Pierderile fondurilor de actiuni in primele noua luni ale anului se situeaza intre 30% si 60%, fiind conditionate si de expunerea pe care aceste fonduri au avut curajul sa o mentina pe piata actiunilor. Astfel, cele mai drastice scaderi au fost raportate de fondurile de actiuni care si-au mentinut peste 80% din active in piata actiunilor.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
Astfel, numarul fondurilor de pensii facultative s-a ridicat la noua, aflat in gestiunea a sapte administratori.
•ING Clasic şi ING Optim administrate de ING asigurări de viaţă;
•AZT Moderato şi AZT Vivace administrate de Allianz – Ţiriac pensii private societate de administrare a unui fond de pensii administrat privat şi a fondurilor de pensii facultative;
•Pensia Mea administrat de Aviva asigurări de viaţă;
•BCR Prudent administrat de BCR asigurări de viaţă;
•OTP Strateg administrat de OTP Garancia asigurări;
•Raiffeisen Acumulare administrat de Raiffeisen Asset Management;
•Concordia Moderat, administrat de Asirom-Concordia societate de administrare a fondurilor de pensii facultative.
Poate de la anul sa se mai anime putin lucrurile, spera Mihail Ion, CEO al Raiffeisen Asset Management (RAM), vorbind despre piata pensiilor facultative, unde RAM a intrat de curand cu fondul pe care il administreaza, Raiffeisen Acumulare. Piata este inca intr-un stadiu “incipient”, considera Ion, chiar daca de la momentul cand au fost lansate primele produse de acest fel (in iunie 2007) a trecut mai bine de un an. Ambitiile administratorilor de la momentul respectiv, care se asteptau sa incheie anul 2007 cu un sfert de milion de clienti in portofoliu, au fost rapid demontate de realitatea imediata. Oamenii nu s-au dovedit, cel putin pana in momentul de fata, atat de dornici pe cat sperau companiile de pensii facultative sa isi “puna batranetea la adapost”, astfel ca in prezent doar in jur de 120.000 de persoane au o pensie facultativa. O cifra care, pastrand ritmul molcom de acum, va urca spre 200.000 de persoane pana la finele anului curent, estima de curand Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Si tot pana atunci, activele stranse de fondurile facultative de pensii (al caror numar ar urma sa creasca pana la 11-12) vor ajunge la 25 mil. euro, crede Oancea, adica aproape dublu fata de prezent.
In pofida acalmiei aparente, lucrurile incep totusi sa se anime si pe aceasta piata, pe masura ce apele se linistesc tot mai mult dupa lupta pensiilor obligatorii. Pe masa CSSPP sta acum documentatia de autorizare pentru patru noi fonduri facultative. Aviva Asigurari de Viata, prezenta pe piata inca din vara anului trecut cu un fond cu risc moderat, pregateste un al doilea (Pensia Max, cu un grad de risc ridicat). Asirom Concordia, detinuta de Vienna Insurance prin intermediul Asirom, a primit de curand autorizatia de administrator si pregateste un fond cu risc mediu (Concordia Moderat), in timp ce Interamerican Pensii, o companie activa pe piata de pensiilor obligatorii, se afla in proces de autorizare, atat ca administrator pentru pilonul III, cat si pentru doua fonduri (Eureko Confort, cu grad de risc mediu si Eureko Activ, cu grad de risc ridicat). Pe de alta parte, toate companiile plasate in topul primelor zece pe piata pensiilor obligatorii si-au aratat interesul de a-si incepe afacerile si pe pilonul III, cele mai multe estimand ca este posibil sa o faca inca din acest an (Generali, BRD, AIG, BT Aegon).
