă mobile. Online-ul stă umăr la umăr cu magazinul din Lipscani.”

    În online se realizează zilnic 14-15 comenzi, iar media pe comandă este de 1,6 perechi de încălţări, povesteşte tânăra antreprenoare. „Returul este 2%, în condiţiile în care în fashion rata de retur este fantastic de mare.” În general, jumătate dintre clienţii care fac comenzi în magazinele online de fashion returnează produsele în primele două săptămâni de la achiziţie, mai ales pentru că măsura nu este cea potrivită. Diana Nedea este încredinţată că o parte însemnată a comenzilor din online – 30-40% – vin din partea clientelor din Bucureşti; „deşi în magazine nu a scăzut vânzarea, sunt ferm convinsă că sunt cliente care cunosc produsele şi le este mult mai comod să cumpere din online”.

    Nedea precizează însă că pentru comenzile personalizate, clientele merg direct în unul din cele două magazine deschise în Centrul Vechi şi explică de ce: „Dacă iei o rochie verde, ai impresia că se potriveşte perfect cu pantofii argintii dar poţi să constaţi că mai potrivită este varianta pe auriu”. Anul acesta, vânzările din magazinele stradale au crescut, dar nu la fel de alert ca anul trecut, bifând plusuri de 5-7%. Şi asta pentru că, spune Diana Nedea, apetitul de cheltuială a fost afectat de mai mulţi fatori: pe de o parte, interzicerea fumatului în spaţii publice a redus traficul în zonă, la fel şi legea care a determinat închiderea spaţiilor, iar pe de altă parte fenomenul Colectiv: „Părerea mea personală, pur instinctivă şi fără bază ştiinţifică, este că fenomenul Colectiv a produs o depresie naţională şi nimeni nu a mai avut chef să facă nimic până la venirea primăverii, care ne-a scos puţin din amorţeală”.

    Efectul cumulat al acestora a avut un impact tradus în scăderi de 60% a vânzărilor vreme de trei luni. „Ceva mai dramatic nu mi-am imaginat.” Antreprenoarea se aşteaptă ca încasările pentru întregul an să ajungă la circa 2 milioane de lei, în creştere cu aproape 30% faţă de rezultatele anului trecut; vânzările prin propriile magazine reprezintă aproape două treimi (63%)din încasări, iar cele prin intermediul distribuitorilor diferenţa, de circa 37%. Marja medie de profitabilitate se plasează la 12%. La nivelul industriei, cifrele pot diferi mult, explică Diana Nedea: „Pe distribuţie este o marjă extrem de mică; marja în magazine este de 40-50%, însă din păcate cheltuielile de desfacere – chirii, administrativ, personal – sunt destul de mari, în malluri şi centrul vechi”. Distribuţia are o marjă mult mai mică, dar este realizată doar la comandă, marfa este livrată de la atelierul bucureştean, încasările sunt la termen; deci bătăile de cap sunt mult mai mici.

    Într-un interviu anterior, antreprenoarea spunea că şi-ar dori un magazin într-un mall; „costurile pentru spaţiile din malluri rămân prohibitive pentru noi, în Bucureşti. Mi se pare foarte greu de controlat, de luat pulsul de la distanţă. Aici am contact direct şi cu fetele din magazin, cu clienţii, stau mult în magazin”, spune antreprenoarea, care spune că îşi doreşte să mai găsească trei angajaţi până la finalul anului. Echipa sa are acum 19 persoane, cu două mai mult decât anul trecut, iar ritmul în care găseşte personal, mai ales pentru atelier, este extrem de lent. Ceva paşi pe „frontul mallurilor” a făcut, însă. Anul acesta, de la începutul toamnei, a încheiat un parteneriat oficial cu magazinul Ma Dame din Băneasa. „Toate modelele care sunt vârfuri de vânzări, cam 20-25 de modele, sunt prezente şi acolo”, iar pentru fiecare model există pe stoc 8 mărimi.

     

  • După 7 ani de corporaţie, a început o afacere în Bali şi trăieşte viaţa la care visează toată lumea

    Mihaela Delu şi-a început cariera în Bucureşti, când avea 19 ani şi era încă studentă, cu un loc de muncă în cadrul companiei franceză Ipso. Ulterior angajării a început să călătorească în afara ţării şi povesteşte că acest lucru a făcut-o să creadă că ceea ce are nu este suficient.

