BusinessMagazin

Tag: it

  • Un japonez a găsit o soluţie ingenioasă pentru a scăpa de încălzirea excesivă a computerului

    Majoritatea deţinătorilor de calculatoare se confruntă cu problema încălzirii excesive a dispozitivului, dar acum un japonez susţine că a găsit soluţia pentru a trece peste această dificultate, aşezând monede de cupru pe carcasa computerului său, scrie Mediafax

    În anul 2012, o companie IT din Japonia a scanat un laptop Macbook Pro, pentru a demonstra cât de mult se poate încălzi acesta în timp ce capacitatea sa este utilizată la maximum. Folosind o cameră cu termoviziune, specialiştii au putut observa cum căldura este concentrată în spatele computerului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veeam, furnizor de servicii IT, investeşte 1 milion de euro şi inaugurează centrul din Bucureşti – FOTO

    Veeam, furnizor de soluţii  în domeniul disponibilităţii şi recuperării datelor (Availability for the Always-On Enterprise™), a inaugurat azi noua filială în Bucureşti, o investiţie de 1 milion de euro. Noul centru al companiei se află în clădirea nr 5 din complexul Afi Park şi va răspunde nevoilor portofoliului de clienţi şi parteneri Veeam din întreaga lume. În momentul de faţă sunt peste 100 de angajaţi la biroul din Bucureşti, dar acest număr va creşte la 250 în următorii 3 ani. Reprezentanţii companiei au menţionat că acest job-uri nu sunt de nivel mic, ci sunt slujbe ce cer abilităţi în domenii precum vânzare, marketing sau finanţe. Centrul din România completează reţeaua celor existente, din Sankt Petersburg, Columbus şi Atlanta,Beijing şi Tokyo.

    Veeam este unul dintre jucătorii importanţi din domeniu disponibilităţii şi recuperării datelor şi oferă soluţii către peste 193.000 de companii din întreaga lume. În ultimii ani, Veeam a înregistrat o creştere constantă a veniturilor, până la aproximativ 500 milioane de dolari în 2015, iar în trei ani compania vrea să atingă 1 miliard de dolari, potrivit lui Ratmir Timashev, CEO şi fondator la Veeam.

    „Noul centru Veeam din Bucureşti reprezintă încă o dovadă a creşterii cotei companiei pe piaţa soluţiilor de disponibilitate a datelor. În primul trimestru din 2016, portofoliul Veeam a crescut cu aproximativ 11.000 de clienţi noi din întreaga lume, iar compania a continuat să se dezvolte în toate pieţele”, a declarat Ratmir Timashev, preşedinte şi CEO Veeam. „Veeam este singura companie care răspunde nevoilor organizaţiilor moderne, prin facilitarea transformărilor digitale în toate sectoarele. Acest nou centru ne permite să ne dezvoltăm şi mai mult capacităţile şi să fim mai aproape de clienţii noştri.”

    „România reprezintă una dintre priorităţile noastre în ceea ce priveşte investiţiile în zona EMEA, în principal datorită numărului mare de persoane cu un înalt nivel de pregătire de pe piaţă”, a adăugat Timashev. „În următorii ani, ne propunem să creăm peste 250 de locuri de muncă, la toate nivelurile de activitate.”

    „Extinderea operaţiunilor Veeam în România demonstrează că ţara noastră poate atrage investiţii străine şi că resursele şi competenţele locale pot fi utilizate la nivel mondial”, a declarat directorul general Veeam România, Andrei Romanescu. „Suntem mândri că putem oferi tinerilor specialişti posibilitatea de a-şi pune în aplicare competenţele în propria ţară.”

  • Teodor Blidăruş este noul preşedinte al ANIS

    Cofondatorul companiei de soluţii software de business Softelligence, Teodor Blidăruş a fost votat preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS) în cadrul Adunării Generale din 25 mai.

    Teodor Blidăruş are o experienţă de peste 20 ani în industria IT. Ca formare inginer, însă cu vocaţie de antreprenor, s-a remarcat pentru calităţile sale de lider, conducând numeroase echipe implicate în proiecte importante de integrare şi dezvoltare de software de business. De asemenea, este recunoscut şi pentru realizarea şi managementul sistemului Charisma dezvoltat în România şi folosit în peste 17 ţări din Europa Centrală şi de Est.