De ce ar fi insa 2009 un an mai bun ca 2008? Principala speranta a administratorilor se “invarte” in jurul asigurarilor recente (verbale) primite de la ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, cum ca deductibilitatea fondurilor de pensii facultative va creste cel putin de la simplu la dublu. Iar acest lucru s-ar putea intampla, daca va fi tradus in practica, la inceputul anului viitor, cand va intra in vigoare noul Cod Fiscal. Discutiile privind nevoia de majorare a acestui prag de deductibilitate nu sunt, de altfel, deloc noi in randul administratorilor, insa de curand au capatat si sprijinul formal al Comisiei de Pensii. Astfel, CSSPP a inaintat Ministerului Economiei si Finantelor o adresa prin care solicita majorarea pragului de deductibilitate pana la cel mult 3.500 de lei pe an (ceea ce ar echivala cu un nivel maxim de 2.000 de euro, cumulat pentru angajat si angajator).
Cornelia Coman, directorul general interimar al ING Asigurari de Viata, spune ca nivelul deductibilitatii fiscale pe pilonul pensiilor facultative ar trebui sa creasca la 1.000 euro pe an “pentru ca suma sa devina relevanta pentru participanti”. Nivelul actual este in opinia ei “foarte mic”, mai ales prin comparatie cu cele din alte tari europene, unde se situeaza la 2.000-3.000 euro pe an. Sustinerea fondurilor de pensii facultative este un mod de crestere neinflationista a veniturilor, considera Coman, deoarece banii virati la fondurile de pensii nu intra in consum.
Opinia lui Coman este impartasita si de Radu Vasilescu, care a condus pana de curand businessul de pensii private obligatorii al olandezilor de la ING, liderul acestei piete. Pentru ca la un salariu mediu si o perioada de contributie de 30 de an un angajat sa aiba o pensie de 1.000 de euro, contributia sa ar trebui sa fie de circa 100 de euro lunar, spune Vasilescu. Altfel spus, deductibilitatea ar trebui sa se refere la o suma de 1.200 de euro de an, crede Vasilescu, “un prag care nu e deloc mare, mai ales daca ne gandim ca, prin intermediul fondurilor de pensii, ei ajung sa fie investiti in economia romaneasca”. Bugetul de stat, care ar suferi printr-o crestere a acestui prag de deductibilitate, nu ar fi in aceste conditii pagubit, apreciaza Vasilescu, “pentru ca va castiga din roadele investirii acestor fonduri”.
Majorarea contributiilor deductibile va fi un resort important de convingere a clientilor de retail, crede Mihail Ion de la RAM, in conditiile in care, cel putin pentru moment, pensiile facultative “sunt mai mult un business corporate”. Cu fondul proaspat lansat, RAM va merge intr-o prima instanta spre clientii companii din portofoliul bancii din grup, Raiffeisen Bank Romania. Cu atat mai mult cu cat, crede Ion, 2009 va fi un an “interesant in zona de companii”, dat fiind ca, pe de o parte, exista deja “puterea exemplului” – cateva companii incepand sa ofere deja angajatilor pensii – si, pe de alta parte, in 2008 multi nu au inclus in bugetele de cheltuieli un asemenea stimulent, dar ar putea sa o faca de la anul.
Radu Vasilescu, care isi va lansa in curand propria firma de consultanta financiara, dupa propriile spuse, adauga ca o alta piedica in dezvoltarea pietei de retail este si faptul ca un angajat nu isi poate plati singur o pensie facultativa. Platile se pot face, pana una-alta, doar de catre angajator, “dar exista o ordonanta de urgenta ce corecteaza acest lucru, ce asteapta sa fie votata”. Nu in ultimul rand, eforturile financiare, dar si logistice facute de administratori in lupta pentru pilonul II – o lupta cu termen limitat de patru luni si miza mare – explica “oboseala” de acum de pe piata pensiilor facultative. “Forta de vanzari este intr-un proces de reorganizare acum”, admite si Eugen Voicu, CEO si director de investitii al Aviva Pensii, adaugand ca pe pilonul III vanzarea se va muta tot mai mult catre brokerii de pensii. Pana una – alta, in vanzarea de pensii facultative, brokerii au avut o contributie mai degraba modesta, estimata de CSSPP la circa 5% la finele lunii mai a.c. Procentul a crescut insa odata cu un contract semnat, prin intermediul brokerului Fehu, de ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Asigurari de Viata cu Posta Romana, pentru un numar total de aproape 20.000 de angajati.
