BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis: Am primit asigurări că Guvernul lucrează la rezolvarea procedurilor de infringement pe azil

    “Au fost lansate 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 ţări, lansate de Comisia Europeană. Două dintre aceste proceduri sunt îndreptate împotriva României. Împreună cu echipa mea am verificat, sunt două proceduri relativ simple, care privesc chestiuni de acordare a azilului şi am primit toate asigurările că Guvernul lucrează pe aceste speţe şi nu va fi absolut nicio problemă”, a declarat Iohannis, la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar informal de la Bruxelles.

    Comisia Europeană a declanşat miercuri 40 de proceduri de infringement împotriva a 19 state membre UE, inclusiv a României, care au implementat incorect regulile blocului comunitar privind azilul, informează un comunicat al CE.

    Comisia Europeană şi-a intensificat eforturile în vederea aplicării depline a legislaţiei Uniunii Europene în domeniul imigraţiei şi azilului. Prin urmare, CE a adoptat miercuri 40 de decizii de infringement împotriva mai multor state membre care nu au implementat deplin legislaţia în domeniu.

    Comisia a transmis scrisori de notificare formală unui număr de 18 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile naţionale luate pentru a transpune deplin Directiva revizuită privind procedurile de azil. Cele 18 state sunt: Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

    Această directivă stabileşte procedurile pentru acordarea şi retragerea protecţiei internaţionale şi fixează reguli mai clare privind procedura de depunere a cererii de azil.

    De asemenea, Comisia a trimis scrisori de notificare formală unui număr de 19 state membre, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune deplin Directiva privind condiţiile de recepţie, care stabileşte standarde minime pentru primirea celor care solicită protecţie internaţională. Cele 19 state sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.

    În plus, CE a transmis avize motivate Bulgariei şi Spaniei, pentru că nu au comunicat măsurile luate la nivel naţional pentru a transpune în legislaţie Directiva privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cetăţenii ţărilor terţe care solicită protecţie internaţională.

    Comisia transmite de asemenea o a doua scrisoare de notificare formală Greciei, pentru încălcarea anumitor prevederi ale Directivei privind condiţiile de recepţie şi ale Directivei privind procedurile de azil, care vizează deficienţe grave în sistemul grec de azil.

    Pe fondul celui mai mare val de imigranţi şi solicitanţi de azil după cel de-al Doilea Război Mondial, mai multe state membre au evitat să-şi asume responsabilitatea şi nu au respectat regulile Uniunii Europene, precum înregistrarea imigranţilor şi procesarea cererilor de azil în primul stat membru în care ajunge un imigrant, comentează DPA.

    Comisia Europeană, executivul UE, trebuie să se asigure că regulile blocului comunitar sunt implementate.

    Anunţul de miercuri privind declanşarea procedurilor de infringement a intervenit cu câteva ore înainte ca şefii de state şi de Guverne din UE să se întâlnească la Bruxelles, pentru un summit extraordinar pe tema crizei imigraţiei, care a pus la încercare unitatea blocului comunitar.

     

  • Klaus Iohannis face anunţul care ia România prin surprindere România. Contrazice tot ce a făcut până acum

    Preşedintele Klaus Iohannis a avut o ieşire care se află în total dezacord cu ceea ce a spus şi a făcut până în prezent.

    Klaus Iohannis face anunţul care ia România prin surprindere România. Contrazice tot ce a făcut până acum

     

  • Iohannis, după Consiliul European: România va contribui cu 300.000 de euro la Programul Alimentar Mondial pentru refugiaţi. Ideea că la Consiliu se putea rediscuta tema cotelor este fundamental greşită – FOTO

    Iohannis a afirmat că, în ceea ce priveşte tema migraţiei, reuniunea de la Bruxelles a fost “probabil cea mai bună întâlnire de până acum, în care s-au discutat problemele de fond, o abordare foarte constructivă”.”

    Preşedintele a menţionat că, în alocuţiunea pe care am avut-o, a încercat să enumere “tematicile care ne-au preocupat de toţi”.