    “Cred cu tărie că România este un centru important a dezvoltării tehnologice din regiune, iar numărul tot mai mare de proiecte de antreprenoriat, educaţie şi finanţare axate pe domeniul IT încurajează tot mai mult competitivitatea acestui sector. În ultimii ani, ANIS a desfăşurat activităţi complexe, gândite atât pentru facilitarea relaţiilor cu instituţiile statului, cât şi pentru creşterea notorietăţii companiilor de soft-ware româneşti pe plan extern. În calitate de Preşedinte ANIS, obiectivele mele vizează creşterea indus-triei de software româneşti prin stimularea exportului, a dezvoltării pieţei interne şi a adopţiei de tehnologie atât în sectorul privat cât şi în cel public, dar şi poziţionarea României ca unul din principalii vectori de punere în practică a transformării digitale la nivel internaţional.“ menţionează Teodor Blidăruş, Managing Partner Softelligence.

    În ANIS, Teodor Blidăruş este membru din anul 2013 în calitate de Vicepreşedinte Educaţie Continuă. Până în prezent, responsabilităţile sale s-au axat pe educarea specialiştilor IT, sprijinirea antreprenorilor şi creşterea exportului românesc de produse şi servicii software. În tot acest timp a fost implicat în proiecte importante ale ANIS precum Romanian Software Index, cât şi în realizarea studiilor Software and IT Services în România din 2015 şi 2016.

  • Ce greşeli fac antreprenorii din IT atunci când merg la „pitch-uri“ pentru obţinerea de investiţii

    Teama de a dezvălui o informaţie esenţială pentru ca aceasta să nu fie furată, prezentarea unei idei de business care nu rezolvă o problemă în societate şi lipsa de documentare privind portofoliul fondului de investiţii de la care se vor bani sunt doar câteva dintre cel mai frecvent întâlnite greşeli pe care le fac antreprenorii care vor să obţină finanţare de la un fond de investiţii. Lipsa finanţării este unul dintre principalele obstacole ale dezvoltării afacerilor mici şi mijlocii din sectorul tehnologiei şi în România, câtă vreme antreprenorii nu au resurse pentru a-şi transpune ideea într-un business viabil, iar băncile sunt reticente la finanţarea afacerilor aflate la început de drum.

    „Valoarea unui pitch bun este dată şi de faptul că antreprenorul petrece suficient de mult timp explicându-le oamenilor ce problemă urmează să rezolve prin ideea de afaceri pe care o are”, a declarat Fredrik Nylander, partener în cadrul fondului de venture capital Lakestar.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Opinie Rareş Măcinică, Lagermax: Eşti o companie populară?

    Să fii popular este de multe ori mai interesant decât să fii cel mai bun. Cu toţii ne amintim de şcoala unde în cele mai multe cazuri în clasă aveam un coleg admirat, nu neapărat avea cele mai bune note, nu era premiantul clasei, dar avea un şarm aparte, avea un comportament distinct, se diferenţia, era o individualitate. Era tipul popular. Mai mult, era şi cel mai “vânat” de fetele din clasa lui.

    Dar dacă fetele din jur ar fi de fapt clienţii tăi?

    Cu toţii ne amintim că în şcoală aveam câte un profesor îndrăgit şi aşteptat cu mult interes la clase. Nu era neapărat cel mai bun la materia lui, dar avea o gândire pozitivă, mult umor şi învăţai parcă mai mult şi mai bine la orele lui, doar să nu îl dezamăgeşti. Pe scurt, ţi-a câştigat admiraţia şi respectul, iar deciziile pe care le-ai luat nu erau influenţate de ceva exterior, ci provin din convingeri interioare. Şi ştiţi care sunt trăsăturile principale ale unei convingeri? Sunt direcţii interioare ale minţii subconştiente, despre care nu avem nici un dubiu că sunt adevărate. Nu punem la îndoială veridicitatea lor.

    Dar dacă tipul din clasă sau profesorul ar fi de fapt o companie?

    Păi dacă ne uităm la efectele acestei imagini derivate din popularitate şi ce obţinem şi transmitem de pe urma acestei etichete (admiraţie, respect, stimă, încredere, convingere, credinţă…), eu zic că merită ca această valoare să fie parte integrantă din strategia pe termen lung a oricărei companii.  

