Tag: iran

  • O delegaţie a Parlamentului României va efectua o vizită oficială în Iran – PressTV

    Potrivit ambasadorului Cristian Teodorescu, în cursul vizitei, delegaţia parlamentară va explora modalităţile de intensificare a cooperării între România şi Iran.

    Republica Islamică Iran este un actor important în regiunea Orientul Mijlociu, iar Bucureştiul acordă o mare importanţă promovării relaţiilor cu Teheranul, a spus Teodorescu.

    Cu ocazia reuniunii Adunării Generale a ONU desfăşurată în septembrie 2013 la New York, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a discutat cu omologul său iranian, Mohammad Javad Zarif, salutând relaţiile dintre Bucureşti şi Teheran şi pledând pentru intensificarea cooperării bilaterale, aminteşte PressTV.

    O delegaţie parlamentară britanică condusă de fostul ministru de Externe Jack Straw a sosit marţi la Teheran, într-o nouă iniţiativă de relansare a relaţiilor dintre cele două ţări. Relaţiile dintre Londra şi Teheran au început să se îmbunătăţească după alegerea politicianului relativ moderat Hassan Rohani în funcţia de preşedinte al Iranului. În acest context, Iranul a semnat un acord preliminar în domeniul nuclear cu marile puteri, iar Londra şi Teheranul au reluat contactele diplomatice la nivel de însărcinaţi cu afaceri nonrezidenţi. Iranul este suspectat de comunitatea internaţională că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.

  • OPEC nu vede necesară reducerea livrărilor de petrol anul viitor, în pofida surplusului din SUA

     OPEC, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, furnizează aproximativ 40% din necesarul global de ţiţei.

    Oficialii organizaţiei anticipează că nu vor reduce anul viitor producţia, deoarece creşterea cererii la nivel mondial va putea absorbi volumele suplimenare intrate în piaţă, au anunţa miniştrii din cele trei ţări după o reuniune a membrilor OPEC care a avut loc la Doha, în Qatar.

    Preţul petrolului WTI, de referinţă pe piaţa SUA, a atins vineri maximul ultimilor două luni, după un raport care a arătat accelerarea creşterii economice a SUA la 4,1% în trimestrul al treilea, ceea ce anunţă o posibilă majorare a cererii. Cotaţia WTI cu livrare în februarie se plasează la New York la 99,32 dolari pe baril.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa Albă avertizează că impunerea de noi sancţiuni Iranului ar afecta negocierile

    Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a avertizat că un vot al Congresului pentru înăsprirea sancţiunilor împotriva Iranului ar fi interpretat ca un gest de “rea-credinţă” din partea Statelor Unite.

    Conform termenilor negocierilor care au loc acum în Senatul SUA, decizia de înăsprire a sancţiunilor nu ar intra în vigoare decât dacă Teheranul nu ar respecta acordul cu marile puteri încheiat la Geneva în noiembrie.

    “Adoptarea de noi sancţiuni în acest moment ar afecta eforturile destinate găsirii unei soluţii politice şi le-ar oferi iranienilor argumente pentru a înclina balanţa în favoarea lor”, a spus Carney.

  • Iranul ameninţă cu declanşarea unui RĂZBOI al preţului petrolului

    Analiştii anticipează că OPEC nu va modifica miercuri plafonul de producţie al organizaţiei, de 30 de milioane de barili pe zi, relatează Financial Times.

    În pofida consensului aparent de la nivelul organizaţiei, în cadrul cartelului există poziţionări interne.

    Ministrul iranian al Petrolului, Bijan Zangeneh, a declarat cu câteva minute înainte de începerea reuniunii cu uşile închise a OPEC că Iranul va ajunge la o producţie de 4 milioane de barili pe zi “chiar dacă preţul petrolului va scădea la 20 de dolari pe baril”

    “Nu vom renunţa la drepturile noastre în această privinţă”, a adăugat Zangeneh, sugerând că OPEC se va putea adapta la producţia mai mare a Iranului, astfel încât preţurile să se menţină la un nivel ridicat.