In timp ce unii s-au pus la adapost prin investitii in titluri de stat sau depozite, altii au mizat pe bursa. E greu de spus daca au facut bine, in conditiile in care actiunile continua sa scada.
Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
In timp ce unii s-au pus la adapost prin investitii in titluri de stat sau depozite, altii au mizat pe bursa. E greu de spus daca au facut bine, in conditiile in care actiunile continua sa scada.
Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
Pentru ca acest lucru sa se intample este nevoie de bani si de know-how. Bancile si bursa pot oferi finantarea, nu insa si expertiza de care are nevoie antreprenorul si pe care de obicei i-o pot oferi fondurile de private equity. Sunt insa antreprenorii romani pregatiti sa se deschida in fata fondurilor de private equity?
“In Romania s-a schimbat foarte mult capitalul uman, managementul mai exact, de-a lungul ultimilor zece ani. Ceea ce incercam acum este sa identificam cand anume antreprenorii romani vor fi pregatiti sa devina CEO. In Polonia, trecerea de la family business spre corporate business a durat aproximativ zece ani”, explica Robert Conn, cofondatorul companiei de investitii Innova Capital, cu investitii de peste 35 de milioane de euro pe piata romaneasca. La randul sau, Horia Manda, managing partner la Balkan Accession Fund (BAF), afirma ca “numarul de tranzactii din ultimii cinci ani ne arata ca au loc schimbari in mentalitatea antreprenorilor”.
Principalele tinte ale fondurilor de private equity sunt antreprenorii care detin fraiele afacerii, companii unde departamentele de middle si executive management sunt slab conturate sau chiar inexistente. Private equity-ul este o intreprindere riscanta tocmai pentru ca este conditionata de managementul companiei in care se face investitia – cu alte cuvinte, de cat de pregatita este conducerea, care de cel mai multe ori este aceeasi cu proprietarul afacerii, sa creasca profitul si cu peste 30% pe an, pe parcursul a trei sau cinci ani, cat dureaza prezenta fondului de private equity in companie. “Noi vrem sa impunem principiile de guvernare corporatista, si este destul de greu de gasit un management profesionist care sa adopte aceste lucruri. Uneori este nevoie sa aducem profesionisti din afara”, marturiseste Ion Florescu, director la Reconstruction Capital II (RCII) cu investitii pana in prezent de peste 75 de milioane de euro in companii romanesti.
Francisc Bodo, fost director de investitii la compania spaniola de private equity GED, vorbeste despre faptul ca in mentalitatea antreprenorilor romani se simte influenta spiritului otoman. Inchiderea si lipsa de transparenta cu care acestia intampina investitorul de private equity isi gaseste explicatia si in faptul ca, dupa el, suntem inca la prima generatie de antreprenori. Ce au fondurile de private equity si antreprenorii nu? “Faptul ca punem presiune pe management, ca dam tinte ce trebuie atinse intr-un interval determinat de timp, si nu doar finantare, duce la o crestere a profitului si a eficientei”, afirma Bodo.
Un fond de private equity nu cumpara niciodata fara sa stie cand anume va vinde; are intotdeauna in vedere daca peste patru sau cinci ani va exista cerere pe piata pentru compania pe care intentioneaza sa o cumpere. Dintr-o suta de companii analizate se concretizeaza doar cateva tranzactii, fiind aleasa doar cele care prezinta potentialul de multiplicare de cel putin patru sau cinci ori a banilor investiti. In general, perioada de investitii intr-o companie este cuprinsa intre trei si cinci ani, cu posibilitatea de extindere pana la sapte sau opt ani, in functie de evolutia pietei si performantele companiei. “In ultimii ani insa piata a devenit tot mai dinamica, companiile se dezvolta intr-o ritm mai alert, fapt care va determina probabil cicluri de investitii mai rapide”, spune Doina Popescu, directorul pentru Romania al AIG Capital Partners. Piata ofera insa putine companii de investit fondurilor de private equity. In Romania sunt putine sectoare “fierbinti”, care sa atraga atentia investitorilor de private equity. Se vorbeste tot mai des astazi despre imobiliare, serviciile financiare, materialele de constructii, pentru ca sunt piete care au cunoscut o crestere accelerata si implicit au devenit interesante. Astfel incat fondurile au ajuns sa se uite la aceleasi companii, ceea ce i-a determinat pe antreprenori sa ridice tot mai mult pretul de intrare in actionariatul firmelor lor.