    Impactul practic în business al trasăturii de a fi popular, are trei mari direcţii: prima şi cea mai importantă, îţi câştigă adepţi, deci loialitatea. Adepţii au un comportament de cumpărare adesea iraţional, bazat pe convingeri şi emoţii, o emoţie “contagioasă” dacă vreţi, o reprezentare mentală puternică şi dependentă. Recomand lectura unor specialişti în problema reprezentărilor sociale, J. Piaget, Serge Moscovici, Emile Durkheim. A doua mare direcţie se traduce în costuri extreme de redus pentru promovare. Popularitatea creează acel efect de word-of-mouth, extraordinar de eficient şi de puţin costisitor. Nu mai este necesar să descriu power of referrals, puterea recomandărilor, cel mai de succes tool utilizat în achiziţia de clienţi. Al treilea efect derivat cumva din cele două se traduce în creşterea numărului de clienţi, creşterea gradului de loialitate şi, implicit, creşterea vânzărilor. Iar ca un corolar, toate acestea înseamnă un lucru esenţial în mediu de business de astăzi, popularitatea ca sursă pentru avantaj competitiv.

    Să reţinem: popularitatea este o şansă pentru companiile medii şi mici să devină cunoscute, îndrăgite şi le dă oportunitatea să câştige clienţi şi cotă de piaţă în  faţa companiilor mari, dar fară o politică în acest sens. Şi mă refer aici să fii popular nu numai în faţa clienţilor, dar şi a furnizorilor şi angajaţilor tăi. La fel ca mediul extern al companiei, şi cel intern are nevoie să se identifice cu o companie admirată, populară. Stima de sine sau o imagine de sine bună îţi dă optimismul şi forţa interioară necesare pentru a depăşi obstacole, de a trece peste perioadele dificile, duc la o evaluare corectă a realităţii şi determină decizii pertinente şi realiste. Când faci o analiză SWOT, poţi să treci la Strengths atributul de a fi Popular? 

    Atenţie însă că popularitatea poate devenii şi periculoasă. Cu cât eşti mai popular, cu atât trebuie să faci eforturi să te menţii aşa. Orice greşeală are o rezonanţă mult mai puternică, efectele negative sunt mult mai intense, iar “căderea” este mult mai rapidă. Cum poţi să previi asta? Cel care transmite către mediul extern mesaje şi proiectează imaginea companiei este, în cele mai multe cazuri, leader-ul ei. Importanţa comportamentului, atitudinii şi modului în care comunică este deosebit de important şi de aici vine întrebarea dacă există o corelaţie între nivelul de leadership şi cel de popularitate? Răspunsul este unul tranşant. Da, există o corelaţie directă, iar în procesul de selecţie a leader-ilor trebuie să existe în lista de criterii şi acest indicator.

    Să devii popular, ai nevoie să fii tu însuţi. Henry David Thoreau spunea aşa frumos “be yourself- not your idea of what you think somebody else’s idea of yourself should be” J. Să devii popular ai nevoie să încerci să te autodefineşti, să îţi autoevaluezi valorile, să nu fii actor, să nu joci un rol. Te păcăleşti şi pe tine şi pe cei din jur, iar manipularea asta se va întoarce mai târziu împotriva ta. Noi am ajuns cea mai populară companie de transport din România pentru că lumea ne-a “văzut” diferiţi, rebeli, inovatori, creativi şi sinceri. Şi suntem aşa pentru că ne identificăm zilnic cu astfel de calităţi, vin din interiorul nostru şi le trăim ca idealuri, ca parte din noi. Suntem aşa pentru că zâmbim în fiecare zi, pentru că mulţumim de fiecare dată, pentru că visăm mereu, pentru că avem convingeri în minte şi în inimă, locuri pe care nu le poate lua nimeni niciodată.

  • Pentru prima dată, DNA acuză o multinaţională din IT că a suprafacturat cu 16 milioane de euro serviciile făcute către o instituţie publică

    ai mulţi foşti şefi din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, printre care şi foştii preşedinţi al instituţiei, Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu, sunt cercetaţi de DNA într-un dosar de corupţie în care prejudiciul este estimat la peste 16 milioane de euro.

    Vasile Ciurchea, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), în perioada 2007-2009, Valeriu Simion, vicepreşedinte al CNAS, Leana Stoea, director general adjunct al instituţiei, Mihai Bejat, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul CNAS şi Ovidiu Munteanu, director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul CNAS , toţi deţinând funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte, sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    De asemenea, Irinel Popescu, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009, Maria Constantinescu, director general adjunct , Lucian Istvan, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Liliana Maria, director la Direcţia Juridic, toţi având funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte, sunt cercetaţi, de asemenea pentru abuz în serviciu.