    OPEC extrage circa o treime din livrările mondiale de petrol şi, ca unică sursă de capacitate suplimentară de producţie, joacă un rol esenţial în stabilirea preţurilor.

    Preţul mediu al petrolului Brent din acest an este de aproape 110 dolari pe baril, uşor peste ţinta oficială a OPEC, ca urmare a problemelor de producţie din Nigeria şi Libia, care au anulat efectul creşterii rapide a producţiei Statelor Unite, la exploatările de şist.

    Încurajat de acordul interimar cu marile puteri occidentale şi emergente, referitor la programul nuclear, Iranul a anunţat că vrea să majoreze producţia de la circa 2,8 milioane de barili pe zi la 4 milioane de barili, de anul viitor.

    Pe de altă parte, Irakul a anunţat la rândul său intenţia de a creşte anul viitor livrările cu 1 milion de barili pe zi, la 4 milioane de barili pe zi.

    Aceste creşteri ar pune presiune asupra preţurilor şi ar determina OPEC să răspundă prin reducerea producţiei în alte ţări membre, deşi ambele state vor avea dificultăţi mari în atingerea obiectivelor ambiţioase.

    Iranul are în faţă mai multe luni de negocieri dificile înainte de a obţine ridicarea sancţiunilor internaţionale, iar industria irakiană a petrolului are probleme legate de siguranţă şi infrastructură.

    Cele mai mari presiuni de reducere a producţiei vor fi suportate de Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol la nivel mondial şi liderul de facto al cartelului, care livrează peste 10 milioane de barili pe zi de ţiţei, ca urmare a reducerii livrărilor altor membri ai cartelului.

    La jumătatea tranzacţiilor de luni, petrolul Brent era tranzacţionat la Londra în scădere cu 42 de cenţi, la 112,2 dolari pe baril.

  • Perspectiva în următoarea jumătate de an: pace şi ţiţei ieftin

    Acordul este valabil şase luni şi urmează să ducă la o reglementare completă a problemei într-un an, deşi preşedintele iranian Hassan Rohani a spus că ţara sa nu va renunţa niciodată la îmbogăţirea uraniului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu s-a sfiit să-l certe la telefon pe preşedintele american Barack Obama, avertizându-l că America “face aceeaşi greşeală cu Iranul pe care a făcut-o cu Coreea de Nord şi Pakistanul” – cu alte cuvinte, are încredere în promisiunile de pace ale unor ţări împotriva cărora ar trebui de fapt să pornească război ca să le potolească.

    Preţul petrolului a scăzut de la circa 110 dolari/baril în septembrie, ca efect al scăderii cererii pe principalele pieţe importatoare şi reducerii tensiunilor în Orientul Mijlociu.

  • Un fost agent FBI dispărut în Iran devine ostaticul cu cea mai lungă captivitate din istoria SUA

    Familia sa şi autorităţile americane şi-au reînnoit apelul către liderii iranieni pentru a le ajuta la găsirea şi eliberarea fostului agent FBI dispărut în Iran.

    Cazul lui Robert Levinson, în vârstă de 65 de ani, este înconjurat de mister încă de la dispariţia sa, la 9 martie 2007, pe Insula iraniană Kish, atunci când ancheta în calitate de detectiv privat o afacere de contrabandă cu ţigări.

    “Cer din nou clemenţa voastră. Vă rog, lăsaţi-l să plece şi să-şi regăsească familia”, a postat Christine Levinson, soţia fostului agent FBI dispărut, pe site-ul de Internet HelpBobLevinson.com, creat de familia sa, adresându-se celor care l-ar ţine în captivitate.

    Robert Levinson a devenit de-acum ostaticul american cu cea mai îndelungată perioadă de captivitate din istoria Statelor Unite, devansându-l pe fostul şef al biroului din Beirut al agenţiei Associated Press, răpit în Liban în anul 1985 şi ţinut prizonier timp de 2.454 de zile de către militanţi ai mişcării Hezbollah.