    Şi-a cunoscut viitorul soţ de origine americană în una dintre călătorii şi, pentru că acesta avea un loc de muncă în Singapore, numărul călătoriilor sale a crescut: Franta, Elvetia, Turcia, Italia, Lituatia, Thailanda, Indonezia, Singapore, Malaezia, etc. ”La fiecare 3 luni stabileam o destinaţie unde ne întâlneam” descrie ea perioada pe care o numeşte drept una dintre cele mai frumoase din viaţă. 

    Decizia plecării din România a venit după 7 ani petrecuţi în viaţa corporatistă. ”Mi-am putut întrevedea viitorul, care se descria într-un credit pe 30 de ani pentru un apartament, iar diferenţa o făcea dacă îmi puteam permite 2, 3 camere sau chiar o casă. Un job de birou cu stres şi compromisuri şi planuri pentru o vacanţă anuală”, descrie ea modul în care privea lucrurile la 27 de ani.

    A luat decizia să plece din ţară, atât pentru că voia să îşi întemeieze o familie, cât şi din cauza rigorilor din mediul corporatist. ”Simţeam că mă plafonasem mult, că trăiam între 7:00 şi 18:00, cu implicare totală în muncă şi cu trai dependent de fiecare salariu”, povesteşte Delu.

    S-a mutat în Singapore pentru a fi alături de soţul ei după ce s-a înscris la un master în managementul turismului în cadrul London School of Business and Finance.  După mutarea în Singapore, cei doi au continuat să viziteze Bali – destinaţie pe care o descoperiseră în repetatele lor călătorii – iar în iarna anului 2014 au decis să parieze pe un business acolo.  ”În aceeaşi călătorie am găsit un spaţiu comercial şi a fost mai mult o decizie pur sufletească”, povesteşte ea debutul aventurii antreprenoriale pe teritoriul asiatic.

    Au închiriat spaţiul pe o perioadă de şase ani, plătind pentru întreaga perioadă 30.000 de dolari, din cauza regulilor impuse de balinezi. Deşi făcuseră contractul, nu aveau încă idee care va fi destinaţia spaţiului.”La început, am vrut să dezvoltăm o cafenea/juice bar, în care să comercializăm şi alte produse alimentare. Ulterior am descoperit că pentru a vinde produse alimentare, inclusiv cafea, era nevoie de un lung proces administrativ”, explică antreprenoarea.

    Un consultant le-a recomandat să deschidă doar un magazin fără comercializare de alimente, pentru ca apoi să se ocupe de procesul de transformare în cafenea. Au trecut trei luni până să deschidă magazinul. ”La foarte scurt timp am realizat că nimic nu progresează în reparaţii dacă nu eram acolo”. A luat astfel decizia să renunţe la masterul din Singapore şi de a petrece mai mult timp în Bali. ”

    ”La început nu înţelegeam stilul încet de muncă al oamenilor, cât de mult timp au nevoie să se pregătească pentru o sărbătoare, de toate ceremoniile care păreau fără sfârşit şi în timpul cărora ei nu erau disponibili”, povesteşte Delu. S-a adaptat treptat la acest stil. ”Am înţeles că aceşti oameni încă nu au concept de motivare, target, competiţie, dar au concepte puternice legate de loialitate, onestitate, creativitate”.

    Au transformat spaţiul într-un concept store, unde comercializează de la haine handmade sau create din material eco-friendly – produse balineze, bijuterii, picture, sticlă pictată, cărţi. Se adresează mai ales turiştilor, dar au şi clienţi din rândul comunităţilor de expatriaţi ce ce trăiesc acolo.

    Antreprenoarea observă cum pe zi ce trece comunitatea persoanelor care aleg să spună nu vieţii în corporaţie aleg această destinaţie, mai ales datorită faptului că oraşul Ubud a fost pus pe harta turistică datorită cărţii şi filmului Eat Pray Love.

    Mihaela Delu spune că investiţia în magazin s-a ridicat la 50.000 de dolari, iar după două luni, afacerea producea suficient pentru a acoperi cheltuielile. ”Dacă totul va continua la fel de optimist, previzionăm recuperarea investiţiei iniţiale în mai puţin de un an”. 