    Procurorii anunţă că SC HP România SRL, ca persoană juridică, a fost pusă sub învinuire pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Companiile le dau angajaţilor funcţii cu denumiri complicate în lipsa măririlor de salarii şi a promovărilor

    Director Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, Application Security Analyst & Penetration Tester, Linux SysAdmin Guru, General Manager Greater Balkans & SEE Franchise, .NET Ninja sau SSU & Regulatory Specialist sunt doar câteva exemple de titulaturi neobişnuite atribuite angajaţilor din România sau publicate pe site-urile online de recrutare.

    Pentru specialiştii din domeniu nici complexitatea funcţiei, nici denumirea în sine nu ridică semne de întrebare, însă pentru cineva din afară acestea nu creează decât confuzie, mai ales atunci când denumirea funcţiei ajunge să fie un „mini-CV“ al unor responsabilităţi care fie se bat cap în cap, fie nu au corespondent în limba română, fie se folosesc doar în anumite industrii şi companii.

    De ce au simţit companiile nevoia de a le atribui angajaţilor titulaturi interminabile sau chiar amuzante? Cât din această politică este, în fapt, nevoie şi cât este un instrument de motivare sau de creare a unei aure profesionale? Nici angajaţii şi nici oamenii de HR nu par să aibă un răspuns clar.

    Trendul vine din IT şi din outsourcing şi managerii din marile corporaţii nu mai sunt doar directori generali, astfel că titulaturile lor încep să capete noi „add in“-uri geografice sau chiar financiare, iar cele mai exotice elimină din start aplicaţiile unor nonspecialişti.

    „Companiile au devenit din ce în ce mai complexe, sunt matriceale, au mai multe dimensiuni. Prin urmare, există riscul ca angajaţii să-şi piardă identitatea. Sunt multe cazuri în care angajaţi din aceeaşi corporaţie nu se cunosc şi nici nu se recunosc prin funcţia din cartea de vizită. Astfel, titulaturile îi plasează undeva, clarifică rolul persoanei într-o companie, pentru cine lucrează sau în ce departament“, explică Roxana Teşiu, directorul de resurse umane pe Europa al Wipro Technologies, furnizor de servicii BPO.

    Pe de altă parte, titulaturile au început să funcţioneze, în special în sfera corporatistă, pe modelul omului „bun la toate“. Cum organizaţiile sunt tot mai complexe, iar procesele, produsele şi organigramele în sine se tot multiplică, apar responsabilităţi noi în fişele de post ale unor joburi care abia se inventează. În condiţiile în care o corporaţie, un call-center sau o companie din telecom are şi câteva mii de angajaţi doar pe o singură piaţă, este greu de crezut că pentru fiecare serviciu sau produs nou care apare angajatorul va recruta câte un om sau va crea departamente dedicate. Prin urmare, responsabilităţile se grupează şi se transferă. Ce rezultă din asta? Angajaţi cu funcţii înghesuite cu greu pe cărţile de vizită şi care ajung să ocupe şi un întreg rând sau mai mult din CV.

    „Organizaţiile cresc şi tot cresc, iar titulaturile acestea complexe nu fac altceva decât să reflecte structura din prezent a mediului de business. Directorul general nu mai este acum doar director general, ci preia şi responsabilităţi de finanţe, de strategie, de decizie şi, în multe cazuri, titulatura sa mai capătă şi o dimensiune geografică“, mai spune Teşiu.

    Dar nu doar angajatorii devin „inventatori“ de meserii, ci şi salariaţii, care, în unele cazuri, îşi aleg singuri titulaturile. Pentru unii, o funcţie cât mai complexă denotă putere, rolul lor în companie şi importanţa acestora sau chiar devine un „mini-CV“, iar pentru alţii este doar o strategie de marketing sau un instrument de creştere a gradului de încredere în propriile forţe.

    „O titulatură «pompoasă» poate fi şi o sursă de motivare pentru angajaţi. Când lucram în industria bancară am avut ocazia, la un moment dat, să lucrez într-un departament care se ocupa atât cu vânzarea de credite, cât şi de colectarea lor. Erau două activităţi care, teoretic, se băteau cap în cap, însă a fost o urmare a crizei. Şi a venit momentul când a trebuit să îmi aleg titulatura funcţiei, pentru un job abia inventat. Am ales să fiu sales collection projects manager“, precizează Cosmin Cosma, absolvent al şcolii de afaceri ASEBUSS şi proprietar al unei firme de publicitate înfiinţate în urmă cu un an. De-a lungul carierei, el a mai fost deţinătorul mai multor titulaturi exotice, precum field collection force manager, mortgage collection & R.E.M. manager sau filed collection & retail restructuring manager, iar în prezent se recomandă ca chief evangelist al firmei pe care a creat-o.