    Din momentul capturării lui Levinson, singurele semne potrivit cărora ar fi în viaţă sunt o înregistrare video, realizată în urmă cu trei ani, şi câteva fotografii, primite de familia sa în 2011.

    Ameliorarea relaţiilor americano-iraniene din ultimele luni a renăscut speranţele familiei ostaticului.

    Într-un nou comunicat făcut public marţi, Casa Albă a “solicitat în mod respectuos Guvernului şi Republicii Islamice Iran să o ajute la asigurarea stării bune de sănătate a lui Levinson, la confortul său şi la reîntoarcerea sa în siguranţă”.

  • Şeful diplomaţiei ruse: Acordul cu Iranul face ca scutul antirachetă din Europa să nu mai aibă sens

     “În cazul realizării înţelegerilor cu Iranul, motivul invocat pentru justificarea punerii în funcţiune a unui sistem de apărare antirachetă în Europa va înceta să mai existe”, a afirmat Lavrov, potrivit en.ria.ru/.

    Statele Unite au început să instaleze pe continent un sistem de apărare antirachetă format din radare de alertă de înaltă frecvenţă şi rachete interceptoare care vor fi amplasate la sol şi pe mare. Potrivit oficialilor americani, acest sistem are ca scop să protejeze Statele Unite şi aliaţii lor europeni de atacuri balistice şi nucleare ce vin din partea unor ţări precum Coreea de Nord sau Iranul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barack Obama apără strategia diplomatică a SUA în dosarul programului nuclear iranian

     “Nu putem închide uşa diplomaţiei şi nu putem exclude în mod automat soluţiile paşnice la problemele mondiale”, a asigurat preşedintele american, evocând în timpul unui discurs la San Francisco acordul interimar încheiat cu Republica islamică sâmbătă la Geneva, criticat de numeroşi adversari republicani.

    “Când eram candidat la preşedinţie pentru prima dată, am spus că a venit timpul unei noi ere a leadershipului american, că este nevoie să întoarcem pagina după un deceniu de războaie”, a amintit Obama, la începutul unei intervenţii consacrată şi reformei imigraţiei susţinută de acesta.

    “Cred în ceea ce preşedintele Kennedy a spus odată «Nu negociem pentru că ne este teamă, însă nu ne este niciodată teamă să negociem»”, a continuat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul francez de Externe: UE va suspenda primele sancţiuni care vizează Iranul în decembrie

     Unele sancţiuni vor fi suspendate începând din “luna decembrie”, a declarat şeful diplomaţiei franceze pentru postul de radio Europe 1. O reuniune a UE la nivel de miniştri de Externe va avea loc “în câteva săptămâni”, a spus el. Suspendarea sancţiunilor UE va fi “limitată, direcţionată şi reversibilă”, a adăugat el, fără să precizeze domeniile vizate. “Partea americană va proceda la fel”, a amintit Laurent Fabius.

    Intervievat în legătură cu respingerea acordului de către Israel şi dacă există temeri de atacuri preventive ale statului evreu, Fabius a răspuns că “la acest stadiu nu, pentru că nimeni nu le va înţelege”.

    Referitor la posibilitatea acordată pentru prima dată Iranului de a îmbogăţi uraniu, deşi toate rezoluţiile ONU din ultimii şase ani solicită Teheranului să suspende această activitate, Laurent Fabius a subliniat că ea va fi reglementată mai clar pe viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Convorbire telefonică între Obama şi Netanyahu: Preşedintele SUA a vorbit cu premierul israelian despre acordul privind programul nuclear iranian

     “Preşedintele i-a transmis premierului că vrea ca Statele Unite şi Israel să pornească imediat consultări cu privire la eforturile noastre pentru negocierea unei soluţii globale” la problema programului nuclear iranian, a declarat pentru presă Josh Earnest, purtător de cuvânt al preşedinţiei americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro