BusinessMagazin

Tag: gasire

  • Mobila care creşte din pământ

    Cumpăratul de scaune sau şezlonguri pentru curte ori grădină nu este absolut necesar, acestea putând fi confecţionate acolo unde este nevoie de ele, susţine o firmă de design, Nucleo, care a lansat un proiect prin care să o demonstreze.

    Proiectul TERRA! al Nucleo propune mobilier de grădină pe care proprietarii îl pot creşte în curtea lor, folosind cadre de carton, pământ şi seminţe. Cei interesaţi cumpără cadrul de carton, îl instalează în grădină sau pe peluză, îl acoperă cu pământ şi apoi plantează seminţele de iarbă, iar când aceasta a crescut, pot folosi scaunul sau canapeaua.

    Pentru a începe producţia de cadre de carton, Nucleo caută finanţare pe site-ul de crowdfunding Kickstarter, sperând să găsească suficienţi amatori de scaune de iarbă.

  • Doi puşti de 14 ani au venit cu o idee de afacere surprinzător de simplă. Au obţinut o finanţare de 50.000 de dolari

    Doi adolescenţi de 14 ani din SUA au găsit o soluţie ingenioasă la o problemă foarte stresantă pentru toate mamele, scrie Daily Mail

    Sam Nassif şi Oliver Greenwald din Denver au născocit un fel de farfurie de napolitană care se pune în jurul conului astfel încât îngheţata când se topeşte nu se va mai scurge pe mână sau pe haine. Potrivit cotidianului britanic, celor doi le-a venit ideea pentru această invenţie când aveau 10 ani. “Într-o zi am trecut pe lângă un magazin ce vindea îngheţată şi am văzut doi copii cu îngeţată curgându-le pe mâini şi pe haine, iar mama lor stătea lângă ei cu şerveţelul în mână. Ne-am gândit că ar trebui să facem ceva în privinţa asta”, au declarat cei doi.

    Au vorbit cu un producător pentru realizarea unui model 3D al lui Drip Drop şi potrivit lor au testat peste 100 de ingredinte până au găsit combinaţia câştigătoare.

    Au ieşit pe locul doi la un concurst de inveţii în 2011, iar anul trecut au impresionat juriul de la emisiunea de pitching de idei de afaceri, Shark Tank. Mai mult, cei doi au obţinut o finanţare de la Barbara Corcoran în valoare de 50,000 de dolari pentru 33% din afacere. 

  • Doi puşti de 14 ani au venit cu o idee de afacere surprinzător de simplă. Au obţinut o finanţare de 50.000 de dolari

    Doi adolescenţi de 14 ani din SUA au găsit o soluţie ingenioasă la o problemă foarte stresantă pentru toate mamele, scrie Daily Mail

    Sam Nassif şi Oliver Greenwald din Denver au născocit un fel de farfurie de napolitană care se pune în jurul conului astfel încât îngheţata când se topeşte nu se va mai scurge pe mână sau pe haine. Potrivit cotidianului britanic, celor doi le-a venit ideea pentru această invenţie când aveau 10 ani. “Într-o zi am trecut pe lângă un magazin ce vindea îngheţată şi am văzut doi copii cu îngeţată curgându-le pe mâini şi pe haine, iar mama lor stătea lângă ei cu şerveţelul în mână. Ne-am gândit că ar trebui să facem ceva în privinţa asta”, au declarat cei doi.

    Au vorbit cu un producător pentru realizarea unui model 3D al lui Drip Drop şi potrivit lor au testat peste 100 de ingredinte până au găsit combinaţia câştigătoare.

    Au ieşit pe locul doi la un concurst de inveţii în 2011, iar anul trecut au impresionat juriul de la emisiunea de pitching de idei de afaceri, Shark Tank. Mai mult, cei doi au obţinut o finanţare de la Barbara Corcoran în valoare de 50,000 de dolari pentru 33% din afacere. 