    “În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria. Şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană, singură, cu certitudine nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru”, a spus Iohannis.

    “O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu ţărilor precum Iordania, Liban sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi a preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru Programul Alimentar Mondial, care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat că România a decis să aloce 300.000 de euro, pentru următorii trei ani, această sumă reprezentând “un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop”.

    “Este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene, am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii care vor să treacă dintr-o ţară în alta, practic traficanţii de refugiaţi”, a mai spus Iohannis.

    Nu în ultimul rând, în şedinţa Consiliului European Extraordinar informal s-a discutat şi despre centrele unde refugiaţii vor fi înregistraţi şi unde vor putea sta o anumită perioadă de timp, “aşa numitele hot spots”.

    “Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună dacă nu ar fi eficient ca aceste hot spots să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană”, a spus Iohannis, precizând că propunerea a fost “foarte bine primită” şi reluată şi de alţi participanţi.

    Iohannis: Ideea că la Consiliul European se putea rediscuta tema cotelor este fundamental greşită

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat joi, la Bruxelles, că ideea potrivit căreia Consiliul European ar fi putut relua în discuţie tema cotelor obligatorii privind refugiaţii este “falsă” şi “fundamental greşită”, afirmând că ea a fost lansată din “neştiinţă” de către lideri politici din România.

    “Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă. Nu cred că pot să merg atât de departe cât să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI”, a spus Iohannis, referitor la decizia Consiliului JAI de repartizare a imigranţilor în statele membre.

    Declaraţia preşedintelui a fost făcută la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar informal de la Bruxelles.

    Iohannis a precizat că ideea reluării temei cotelor este o informaţie falsă.

    “Este o informaţie fundamental greşită şi pe aceia în rog să citească regulamentele Uniunii”, a spus preşedintele.

    România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului fiind de 4.837.

    Consiliul UE a aprobat marţi distribuirea în prima etapă, potrivit unor cote obligatorii, a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. Uniunea Europeană va stabili ulterior, pe baza aceleiaşi formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi.

    Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de extracomunitari aflaţi în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475.

    României îi revin alţi 2.362 de refugiaţi potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi.

    Potrivit propunerii precedente a Comisiei Europene, care se referea la distribuirea a 40.000, respectiv a 120.000 de refugiaţi, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi. Este foarte probabil ca aceasta cifră să fie atinsă prin repartizarea restului de 54.000 de refugiaţi.

    Ministerul Afacerilor Interne a comunicat, marţi seară, că vicepremierul Gabriel Oprea a votat, în Consiliul JAI, împotriva proiectului deciziei de aplicare a cotelor obligatorii, reiterând poziţia de principiu conform căreia România nu susţine relocarea de refugiaţi pe baze obligatorii.

     

  • Iohannis, despre conflictul România-Ungaria: Era indicată o reţinere, aşa se complică relaţiile

    Întrebat cum comentează intenţia Ungariei de a ridica un zid la graniţa cu România şi de shimbul de replici ulterior între oficialii români şi ungari, preşedintele a spus că ar fi fost mai indicată o mai mare reţinere de ambele părţi.

    ”Eu cred că ar fi fost mult mai indicată o mai mare reţinere şi de o parte, şi de cealaltă. Nu consider că prin acest fel de schimb de replici se rezolva cevă. Ba, dimpotrivă, se complică relaţiile dintre cele două ţări. Aşa cum s-a desfăşurat dialogul, cred că a fost în afara cadrului uzual diplomatic”, a adăugat Iohannis.

    După decizia Ungariei de a ridica un gard la graniţa cu România, între premierul Victor Ponta şi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, au existat mai multe schimburi dure de replici.

    Premierul Ponta spunea că atitudinea Ungariei în această criză a refugiaţilor este una neeuropeană şi o ruşine pentru Europa, în timp ce ministrul ungar acuza că ”este ruşinea Europei că Victor Ponta, care face obiectul unei investigaţii penale, minte în mod constant şi calomniază o ţară vecină”.

  • Iohannis, investitorilor francezi: Trebuie acordată atenţie oportunităţilor din energie şi turism

    În mesajul transmis, vineri seară, la Gala Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER), Iohannis a felicitat comunitatea oamenilor de afaceri francezi, formată din sute de membri, spunând că au creat zeci de mii de locuri de muncă şi au contribuit la performanţele economice ale României.

    Şeful statului a spus că este nevoie de un mediu de afaceri performant, care să fie bazat pe instituţii economice şi juridice de calitate şi predictibile.

    “În actualul context economic, este evident că atenţia noastră trebuie să se orienteze asupra mediului de afaceri. Avem nevoie de un mediu de afaceri performant, care să fie bazat pe instituţii economice şi juridice de calitate şi predictibile, căci numai aşa întreprinzătorii vor dobândi încrederea necesară. În acest sens, îmbunătăţirea calităţii instituţionale a mediului de afaceri şi eliminarea barierelor din calea liberei iniţiative trebuie să fie priorităţi clare. (…) Aşa cum sugeraţi în Cartea Albă a Competitivităţii, pe care aţi publicat-o de curând, trebuie să acordăm atenţie oportunităţilor existente în diverse domenii, precum energia, industria constructoare de automobile, agricultura sau turismul, dar şi necesităţii de a reforma unele sectoare şi sisteme publice, care frânează în prezent potenţialul real al dezvoltării noastre”, a arătat Iohannis.

    Potrivit acestuia, competitivitatea înseamnă şi un sistem fiscal atractiv pentru întreprinzători, care să ofere motoarelor economiei stimulentele necesare, fiind nevoie ca măsurile de relaxare fiscală să fie integrate într-o viziune pe termen lung, astfel încât să respecte cele trei condiţii esenţiale: prudenţă, responsabilitate şi sustenabilitate.

    Preşedintele a mai spus că Franţa este al cincilea investitor străin din economia României, cu peste 6% din totalul investiţiilor străine directe, şi al patrulea partener comercial al României, la finalul anului trecut,comerţul bilateral ridicîndu-se la aproape 7 miliarde de euro, în o creştere cu aproape 5% faţă de anul anterior.

    “Sunt convins că, prin avantajele competitive de care dispunem, sursele prosperităţii noastre comune se vor multiplica, cu precădere în contextul principiilor liberului schimb, dar şi al avantajelor prin care integrarea monetară consolidează economia Uniunii Europene. Sper ca şi România să beneficieze, în curând, de aceste avantaje, care sunt indispensabile pentru succesul integrării economice europene. Până în prezent, există numeroase exemple de succes în ceea ce priveşte cooperarea noastră economică, dar pot fi identificate multe alte oportunităţi de extindere a acesteia”, a adăugat Iohannis.

  • Când a aflat că a fost trimis în judecată, Ponta a scris acest mesaj. Puţini se aşteptau la asta din partea lui

    Premierul Victor Ponta a fost trimis astăzi în judecată în dosarul în care este inculpat alături de fostul ministru şi coleg de partid, Dan Şova. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat la finalul şedinţei CSAT că cea mai simplă soluţie este demisia premierului Victor Ponta, el subliniind că imaginea României are de suferit din cauza acuzaţiilor aduse premierului. Totodată, şeful statului a spus că aşteaptă soluţii pentru această situaţie ”problematică” de la Guvern, premier şi PSD.

    Când a aflat că a fost trimis în judecată, Ponta a scris acest mesaj. Puţini se aşteptau la asta din partea lui

  • “România, pe un drum greşit”! Propunerea pentru Iohannis şi pentru partide

    “Am constatat că, după anul 2007, România a luat-o pe un drum greşit în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale şi continuă să meargă pe un drum greşit”, a declarat un lider politic.

    Acesta a făcut o propunere pentru preşedintele României, Klaus Iohannis, şi pentru partidele parlamentare.

    “România, pe un drum greşit”! Propunerea pentru Iohannis şi pentru partide

  • ANALIZĂ: Şedinţa de joi a CSAT pe tema migraţiei, în plin scandal diplomatic româno-ungar

    Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Klaus Iohannis, va avea loc începând cu ora 11.00.

    Administraţia Prezidenţială a informat, miercuri seară, că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 – 2019, intensificarea fenomenului imigraţionist la frontiera României şi măsuri privind gestionarea situaţiei, Carta Albă a Apărării şi Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015 – 2020.

    Conform sursei citate, în şedinţa CSAT vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, iar la finalul acesteia şeful statului va susţine o declaraţie de presă.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat public încă de zilele trecute, dar şi în discursul susţinut miercuri în Parlament, o parte a temelor care vor fi discutate în CSAT, principalul subiect fiind răspunsul României la criza refugiaţilor.

    “În cursul zilei de mâine (joi – n.r.), în cadrul CSAT vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în acest proces, iar de câte ori evoluţia situaţiei o va impune voi comunica atât cu dumneavoastră, cu Parlamentul, cât şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii ale statului”, a spus Klaus Iohannis în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.

    Principala problemă cu care se confruntă România acum este dezbaterea privind introducerea cotelor obligatorii, aşa cum a propus Comisia Europeană. Potrivit proiectului, aflat încă în dezbatere, României i-ar reveni 6.351 de refugiaţi, însă atât preşedintele, cât şi premierul Victor Ponta, au declarat în repetate rânduri că România poate prelua doar 1.785 de persoane, dintre care 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene.

    “Există alte forme prin care ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată pornind de la solidaritate. România e solidară cu ceilalţi membri din Uniunea Europeană într-o măsură care se va arăta pe parcurs şi cu imigranţii. Noi am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranţi. (…) România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele Klaus Iohannis.

    De altfel, aceasta a fost şi poziţia României, exprimată prin ministrul de Interne Gabriel Oprea, la reuniunea Consiliului JAI care a avut loc luni. “România s-a angajat să preia 1.758, după care lucrurile s-au mai complicat, am fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu faptul ca România să fie de acord cu cotele obligatorii pentru cei 120.000 de imigranţi. Au fost patru ţări care au susţinut acest lucru: Slovacia, Cehia, România, Letonia. Deci nu a fost un consens în acest punct de vedere”, spunea ministrul de Interne.

    Discuţii pe această temă au avut loc şi între preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cei doi au avut o convorbire telefonică în cursul zilei de duminică. În cadrul convorbirii, Klaus Iohannis a reluat poziţia României, de respingere a cotelor obligatorii, însă a subliniat că România este solidară cu Uniunea Europeană şi se caută alte modalităţi prin care ţara noastră poate ajuta în criza migraţiei.

    “Eu cred că, încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie, nu contează acum în care formă, în UE, care deschide falia între Est şi Vest, mi s-ar părea un lucru fundamental greşit. Există alte forme prin care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea”, a spus Iohannis în conferinţa de presă de luni.

    Preşedintele a explicat şi motivul pentru care România nu poate prelua mai mulţi imigranţi: “Noi când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranţi, trebuie să-i şcolarizăm, să înveţe limba română, trebuie integraţi în societate. Societatea nu e undeva sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-şi găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranţi”.

    Între timp, au început să fie vehiculate şi propuneri de sancţionare a statelor membre care nu acceptă cotele obligatorii.

    Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene.

    La rândul său, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, spunea că Germania este favorabilă sancţionării prin reducerea fondurilor structurale a ţărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaţilor, afirmând că susţine o propunere în acest sens a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker. “Sunt ţări care se opun cotelor şi nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune”, declara Thomas de Maiziere.

    În schimb, Comisia Europeană a transmis, marţi, că Jean-Claude Juncker nu a făcut nicio propunere privind sancţionarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii pentru imigranţi.

