Aruncând o privire în trecut, observăm cât de mult au evoluat camerele foto de pe telefoane. Modelele de top ale prezentului oferă rezultate ce pot uşor rivaliza cu cele ale camerelor point-and-shoot, sau „săpunierele„, cum li se mai zice pe la noi. Atât timp cât ştim să le folosim şi le cunoaştem limitele.
Şi totuşi, care e legătura cu DSLR-ul? Analizând strict calitatea rezultatelor, una directă nu ar trebui să existe, pentru că monstrul de două kilograme oferă rezultate mult superioare oricărei camera-phone de pe piaţă, în orice situaţie. Însă DSLR-ul e voluminos, greu şi dificil de cărat de colo colo. Telefonul mobil, pe de altă parte, este un dispozitiv pe care oricum îl vei lua cu tine zilnic, pentru a comunica cu cei apropiaţi şi nu numai.
CU ALTE CUVINTE, eu unul am renunţat să car după mine un aparat foto masiv, pentru că în majoritatea cazurilor nu aveam nevoie de ceea ce oferea el, ci de mult mai puţin. Pentru că până la urmă, cel mai mult contează ce vrem să facem cu materialele captate de o cameră foto, de orice fel. Eu unul mai rar am nevoie de calitate desăvârşită sau imagini la rezoluţii mari.
De cele mai multe ori, vreau să le arăt prietenilor, să le urc pe Facebook, diverse site-uri sau Instagram. Iar pentru acestea, rezultatele oferite de telefoanele mobile sunt mulţumitoare. Ba mai mult, ele îţi pun la dispoziţie şi acel mediu prin care poţi foarte uşor trimite imaginea sau clipul acolo unde doreşti să ajungă, fără a trebui să mai apelezi la un calculator, carduri de stocare şi alte asemenea. Şi pe lângă aceasta, îţi permit şi să editezi şi să îmbunătăţeşti imaginile pe loc, cu minim de efort, dacă doreşti acest lucru.
Pe scurt, ele fac totul mai simplu. Şi în cele din urmă, cu toţii suntem comozi şi cu toţii am prefera să obţinem ceea ce dorim cu un efort cât mai mic. Tocmai de aceea telefonul meu mobil a început să lase tot mai des DSLR-ul acasă. Pentru că se poate şi cu el şi pentru că e mai simplu.
Dar totuşi, ce facem atunci când telefoanele nu ne pot oferi ceea ce dorim? Şi situaţii ar fi destule, fie că vorbim de calitate foto, fie că vorbim de funcţii ce le lipsesc, precum zoom-ul optic. Şi nu, nu vorbim aici de numărul de megapixeli, acest aspect ar trebui să conteze mai puţin, chit că pentru majoritatea cumpărătorilor reprezintă încă un criteriu principal în alegerea produselor.
IN PREZENT SOLUŢIA O REPREZINTĂ CAMERELE FOTO SPECIALIZATE. Însă nu cele din zona point-and-shoot, ci diversele segmente de aparate ce au prins tot mai mare amploare în ultima vreme, precum camerele bridge, super-zoom-urile sau aparatele mirrorless, iar acolo unde este nevoie de ele, DSLR-urile. Pe lângă acestea, încep să apară tot mai multe camere foto „inteligente„, ce îmbină funcţiile şi atuurile unui aparat foto cu beneficiile unui sistem de operare mobil, precum Android. Dar acestea sunt încă la început de drum.
Una peste alta, e clar că domeniul camerelor foto este într-o continuă schimbare şi încercare de a se adapta la cerinţele utilizatorilor. Cerinţe care la rândul lor evoluează. Acum câţiva ani doream imagini cât mai bune, acum dorim funcţii suplimentare, performanţe în condiţii dificile de fotografiere (întuneric, mişcare), posibilităţi de a urca rapid pe internet creaţiile noastre şi moduri de a le îmbunătăţi fără mare efort.
SI TOTUŞI, ÎNCOTRO NE ÎNDREPTĂM? Pentru mine, viitorul ar trebui să aducă dispozitive foto tot mai mici, dar tot mai capabile, cu senzori mai performanţi, prelucrare software inteligentă a imaginilor şi funcţii tot mai interesante. Indiferent că se vor prezenta sub forma unor dispozitive polivalente paralelipipedice, precum telefoanele din prezent, vor fi o pereche de ochelari inteligenţi sau poate ceva ce nici nu ne închipuim în anul de graţie 2013. Voi cum vedeţi lucrurile?
Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/