  • A găsit o perlă de 34 de kg ce valorează 100 de milioane de dolari. Ce a făcut cu ea este incredibil

    Pescarul a găsit perla într-o scoică uriaşă în urmă cu zece ani pe coasta Insulei Palawan, Filipine. El nu s-a gândit că ar fi valoroasă şi a ţinut-o sub pat drept talisman norocos, scrie Daily Mail

    De fapt perla pescarului este cea mai mare din lume, de cinci ori mai mare decât cea care deţinea recordul până atunci şi descoperirea ei a fost o întâmplare pentru că o parte din casa lui a luat foc şi a fost forţat să-şi mute lucrurile. Pescarul a mers cu perla la un agent de turism din Puerto Princesca care a rămas uimit când a văzut perla de 34 de kg, 66 de cm lungime, 30 de cm.

    “Am fost uimit când a adus-o la noi. Aşteptăm certificările oficiale, dar noi credem că Puerto Princesca va câştiga probabil un alt titlu prestigios, oraşul care are cea mai mare perlă naturală din lume”, a spus Aileen Cynthia Amurao. “O vom păstra în Filipine şi sperăm să atragem mai mulţi turişti”, adaugă Amurao.

  • Acest pescar a găsit o perlă de 34 de kg ce valorează 100 de milioane de dolari acum zece ani. A păstrat-o sub pat drept talisman norocos

    Pescarul a găsit perla într-o scoică uriaşă în urmă cu zece ani pe coasta Insulei Palawan, Filipine. El nu s-a gândit că ar fi valoroasă şi a ţinut-o sub pat drept talisman norocos, scrie Daily Mail

    De fapt perla pescarului este cea mai mare din lume, de cinci ori mai mare decât cea care deţinea recordul până atunci şi descoperirea ei a fost o întâmplare pentru că o parte din casa lui a luat foc şi a fost forţat să-şi mute lucrurile. Pescarul a mers cu perla la un agent de turism din Puerto Princesca care a rămas uimit când a văzut perla de 34 de kg, 66 de cm lungime, 30 de cm.

    “Am fost uimit când a adus-o la noi. Aşteptăm certificările oficiale, dar noi credem că Puerto Princesca va câştiga probabil un alt titlu prestigios, oraşul care are cea mai mare perlă naturală din lume”, a spus Aileen Cynthia Amurao. “O vom păstra în Filipine şi sperăm să atragem mai mulţi turişti”, adaugă Amurao.

  • O tânără din România a găsit o borsetă plină cu aur şi bani. Vezi ce a făcut cu ea:

    O tânără din Botoşani a găsit o borsetă plină cu aur şi bani şi fără a sta pe gânduri s-a dus direct la proprietar pentru a-i înapoia bunurile. Femeia în vârstă de 24 de ani circula cu maşina pe drumul european Botosani – Iasi, moment în care a observat borseta.

    „Ma intorceam de la Iasi, iar in apropiere de Manastirea Zosin am vazut in mijlocul drumului o borseta. Am oprit, iar cand am deschis borseta am gasit 200 de lei si mai multe lantisoare si bratari de aur”, a povestit tânăra pentru stiri.botosani.ro.

    Fara sa stea pe ganduri, botosaneanca s-a uitat pe actele din borseta si s-a dus direct la proprietar acasa, acolo unde se afla mama acestuia. A cerut numarul de telefon si i-a inmanat personal bărbatului borseta în care se aflau aurul, banii si actele.

    Botoşăneanca nu a dorit sa-si dezvaluie identitatea si considera ca a facut ceva absolut normal.

  • O tânără din România a găsit o borsetă plină cu aur şi bani. Vezi ce a făcut cu ea:

    O tânără din Botoşani a găsit o borsetă plină cu aur şi bani şi fără a sta pe gânduri s-a dus direct la proprietar pentru a-i înapoia bunurile. Femeia în vârstă de 24 de ani circula cu maşina pe drumul european Botosani – Iasi, moment în care a observat borseta.

    „Ma intorceam de la Iasi, iar in apropiere de Manastirea Zosin am vazut in mijlocul drumului o borseta. Am oprit, iar cand am deschis borseta am gasit 200 de lei si mai multe lantisoare si bratari de aur”, a povestit tânăra pentru stiri.botosani.ro.

    Fara sa stea pe ganduri, botosaneanca s-a uitat pe actele din borseta si s-a dus direct la proprietar acasa, acolo unde se afla mama acestuia. A cerut numarul de telefon si i-a inmanat personal bărbatului borseta în care se aflau aurul, banii si actele.

    Botoşăneanca nu a dorit sa-si dezvaluie identitatea si considera ca a facut ceva absolut normal.

  • Viata în ţara care a rămas fără mâncare. ”Am reuşit să cumpăr doar două tuburi de pastă de dinţi, aşa că o să mănânc pastă de dinţi diseară”

    Trei alimente de bază pe care majoritatea oamenilor din lume le au în bucătăriile lor pot fi cumpărate de venezuelezi doar dacă sunt norocoşi, au conexiuni şi foarte mulţi bani, potrivit informaţiilor prezentate într-un reportaj CNN.

    Laptele proaspăt se găseşte rareori pe rafturile supermarketurilor din Venezuela. La fel şi laptele praf, care poate ajunge să fie vândut pe piaţa neagră cu mai mult de 100 de ori decât preţul oficial, potrivit CNN. Astfel, laptele poate ajunge să coste şi 7.000 de bolivari, echivalentul a mai mult de 700 de dolari. Totuşi, posesorii de dolari americani pot să obţină laptele pe piaţa neagră la preţuri mai bune: probabil 1.000 de bolivari la dolari.

    Făina, un ingredient cheie pentru arepas, pâinea tradiţională venezueleană, ajunge să coste într-un supermarket guvernamental 190 de bolivari/kg, iar pe piaţa neagră poate ajunge să fie de 15 ori mai scumpă. Proviziile sunt atât de limitate, încât corespondenţii CNN au găsit 1 kg de paste uscate vândute la un preţ de 200 de ori mai ridicat decât cel oficial în Caracas.

    Comercializarea alimentelor pe piaţa neagră este ilegală şi poate fi şi periculoasă. Este totodată mult prea scumpă pentru majoritatea venezuelezilor: doar aceste trei produse – făină, paste şi lapte praf îi costă pe piaţa neagră veniturile pe o lună pe cei care au salariul minim, care se situează între 15.000 şi 20.000 de bolivari.

    Acesta este motivul pentru care pentru foarte mulţi oameni singura opţiune este să meargă la supermarketul public pentru raţia de alimente. Există reguli stricte în ce priveşte acordarea acesteia – ei aşteaptă pentru acea zi a săptămânii în care li s-a precizat că pot face cumpărături în baza buletinului de identitate. Încearcă apoi să afle ce magazin ar putea avea alimentele de care au nevoie, apoi stau la coadă ore întregi şi nu e niciodată sigur că pot obţine ceva.

    ”Am aşteptat la coadă de la 3 a.m şi am reuşit să cumpăr doar două tuburi de pastă de dinţi, aşa că mă gândesc că o să mănânc pastă de dinţi diseară”, spune Monica Savaleta, o dansatoare în vârstă de 19 ani, în reportajul CNN.  

    Pentru ea, să cumpere de pe piaţa neagră nu reprezintă o opţiune. ”Câştig între 12.000 şi 15.000 de bolivari lunar. Dacă voi cumpăra de pe piaţa neagră, întregul meu salariu se va duce pe trei kilograme de orez.”

    Wilfredo Cardona, un tânăr de 25 de ani, câştigă circa 40.000 de bolivari/lună ca muncitor în domeniul construcţiilor, dar deseori nici această sumă nu îl ajută prea mult. ”Am venit să cumpăr făină, orez şi zahăr şi nu am găsit nimic. Tot ce am găsit a fost săpun şi nu pot să mănânc săpun”, a declarat el pentru CNN.

     

  • Nu găseşti loc de parcare? Doi români au dezvoltat o aplicaţie care-ţi arată unde sunt locuri libere

    Cum digitalizarea şi tehnologizarea apar în aproape toate aspectele vieţii omeneşti şi cum maşinile aproape au devenit computere pe patru roţi, era inevitabil ca cineva să nu se gândească la o aplicaţie care ajută la găsirea unui loc de parcare. Şi care spune şi unde ai lăsat autoturismul. Astfel, aventurile prin parcările subterane ar putea lua sfârşit datorită unei aplicaţii precum cea a clujenilor de la Parking+Plus.

    Cristian Ureche şi Bogdan Herea au pornit proiectul în 2014, motivul fiind numărul de locuri de parcare insuficient raportat la creşterea numărului de maşini din zonele urbane supraaglomerate. „Oraşele se confruntă cu probleme de gestiune a resurselor, dar există iniţiative de timp smart city pentru care încep să se aloce bugete. Avansul tehnologic permite gestiunea eficientă a locurilor de parcare incluse în mod tradiţional în circuitul de utilizare publică (hărţi interactive cu disponibilitatea locurilor de parcare în timp real, plăţi fără numerar direct din aplicaţie)“, spune Cristian Ureche, fondator al Parking+Plus.

    Pentru Cristian Ureche aceasta este prima iniţiativă antreprenorială, el activând anterior în industria serviciilor software în calitate de consultant pentru multinaţionale (operatori telecom, agenţii de publicitate). A oferit apoi consultanţă pentru start-up-uri din Europa, iar în prezent se ocupă de activităţile curente ale Parking+Plus. Celălalt fondator, Bogdan Herea, se ocupă de zona de dezvoltare a businessului şi crearea a parteneriatelor în cadrul start-up-ului. Herea are un business în industria serviciilor software, lucru care i-a permis să finanţeze activitatea de la Parking+Plus complementar cu fondurile atrase prin clusterul Cluj IT.

    Cum funcţionează aplicaţia?

    Sistemul clujenilor constă într-o aplicaţie de mobil şi dintr-un aşa‑zis box, dispozitiv ce este montat în parcare şi care contorizează locurile libere şi controlează accesul. Practic, prin intermediul aplicaţiei un şofer este informat câte locuri de parcare sunt libere într-o anumită zonă şi poate rezerva locul respectiv, apoi poate face plata direct din aplicaţie. Iar aici vorbim în special de parcări private, ce aparţin anumitor instituţii. „Am lansat în fază de testare în România în urmă cu câteva luni şi în acest moment operăm parcări care ne permit să testăm mai multe scenarii de utilizare: centru comercial, hotel, campus universitar, clădire de birouri“, spune Ureche.

    Am testat şi noi aplicaţia. Sistemul funcţionează în momentul de faţă doar în Cluj. Atunci când porneşti aplicaţia, stabileşti destinaţia şi verifici dacă sunt locuri libere în parcare. Din ce am putut observa, mai tot timpul locurile de parcare din Cluj par a fi ocupate. „Vorbim despre un sistem modular, flexibil şi universal, pe care ne propunem să îl scalăm rapid la nivel internaţional. Aplicaţiile mobile iOS şi Android sub brand propriu funcţionează ca şi «enableri», demonstratori ai platformei. Am gândit aplicaţia ca o soluţie cu arhitectură deschisă (…) platforma are funcţionalităţi precum: înregistrarea locurilor de parcare pe hartă, rezervare, plată, gestiune locuri de parcare în timp real, acces de pe mobil în parcări cu barieră“, continuă Ureche.

    Conceptul presupune gestiunea flexibilă de lungă şi scurtă durată a accesului în parcările securizate, atât pentru segmentul corporate (gestiune acces angajaţi, colaboratori, vizitatori, participanţi evenimente), cât şi pentru cel rezidenţial.

    Un lucru interesant este închirierea spaţiului de parcare personal. Dacă tot trăim într-o epocă a „sharing economy“ şi „car sharing“, de ce nu am împărţi şi locurile de parcare? „Locurile de parcare disponibile în zone rezidenţiale sau aferente clădirilor de business rămân neutilizate o importantă perioadă de timp, pentru că au acces securizat. Folosind tehnologiile noastre, platformele «event parking» sau marketplace-urile pentru locuri de parcare devin realitate în doar câteva zile“, spune antreprenorul.

    În principal Parking+Plus merge către zona de B2B, pentru companiile care doresc să implementeze soluţii de smart parking. „Poziţionarea noastră este una pur tehnologică. Putem face o comparaţie cu transportul aerian de persoane. Noi suntem echivalentul producătorului de avioane, existând companii care operează curse de pasageri (…) Ne adresăm câtorva categorii de companii: integratori de sisteme de parcare şi de securitate, start-up-uri care activează pe zona smart parking, operatori de clădiri şi parcări, multinaţionale care doresc să îşi extindă portofoliul“, afirmă Ureche.

    O parte din finanţare a venit de la clusterul Cluj IT, în urma unei competiţii interne ce a avut loc în 2013, restul banilor provenind din resurse proprii. Investiţia totală este estimată de antreprenori la 250.000 de euro. De asemenea, start-up-ul a fost acceptat în acceleratorul RICAP (Programul de Asistenţă în Comercializarea Inovării din România) unde vor beneficia de un program intens de consultanţă pe zona de dezvoltare şi atragere de investiţii, iar la finalul acestuia va fi organizat un eveniment în care vor fi invitaţi investitori. Despre RICAP Cristian Ureche spune că „mentorii ne ajută să descoperim cea mai bună cale de urmat, astfel încât efortul pe care oricum l-am fi depus în start-up să fie în direcţiile cele mai plauzibile a ne aduce rezultate pozitive.“

    Mai mult, Parking+Plus a câştigat ediţia locală a competiţiei Business Wall of Fame, organizată de grupul Deutsche Telekom în opt ţări, şi va intra în portofoliul Telekom România. „Procedurile de intrare în portofoliul Telekom România sunt pe ultima sută de metri, se lucrează la partea procedurală şi juridică. Avem un parteneriat cu Deutsche Telekom la nivel european care ne ajută să participăm la evenimente cu stand şi ne facilitează colaborarea cu celelalte companii din grup.“ Produsul clujenilor a fost desemnat ca fiind cea mai bună soluţie Internet of Things din România în acea competiţie.

    Cum îşi monetizează tinerii aplicaţia? „Promovând modelele Access as a Service (AaaS), Software Development Kit (SDK) şi Software as a Service (SaaS)“, despre care Cristian Ureche spune că este o noutate în domeniul parcărilor şi că îşi doresc să valideze acest model pentru abordarea B2B pe care o urmăresc. Modelul AaaS implică achiziţia unor pachete de chei virtuale de către companii, pe care utilizatorii aplicaţiilor mobile le pot consuma (în acest sens au dezvoltat şi un smart box care comunică cu aplicaţia mobilă şi comandă barierele şi porţile) pentru a intra în parcări. Soluţia se pretează pentru zona rezidenţială şi de business, cu acces oferit pe bază de abonament lunar.

    Modelul SDK e folosit de către vcompaniile care îşi doresc să dezvolte soluţii personalizate de tip smart parking, bazându-se pe platforma clujenilor, iar modelul SaaS implică plata unor contribuţii lunare pentru module funcţionale (rezervări, plăţi prin aplicaţie, informaţii în timp real legate de disponibilitatea locurilor de parcare).

    În ultimii doi ani numărul start‑up‑urilor de parking a crescut foarte mult: de la valeţi care caută loc de parcare într-o anumită zonă la un fel de Airbnb pentru spaţiu de parcare (locul din faţa blocului poate fi închiriat de cine are nevoie). Chiar şi producătorii de automobile se uită în această direcţie. Un exemplu este BMW: În 2011 BMW i Ventures, divizie de investiţii a producătorului german, a investit în 13 companii care oferă servicii de mobilitate şi chiar a încorporat softuri pentru parcare în noile automobile. Tehnologia iPark funcţionează utilizând date pentru a prezice dacă sunt locuri libere pe o anumită stradă.

    Pentru anul în curs Cristian Ureche şi Bogdan Herea îşi doresc extinderea în afara ţării, România fiind o zonă de test. „Ne dorim să lansăm soluţia în mai multe ţări europene, să închidem o rundă de finanţare care să ne aducă o primă evaluare continuând dezvoltarea tehnologiei pentru întărirea parteneriatelor“, susţine Ureche.

    Concret este faptul că atâta timp cât vor exista maşini vom avea nevoie să le parcăm, iar aplicaţiile precum Parking+Plus ne-ar putea face viaţa mai uşoară.

  • Nu găseşti loc de parcare? Doi români au dezvoltat o aplicaţie care-ţi arată unde sunt locuri libere

    Cum digitalizarea şi tehnologizarea apar în aproape toate aspectele vieţii omeneşti şi cum maşinile aproape au devenit computere pe patru roţi, era inevitabil ca cineva să nu se gândească la o aplicaţie care ajută la găsirea unui loc de parcare. Şi care spune şi unde ai lăsat autoturismul. Astfel, aventurile prin parcările subterane ar putea lua sfârşit datorită unei aplicaţii precum cea a clujenilor de la Parking+Plus.

    Cristian Ureche şi Bogdan Herea au pornit proiectul în 2014, motivul fiind numărul de locuri de parcare insuficient raportat la creşterea numărului de maşini din zonele urbane supraaglomerate. „Oraşele se confruntă cu probleme de gestiune a resurselor, dar există iniţiative de timp smart city pentru care încep să se aloce bugete. Avansul tehnologic permite gestiunea eficientă a locurilor de parcare incluse în mod tradiţional în circuitul de utilizare publică (hărţi interactive cu disponibilitatea locurilor de parcare în timp real, plăţi fără numerar direct din aplicaţie)“, spune Cristian Ureche, fondator al Parking+Plus.

    Pentru Cristian Ureche aceasta este prima iniţiativă antreprenorială, el activând anterior în industria serviciilor software în calitate de consultant pentru multinaţionale (operatori telecom, agenţii de publicitate). A oferit apoi consultanţă pentru start-up-uri din Europa, iar în prezent se ocupă de activităţile curente ale Parking+Plus. Celălalt fondator, Bogdan Herea, se ocupă de zona de dezvoltare a businessului şi crearea a parteneriatelor în cadrul start-up-ului. Herea are un business în industria serviciilor software, lucru care i-a permis să finanţeze activitatea de la Parking+Plus complementar cu fondurile atrase prin clusterul Cluj IT.

    Cum funcţionează aplicaţia?

    Sistemul clujenilor constă într-o aplicaţie de mobil şi dintr-un aşa‑zis box, dispozitiv ce este montat în parcare şi care contorizează locurile libere şi controlează accesul. Practic, prin intermediul aplicaţiei un şofer este informat câte locuri de parcare sunt libere într-o anumită zonă şi poate rezerva locul respectiv, apoi poate face plata direct din aplicaţie. Iar aici vorbim în special de parcări private, ce aparţin anumitor instituţii. „Am lansat în fază de testare în România în urmă cu câteva luni şi în acest moment operăm parcări care ne permit să testăm mai multe scenarii de utilizare: centru comercial, hotel, campus universitar, clădire de birouri“, spune Ureche.

    Am testat şi noi aplicaţia. Sistemul funcţionează în momentul de faţă doar în Cluj. Atunci când porneşti aplicaţia, stabileşti destinaţia şi verifici dacă sunt locuri libere în parcare. Din ce am putut observa, mai tot timpul locurile de parcare din Cluj par a fi ocupate. „Vorbim despre un sistem modular, flexibil şi universal, pe care ne propunem să îl scalăm rapid la nivel internaţional. Aplicaţiile mobile iOS şi Android sub brand propriu funcţionează ca şi «enableri», demonstratori ai platformei. Am gândit aplicaţia ca o soluţie cu arhitectură deschisă (…) platforma are funcţionalităţi precum: înregistrarea locurilor de parcare pe hartă, rezervare, plată, gestiune locuri de parcare în timp real, acces de pe mobil în parcări cu barieră“, continuă Ureche.

    Conceptul presupune gestiunea flexibilă de lungă şi scurtă durată a accesului în parcările securizate, atât pentru segmentul corporate (gestiune acces angajaţi, colaboratori, vizitatori, participanţi evenimente), cât şi pentru cel rezidenţial.

    Un lucru interesant este închirierea spaţiului de parcare personal. Dacă tot trăim într-o epocă a „sharing economy“ şi „car sharing“, de ce nu am împărţi şi locurile de parcare? „Locurile de parcare disponibile în zone rezidenţiale sau aferente clădirilor de business rămân neutilizate o importantă perioadă de timp, pentru că au acces securizat. Folosind tehnologiile noastre, platformele «event parking» sau marketplace-urile pentru locuri de parcare devin realitate în doar câteva zile“, spune antreprenorul.