    O reacţie din partea Administraţiei Prezidenţiale a venit prin consilierul prezidenţial Lazăr Comănescu.

    “Asemenea idei sunt surprinzătoare, pentru că vin de la politicieni de înalt nivel şi care cunosc foarte bine cum funcţionează Uniunea Europeană. Statele membre participă la activităţile Uniunii Europene în conformitate cu reglementările comunitare, în conformitate cu prevederile tratelelor europene şi eu nu cred că recurgerea la presiuni sau la sancţiuni, atunci când ne aflăm într-un proces efectiv de negociere pentru a ajunge la o soluţie care să fie agreabilă tuturor membrilor UE, poate să dea rezultatele scontate”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Lazăr Comănescu, şeful Departamentului de Politică Externă de la Palatul Cotroceni.

    Pe de altă parte, deşi neanunţată oficial, o altă temă care ar putea intra în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este planul Ungariei de construire a unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă. De altfel, soldaţi, poliţişti şi ingineri ungari au început miercuri dimineaţă să marcheze locul pe unde va trece gardul care va fi construit de Ungaria pe un segment al frontierei cu România, în continuarea celui de la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi, relatează Reuters în pagina electronică.

    Decizia de instalare a gardului la graniţa cu România, anunţată de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a stârnit reacţii dure din partea autorităţilor române, generând şi acuzaţii reciproce între şeful diplomaţiei ungare şi premierul Victor Ponta.

    Victor Ponta a reacţionat pe Facebook, marţi seara, la schimburile diplomatice intense pe tema planurilor Ungariei de a extinde gardul de la frontiera cu Serbia şi la graniţa cu România, “pentru o distanţă rezonabilă”, apreciind că această măsură aminteşte de Europa anilor 1930-1940 şi că, dat fiind comportamentul unor oficiali de la Budapesta, aceştia sunt o ruşine pentru valorile UE.

    “Sârmă ghimpată, legi agresive, închisori şi brutalitate cu siguranţă nu vor rezolva problema – doar vor arăta că în Ungaria, în inima Europei, sunt decidenţi politici cu nimic mai buni decât cei din Siria, Libia sau alte ţări din care fug respectivii refugiaţi!”, a spus Ponta.

    Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a “condamnat ferm” miercuri afirmaţiile premierului Victor Ponta, potrivit cărora unii decidenţi politici ungari nu sunt “cu nimic mai buni decât cei din Siria sau Libia”, susţinând că acesta şi-a pierdut autocontrolul şi prin declaraţiile sale iraţionale a jignit întreaga Ungarie.

    De asemenea, ministrul ungar de Externe a susţinut că politicieni români au intrat într-o “spirală a minciunilor”, vorbind de soluţii comune cu Ungaria şi, în acelaşi timp, făcând afirmaţii ostile, el afirmând că, în actuala situaţie, cooperarea bilaterală riscă să fie imposibilă.

    Tot miercuri, MAE român l-a convocat pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziţia părţii române referitoare la o serie de evoluţii din ultimele zile, precum anunţul părţii ungare privind proiectul construirii unui gard la graniţa cu România.

    Nu în ultimul rând, în şedinţa de joi a CSAT va fi discutat şi dosarul Schengen al României.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent că, “în mod paradoxal”, faptul că România nu este membră a spaţiului Schengen a fost un avantaj, deoarece imigranţii nu au putut intra în România fără a putea fi supravegheaţi, şi exclude posibilitatea unui “val” de imigranţi, ca în ţările vecine.

    “La noi numărul de refugiaţi nu poate să crească decât dacă noi vrem să primim mai mulţi. România nu este membră Schengen, aşa că nimeni nu poate intra doar pentru că aşa doreşte. (…) La noi nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat la unii vecini, să ne trezim cu oameni în ţară, asta pot să exclud”, spunea Iohannis.