    „Chief evangelist este o titulatură care a pornit din America de la ideea promovării produselor clienţilor tăi până la stadiul în care devine un fel de religie. Pe de altă parte, funcţiile foarte complexe sau neobişnuite ca denumire cred că sunt rezultatul unui mediu corporatist foarte complex care a dus la crearea unor joburi superspecializate. Iar asta se vede foarte bine în IT, unde funcţiile angajaţilor sunt compuse din tipul de produs pe care sunt specializaţi. Nu m-ar mira ca un angajat care scrie toată ziua cu pixuri X să devină expert/specialist X writer“, susţine Cosma.

    Funcţia formată din multe cuvinte atent aşezate mai poate însemna şi mascarea unor activităţi mai mult decât obişnuite într-o denumire care să îi crească angajatului stima de sine, arată un studiu publicat de MyJobMatcher.com. Conform angajatorilor, important e să fie treaba bine făcută, iar angajaţii mulţumiţi. Dacă totul se poate obţine prin combinarea unor cuvinte frumoase, de ce nu?

  • CIT Grup pariază pe distribuţia online şi offline prin parteneriate cu platforme de e-commerce şi magazine tradiţionale

    CIT Grup, distribuitor românesc pe nişa echipamentelor IT refurbished, şi-a retrasat strategia de creştere în jurul diversificării distribuţiei prin parteneriate cu mai mulţi jucători din e-commerce şi retailul tradiţional, lansarea unei noi platforme de distribuţie online, dar şi extinderea în alte ţări din regiune.

    Primele parteneriate încheiate au ca efect prezenţa produselor CIT Grup pe platforma cel.ro, dar şi alte platforme de e-commerce. De asemenea, compania timişoreană negociază prezenţa produselor refurbished şi în cadrul reţelei de magazine Penny.

    În 2015, CIT Grup a înregistrat o creştere de 24% a cifrei de afaceri. Aproximativ 70% din venituri au fost asigurate de reţeaua proprie de distribuţie, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi, din care aproape 20% sunt activi în
    fiecare lună. În acelaşi timp, 25% din cifra de afaceri a fost asigurată de vânzarea către segmentul B2B, iar diferenţa% de achiziţiile făcute de persoane fizice.

    CIT Grup, companie din Timişoara cu o activitate de 14 ani, a introdus conceptul refurbished în România. CIT Grup deţine un magazin cu o suprafaţă de 450 mp în Timişoara şi are în medie 100.000 de produse în stoc. Principalele zone de vânzare ale CIT Grup sunt Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, dar şi oraşele mari din Moldova. 95% din produse sunt distribuite pe piaţa locală.

  • PC Garage devine parte a grupului eMAG

    “Această tranzacţie reprezintă trecerea PC Garage într-o etapă superioară din punctul de vedere al dezvoltării business-ului, în România şi regional”, a spus Marius Ghenea. Iulian Stanciu, CEO eMAG, a declarat că “PC Garage este un nume puternic şi apreciat care a reuşit să crească prin servicii bune oferite clientului, prin specializare şi cunoaştere foarte bună a produsului şi a industriei. Apreciez comunitatea puternică din spate şi oamenii talentaţi din echipă. Având în vedere creşterea industriei de jocuri peste tot în lume şi poziţionarea foarte bună a PC Garage în această zonă, vom investi în dezvoltarea regională şi creşterea gamei de produse şi servicii.”

    PC Garage va fi condus în continuare de Traian Cristea în calitate de director general. Brandul, echipa, comunitatea şi platforma PC Garage vor fi păstrate şi dezvoltate.

    Fondat în 2005, PC Garage este unul dintre cele mai mari magazine online din România, cu peste 40.000 produse active şi reprezintă un reper pentru toţi pasionaţii de produse gaming şi IT. Compania va fi condus în continuare de Traian Cristea în calitate de director general. Brandul, echipa, comunitatea şi platforma PC Garage vor fi păstrate şi dezvoltate.

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    Ce este programarea, cum poţi deveni programator şi ce limbaje de programare ar trebui să înveţi. Salariile pot ajunge pâna la 3500 euro

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.