    În principal Parking+Plus merge către zona de B2B, pentru companiile care doresc să implementeze soluţii de smart parking. „Poziţionarea noastră este una pur tehnologică. Putem face o comparaţie cu transportul aerian de persoane. Noi suntem echivalentul producătorului de avioane, existând companii care operează curse de pasageri (…) Ne adresăm câtorva categorii de companii: integratori de sisteme de parcare şi de securitate, start-up-uri care activează pe zona smart parking, operatori de clădiri şi parcări, multinaţionale care doresc să îşi extindă portofoliul“, afirmă Ureche.

    O parte din finanţare a venit de la clusterul Cluj IT, în urma unei competiţii interne ce a avut loc în 2013, restul banilor provenind din resurse proprii. Investiţia totală este estimată de antreprenori la 250.000 de euro. De asemenea, start-up-ul a fost acceptat în acceleratorul RICAP (Programul de Asistenţă în Comercializarea Inovării din România) unde vor beneficia de un program intens de consultanţă pe zona de dezvoltare şi atragere de investiţii, iar la finalul acestuia va fi organizat un eveniment în care vor fi invitaţi investitori. Despre RICAP Cristian Ureche spune că „mentorii ne ajută să descoperim cea mai bună cale de urmat, astfel încât efortul pe care oricum l-am fi depus în start-up să fie în direcţiile cele mai plauzibile a ne aduce rezultate pozitive.“

    Mai mult, Parking+Plus a câştigat ediţia locală a competiţiei Business Wall of Fame, organizată de grupul Deutsche Telekom în opt ţări, şi va intra în portofoliul Telekom România. „Procedurile de intrare în portofoliul Telekom România sunt pe ultima sută de metri, se lucrează la partea procedurală şi juridică. Avem un parteneriat cu Deutsche Telekom la nivel european care ne ajută să participăm la evenimente cu stand şi ne facilitează colaborarea cu celelalte companii din grup.“ Produsul clujenilor a fost desemnat ca fiind cea mai bună soluţie Internet of Things din România în acea competiţie.

    Cum îşi monetizează tinerii aplicaţia? „Promovând modelele Access as a Service (AaaS), Software Development Kit (SDK) şi Software as a Service (SaaS)“, despre care Cristian Ureche spune că este o noutate în domeniul parcărilor şi că îşi doresc să valideze acest model pentru abordarea B2B pe care o urmăresc. Modelul AaaS implică achiziţia unor pachete de chei virtuale de către companii, pe care utilizatorii aplicaţiilor mobile le pot consuma (în acest sens au dezvoltat şi un smart box care comunică cu aplicaţia mobilă şi comandă barierele şi porţile) pentru a intra în parcări. Soluţia se pretează pentru zona rezidenţială şi de business, cu acces oferit pe bază de abonament lunar.

    Modelul SDK e folosit de către vcompaniile care îşi doresc să dezvolte soluţii personalizate de tip smart parking, bazându-se pe platforma clujenilor, iar modelul SaaS implică plata unor contribuţii lunare pentru module funcţionale (rezervări, plăţi prin aplicaţie, informaţii în timp real legate de disponibilitatea locurilor de parcare).

    În ultimii doi ani numărul start‑up‑urilor de parking a crescut foarte mult: de la valeţi care caută loc de parcare într-o anumită zonă la un fel de Airbnb pentru spaţiu de parcare (locul din faţa blocului poate fi închiriat de cine are nevoie). Chiar şi producătorii de automobile se uită în această direcţie. Un exemplu este BMW: În 2011 BMW i Ventures, divizie de investiţii a producătorului german, a investit în 13 companii care oferă servicii de mobilitate şi chiar a încorporat softuri pentru parcare în noile automobile. Tehnologia iPark funcţionează utilizând date pentru a prezice dacă sunt locuri libere pe o anumită stradă.

    Pentru anul în curs Cristian Ureche şi Bogdan Herea îşi doresc extinderea în afara ţării, România fiind o zonă de test. „Ne dorim să lansăm soluţia în mai multe ţări europene, să închidem o rundă de finanţare care să ne aducă o primă evaluare continuând dezvoltarea tehnologiei pentru întărirea parteneriatelor“, susţine Ureche.

    Concret este faptul că atâta timp cât vor exista maşini vom avea nevoie să le parcăm, iar aplicaţiile precum Parking+Plus ne-ar putea face viaţa mai uşoară.