“Asteptarile antreprenorilor locali sunt destul de ridicate in ceea ce priveste valoarea companiei si pretul de vanzare”, spune Doina Popescu, in timp ce Conn de la Innova Capital estimeaza ca activele romanesti sunt cu pana la 15% mai scumpe decat cele din Polonia si Cehia. Dupa Francisc Bodo, asteptarile nerealiste ale antreprenorilor au facut ca 2006 si 2007 sa fie ani cu volume reduse de investitii de tip private equity. “Opinia mea este ca daca piata se stabilizeaza, Romania poate genera aproximativ 500 de milioane de euro pe an investitii de private equity”, estimeaza el. Prezenta fondurilor de private equity a urcat anul trecut pana la un volum de investitii de 250 de milioane de euro. In ceea ce priveste volumul pentru anul acesta, managerii din private equity spun ca va trece de 300 de milioane de euro cu usurinta. O parte dintre antreprenori au inceput sa sesizeze reducerea disponibilului de finantare, pe de o parte din cauza scaderii cotatiilor la bursa, pe de alta parte din cauza scumpirii creditelor bancare. Reactia fondurilor de private equity la cresterea pretului companiilor romanesti este de a investi in sectoare unde nu exista concurenta, in “mine de aur” neexplorate inca de investitori. “Ne orientam spre domenii si situatii care nu sunt concurentiale”, afirma Florescu de la RCII. In cazul RCII, exemplele sunt compania de factoring Top Factoring, achizitionata anul trecut, grupul de servicii medicale Romar, Antares Hotels, cumparat la inceputul acestui an, sau producatorul de lactate Albalact.
In perioada 2004-2006 au fost fi nantate 14.500 de proiecte din fondurile europene, cu o valoare totala de 4,7 de miliarde de euro. Suma totala alocata in aceasta perioada a fost de 15 miliarde de euro.
Ca rezultat al cresterii investitiilor si a productivitatii, anul trecut fondurile europene au contribuit la crearea a 316.000 de noi locuri de munca.
Mai mult, in perioada 2010-2014 se estimeaza ca impactul va fi si mai mare, fondurile europene urmand sa aiba o contributie de 2,34% la cresterea PIB.
Calculul a fost realizat in ipoteza in care Polonia va reusi sa absoarba 95% din fondurile europene in valoare de 67,3 miliarde de euro care ii sunt puse la dispozitie in actuala executie bugetara. Potrivit economistilor citati de presa poloneza, banii europeni vor avea rolul de a amortiza impactul unei reduceri de viteza a economiei mondiale si al turbulentelor de pe pietele financiare.
Raspunsul este simplu: nu, nu era o falsa problema, ci una cat se poate de reala. Anul trecut a avut loc o singura oferta publica initiala (IPO), cea a Transgaz Medias, care a atins niveluri record de subscriere si a aratat ca valoarea fondurilor dispuse sa intre in piata este foarte mare – peste un miliard de euro. Brokerii care lucreaza cu fonduri straine de investitii nu au incetat nici acum sa reclame lipsa pachetelor mari de actiuni libere la tranzactionare (free float), problema care ar putea fi rezolvata cel mai usor prin atragerea unor companii mari, cu oferte initiale de zeci de milioane de euro.