    Printre planurile de viitor se numără dezvoltarea unui eco resort, departe de oraş, pentru care previzionează o investiţie de 800.000 de dolari. Speră să realizeze proiectul în peste şapte ani pentru că ”Dacă în România ne plângem de proiecte care durează prea mult, aici perioada se dublează”.

  • Ofensiva chifteluţelor suedeze. Unde şi când se vor deschide noile magazine IKEA în România

    An după an, suedezii de la IKEA au oferit cu greu orice detaliu legat de alte investiţii pe piaţa românească. Acum anunţă nu numai detalii despre al doilea magazin pe care îl vor deschide în Bucureşti, dar şi câte vor să aibă în toată ţara până în 2025: încă trei, în Timişoara, Cuj-Napoca şi Braşov. Stefan Vanoverbeke, country managerul IKEA pentru Europa de Sud-Est vorbeşte despre planurile pe termen mediu şi lung ale companiei în România, despre modul în care este văzută piaţa locală de către conducerea grupului suedez, cât şi despre interacţiunile sale cu Ingvar Kamprad.

    „Am avut un an fantastic şi am înregistrat al doilea record în materie de vânzări pe piaţa din România“, descrie rezultatele retailerului suedez de mobilier şi decoraţiuni interioare pentru 2016 Stefan Vanoverbeke, country manager al companiei pentru Europa de Sud-Est. Dacă în 2007, anul intrării pe piaţă, IKEA a vândut în România de 195,8 milioane de lei (58,7 mil. euro), în anul financiar 2016 (septembrie 2015 – august 2016) vânzările companiei au ajuns la 514,6 milioane de lei, fără TVA (115,4 mil. euro). Comparativ cu perioada anterioară, creşterea a fost de 21,25%, reprezentând un ritm de creştere maxim de la intrarea pe piaţă. 3,2 milioane de clienţi au vizitat magazinul din nordul Capitalei şi, potrivit statisticilor IKEA, ei au cumpărat 17,3 milioane de produse. Cifrele din online arată şi ele plusuri: numărul comenzilor a crescut cu peste 140%, la peste 103.000.

    Potrivit lui Vanoverbeke, cele mai multe comenzi din afara Capitalei au venit din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Constanţa. Responsabil şi de Croaţia, Serbia şi Slovenia, Vanoverbeke se arată cel mai fericit de modul în care funcţionează lucrurile pentru magazinul din România. Originar din Belgia, şi-a început cariera ca angajat temporar în depozitul magazinului IKEA Zavantem, în perioada studiilor universitare, apoi a fost director de magazin în cadrul aceleiaşi companii în Italia şi retail manager al reţelei în Polonia. Anterior funcţiei actuale, a fost retail manager la IKEA Franţa. România este „motorul“ pieţelor pe care le coordonează acum, motiv pentru care nu ezită să ofere detalii despre strategia de pe piaţa locală: deschiderea celui de al doilea magazin din Capitală, în iarna lui 2018, şi construirea a încă trei până în 2025, în Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov.

    „Piaţa din Bucureşti este mare din punctul de vedere al numărului de locuitori şi suntem încrezători că, în timp, vom reuşi să dublăm veniturile companiei“, spune Vanoverbeke, fără să ofere un orizont exact de timp referitor la amortizarea investiţiei de 80 de milioane de euro în magazinul din Capitală. Magazinul, ce urmează a fi construit pe bulevardul Theodor Pallady, este al treilea spaţiu de vânzare pe care suedezii le construiesc acum: în Belgrad (care va fi inaugurat în vara lui 2017), în Ljubljana (vara lui 2018), apoi în iarna lui 2018, în Bucureşti. Potrivit country managerului IKEA, magazinul din Pallady va fi cel mai mare construit de companie în regiune, cu o suprafaţă de 36.000 de metri pătraţi; spre comparaţie, cel deschis în Băneasa are 22.600 mp.