    Preşedintele a vorbit şi despre necesitatea abordării acestui subiect în şedinţa CSAT, având în vedere că spaţiul Schengen este, în acest moment, “nefuncţional”. “Cred că putem cu toţii să constatăm că (spaţiul Schengen – n.r.) nu funcţionează de facto. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră şi această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT”, declara, luni, Klaus Iohannis.

     

  • Iohannis: Mecanismele de recunoaştere a diplomelor şi echivalare a studiilor trebuie optimizate

    “Convingerea mea este că potenţialul diasporei va fi pe deplin fructificat atunci când a trăi şi a munci în străinătate va fi doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere, atunci când românii din diaspora vor avea opţiunea să se întoarcă ştiind că şi acasă munca lor este recunoscută şi răsplătită”, a spus Iohannis, în deschiderea conferinţei “SMART DIASPORA 2020+: Cum valorificăm potenţialul strategic al diasporei româneşti”, organizată de Liga Studenţilor Români din Străinătate şi Fundaţia C.A.E.S.A.R, care a avut loc la Palatul Cotroceni.

    În acest context, Iohannis a arătat că România trebuie să găsească soluţii pentru a transforma “exodul creierelor, aşa numitul fenomen brain train, din pierdere într-un câştig pe termen lung pentru România” şi să cum să facem “ca tinerii noştri de valoare, specialiştii, profesorii, medicii, cercetătorii, economiştii, dar şi toţi cei care muncesc serios, indiferent ce meserii au, care plecă din ţară să se şi întoarcă la un moment dat”.

    O soluţie ar fi, potrivit preşedintelui, rezolvarea problemei recunoaşterii diplomelor şi echivalării studiilor la nivel european şi internaţional, iar acest lucru se poate realiza rapid, “dacă există voinţă”. “Câteva mii de tineri pleacă anual în străinătate, iar experienţa pe care o pot aduce înapoi în ţară, după absolvire şi uneori după o perioadă de activitate profesională în afară este foarte valoroasă”, a spus preşedintele.

    Mai mult, trebuie găsite soluţii ca cei plecaţi să-şi dorească să se întoarcă acasă dacă vor exista condiţiile şi climatul necesar reintegrării lor.

    “Diferitele instituţii trebuie să colaboreze pentru a interveni acolo unde nevoie. Cred în responsabilitatea şi capacitatea României de a găsi pe termen lung soluţii pentru ca fiecare cetăţean să poată avea un parcurs profesional şi personal de succes în ţară sau să aibă oportunitatea de a rămâne legat de România, cu posibilitatea de a reveni oricând”, a adăugat şeful statului.

    Pe de altă parte, Iohannis a punctat că românii plecaţi în străinătate sunt şi unii dintre cei mai importanţi ambasadori ai României peste hotare, care pot ajuta la consolidarea şi apărarea valorilor naţionale. “Cred că avem datoria de a le da noi înşine un mandat simbolic, dar mai explicit, despre felul în care pot promova şi susţine România chiar de la distanţă. Imaginea României în lume se construieşte cu fiecare din gesturile, acţiunile şi vorbele lor”, a adăugat preşedintele.

    “Rezervorul de expertiză pe care aceştia îl aduc, cunoştinţele şi contactele pe care le-au dobândit, curajul de care au dat dovadă şi pe care îl demonstrează zi de zi fac din românii de peste granţiţă o sursă de inspiraţie şi un punct de sprijin de care România are mare nevoie”, a mai spus Iohannis, adăugând că românii de peste hotare, în special studenţii plecaţi la studii, sunt “o resursă de creştere economică şi dezvoltare”.

  • Subiectul care l-a făcut pe Klaus Iohannis să-şi piardă cumpătul. „Este O RUŞINE NAŢIONALĂ!”

    Deşi este, de regulă, extrem de rezervat în declaraţii, preşedintele Klaus Iohannis a avut o ieşire publică de care nimeni nu credea că este capabil.

    Subiectul care l-a făcut pe Klaus Iohannis să-şi piardă cumpătul. „Este O RUŞINE NAŢIONALĂ!”