    Magazinul va fi construit pe niveluri, iar la baza sa se va afla o parcare. „În Bucureşti locuiesc patru milioane de locuitori, este centrul economic al ţării; oamenii au bani de cheltuit şi nevoi pe care putem să le acoperim – avem nevoie de un al doilea magazin şi trebuie ca acesta să fie mare“, descrie el motivele pentru care au luat decizia de a construi spaţiul fanion aici şi nu în Zagreb, Ljubljana sau Belgrad. „Dacă te uiţi la numere, puterea de cumpărare din România este un pic mai scăzută decât în Slovenia. Dar este o piaţă formată din mult mai mulţi oameni; asta compensează.“

    e termen lung, compania şi-a propus să ajungă la nouă magazine în România, astfel reţeaua va ajunge la 13 până în 2025 în regiunea Europei de Sud-Est. Executivul nu oferă detalii legate de terenurile pe care vor fi amplasate magazinele din afara Bucureştiului, dar spune că echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou. Şi enumeră, în rândul celor mai importante condiţii: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş.

    Potrivit belgianului, cheltuiala pentru inaugurarea unui spaţiu din reţeaua retailerului suedez variază în funcţie de dimensiuni, de la 40 la 100 de milioane de euro. În afară de magazinul ce urmează a fi deschis în Capitală, investiţiile s-ar putea plasa între 280 şi 700 de milioane de euro, fiind încurajate de previziunile legate de piaţa locală. „Dacă ne uităm la ultimii ani, economia României a crescut extrem de repede, ce este uimitor; desigur, în mare parte creşterea a fost generată de consum, dar putem vedea de asemenea investiţii mari în industrie. Am lucrat în Polonia înainte şi observ că România începe să ocupe rolul Poloniei de acum 10-15 ani în Europa, de hub industrial al Europei. Acest lucru, combinat cu educaţia excelentă a românilor, oferă mult confort investitorilor; dacă următorul guvern poate să continue reformele pentru a face investiţiile mai uşoare şi să îndepărteze birocraţia, vom avea doar de câştigat.“ 

    În ceea ce îi priveşte pe clienţii din România, observă deopotrivă asemănări cu cei din toată lumea, dar şi particularităţi. „Asemănările se bazează pe anumite nevoie pe care le au în viaţă: când începi să locuieşti împreună cu cineva, să ai primele piese de mobilier, când începi să ai copii – aceste nevoi sunt aceleaşi peste tot în lume. Apoi, când ne uităm la clienţii din România, în afară de pasiunea lor pentru prăjitura Almondy, vedem că în ce priveşte mobila, spre exemplu, preferă culorile mai închise; cred că acest lucru se bazează pe preferinţele istorice, deşi mai recent observăm că începe să le placă şi mobila mai deschisă la culoare.“

    Din toate ţările în care compania este prezentă, prăjitura Almondy este cel mai bine vândută în România, lucru datorat şi faptului că numărul de clienţi care vizitează departamentul IKEA food a crescut cu 7,4%, generând 6,3% din afacerile totale ale retailerului, în condiţiile în care anul acesta spaţiul a fost închis timp de trei săptămâni pentru reamenajare. „Suntem fericiţi că vine lumea, indiferent că vin pentru restaurant, să cumpere şerveţele sau bucătării complet echipate. Este misiunea noastră să îi convingem pe oamenii care vin la restaurant să şi cumpere ceva din magazin. Cred că nu este atât de uşor pentru majoritatea vizitatorilor să părăsească IKEA fără să cumpere ceva.“

  • Cât câştigă un angajat la IKEA România

    În mai 2016, salariul minim brut în IKEA România a fost majorat la 2.000 de lei, cu 47% mai mult în comparaţie cu decembrie 2015. Mai mult, au fost introduse noi beneficii: bonus pentru vacanţă de 900 de lei net şi decontarea cheltuielilor lunare de transport, în valoare de până la 150 lei.

    Numărul total de angajaţi din anul financiar 2016 ai magazinului suedez IKEA a fost 569. Dintre aceştia, 264 lucrează pentru companie de peste cinci ani şi 48% se califică pentru TACK!, pensia privată oferită de IKEA Group tuturor angajaţilor care lucrează pentru companie de peste 5 ani, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. 52% dintre angajaţi sunt bărbaţi şi 48% femei, dintre care 50% femei în echipa de management a magazinului IKEA din Băneasa.
     
    Acelaşi procent de 50% femei este valabil pentru echipa de management din organizaţia IKEA South East Europe. 13.000 de ore de programe de dezvoltare au fost oferite angajaţilor IKEA România în acest an financiar. 82% dintre angajaţi au încredere în compania IKEA, 86% sunt mândri să lucreze pentru IKEA şi 96% spun că sunt mândri de modul în care IKEA România lucrează cu sustenabilitatea, potrivit sondajelor interne.

     

  • Care sunt cele mai vândute produse în magazinul IKEA din România. Unul dintre acestea este cel mai bine vândut la nivel mondial

    Potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei, cele mai multe produse IKEA de până acum au fost achiziţionate în anul financiar 2016. Dintre cele 17,3 milioane de produse vândute, 79,5% au fost produse de mobilier şi 20,5% accesorii şi decoraţiuni.

    Dintre obiectele de mobilier, familia BESTÅ pentru camera de zi a avut cel mai mare succes, cu peste 80.000 de produse vândute. În departamentul de decoraţiuni şi accesorii, familia de farfurii OFTAST a avut cele mai bune vânzări, cu peste 311.000 de bucăţi.

    Departamentul IKEA FOOD, format din restaurantul IKEA, Magazinul de Delicatese Suedeze şi Bistro, a avut o creştere de 7,4% faţă de anul anterior. În anul financiar 2016, vânzările IKEA FOOD au reprezentat 6,3% din vânzările totale ale IKEA România. Mai mult, magazinul IKEA din Bucureşti a vândut cele mai multe prăjituri Almondy din lume (297.000 de bucăţi).

     

  • IKEA deschide încă patru magazine în România. Unde se vor afla acestea

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est.  Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.

    Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.

    Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.

     

     

  • IKEA deschide încă patru magazine în România. Unde se vor afla acestea

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est.  Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.

    Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.

    Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.

     

     

  • Care sunt cele mai vândute produse în magazinul IKEA din România. Unul dintre acestea este cel mai bine vândut la nivel mondial

    Potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei, cele mai multe produse IKEA de până acum au fost achiziţionate în anul financiar 2016. Dintre cele 17,3 milioane de produse vândute, 79,5% au fost produse de mobilier şi 20,5% accesorii şi decoraţiuni.

    Dintre obiectele de mobilier, familia BESTÅ pentru camera de zi a avut cel mai mare succes, cu peste 80.000 de produse vândute. În departamentul de decoraţiuni şi accesorii, familia de farfurii OFTAST a avut cele mai bune vânzări, cu peste 311.000 de bucăţi.

    Departamentul IKEA FOOD, format din restaurantul IKEA, Magazinul de Delicatese Suedeze şi Bistro, a avut o creştere de 7,4% faţă de anul anterior. În anul financiar 2016, vânzările IKEA FOOD au reprezentat 6,3% din vânzările totale ale IKEA România. Mai mult, magazinul IKEA din Bucureşti a vândut cele mai multe prăjituri Almondy din lume (297.000 de bucăţi).

     

  • Cât câştigă un angajat la IKEA România

    În mai 2016, salariul minim brut în IKEA România a fost majorat la 2.000 de lei, cu 47% mai mult în comparaţie cu decembrie 2015. Mai mult, au fost introduse noi beneficii: bonus pentru vacanţă de 900 de lei net şi decontarea cheltuielilor lunare de transport, în valoare de până la 150 lei.

    Numărul total de angajaţi din anul financiar 2016 ai magazinului suedez IKEA a fost 569. Dintre aceştia, 264 lucrează pentru companie de peste cinci ani şi 48% se califică pentru TACK!, pensia privată oferită de IKEA Group tuturor angajaţilor care lucrează pentru companie de peste 5 ani, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. 52% dintre angajaţi sunt bărbaţi şi 48% femei, dintre care 50% femei în echipa de management a magazinului IKEA din Băneasa.
     
    Acelaşi procent de 50% femei este valabil pentru echipa de management din organizaţia IKEA South East Europe. 13.000 de ore de programe de dezvoltare au fost oferite angajaţilor IKEA România în acest an financiar. 82% dintre angajaţi au încredere în compania IKEA, 86% sunt mândri să lucreze pentru IKEA şi 96% spun că sunt mândri de modul în care IKEA România lucrează cu sustenabilitatea, potrivit sondajelor interne.