Anul acesta a debutat cu o oferta publica in derulare, compania de turism Casa de Bucovina, si a continuat cu fondul inchis de investitii STK Emergent si furnizorul de contoare Contor Group Arad. Intre timp a aparut si primul emitent international, Erste Bank, listat prin passporting (fara IPO, acceptat la tranzactionare pe baza acordurilor cu institutiile similare din Austria), alaturi de market-makeri. Bursa insa nu a mers mai bine, dimpotriva, lichiditatea medie zilnica a primelor doua luni a coborat pana la nivelul anului 2006. Pierderile de la inceputul anului au ajuns pana la o treime din valoare in cateva cazuri si la peste 20% pentru pentru multe societati listate pe piata principala.
Mai mult, ofertele noi nu au nici pe departe succesul scontat. Cea a Casei de Bucovina, incheiata la 17 ianuarie, a fost subscrisa intr-un procent de 142%, valoarea cererilor fiind de 3,5 mil. euro fata de oferta de 2,5 mil. euro. Brokerii au considerat ca subscrierea ar fi fost de trei ori mai mare daca ar fi avut loc in urma cu sase luni. Pentru STK Emergent, perioada de subscriere s-a incheiat la 10 martie, cu cereri ce acopera doar 42% din numarul actiunilor scoase la vanzare. Valoarea IPO a fost 13,4 mil. euro, insa s-au obtinut doar 5,5 mil. euro. Desi a fost considerat un rezultat bun, pragul minim stabilit in prospect fiind o subscriere de 10%, oferta fondului n-a reusit sa vanda toate actiunile lansate.
Considerata de analisti mai atractiva decat cea a STK Emergent, oferta in valoare de aproape 3,5 milioane euro a Contor Group a fost subscrisa in proportie de 90% pana la data de incheiere de 13 martie. Perioada a fost prelungita insa pana pe 21 martie, deoarece in 13 martie subscrierea a fost suspendata pentru a fi introduse doua amendamente. Neregulile vizau absenta acordului auditorului PricewaterhouseCoopers pentru publicarea rapoartelor de audit pe anii anteriori in prospectul de oferta publica.
Pe langa ofertele derulate sau in derulare, pe piata principala a BVB au mai aparut si doi emitenti noi, Erste Bank si Dafora Medias. Lichiditatea insa nu a crescut, fiind influentata de criza care a lovit pietele de capital internationale, desi ar fi trebuit sa se mareasca odata cu aparitia noilor emitenti. Deocamdata, tocmai aceasta problema i-a facut pe investitori sa fie destul de reticenti la plasamentele in noi actiuni. In primele sapte luni ale anului trecut, bursa a crescut mult, cu 30-40% pe principalii indici. Trendul era ascendent si la bursele occidentale, iar investitorii straini cumparau aici mai mult decat vindeau, chiar daca de noi emitenti nici nu se punea problema. Si desi pana la finele anului cresterile au disparut, 2007 s-a incheiat cu randament pozitiv. Anul acesta pare sa fie insa pe dos. Avem si cateva IPO si companii noi pe piata principala, dar bursa in ansamblu si indicii continua sa scada. Ar fi deci cazul, asa cum sugereaza unii analisti, sa inchidem cu totii calculatoarele si sa ne mai uitam la cotatii doar in a doua parte a anului, cand situatia de pe pietele internationale se va fi limpezit? Exemplele din vecini nu par pana acum prea incurajatoare: in conditiile in care la BVB s-a lansat pana acum in medie o oferta publica pe luna, Bursa din Varsovia, campioana Estului in ceea ce priveste numarul de IPO de anul trecut, nu a lansat inca nici o oferta.
Desi mai sunt cateva luni pana ce contributiile pentru pensii obligatorii vor ajunge in conturile salariatilor, iar cei care n-au reusit sa semneze contracte la timp vor fi repartizati catre o societate de profil, sistemul pensiilor private e deja pus pe picioare si se pregateste sa intre in a doua faza a evolutiei – cea de lansare a pensiilor facultative.
Numarul administratorilor autorizati pentru aceste pensii este la ora actuala de cinci, care activeaza prin intermediul a sapte fonduri, cu active totale de 21,4 milioane lei (6,4 milioane euro) si 70.000 de clienti.
"Pilonul III, al pensiilor facultative, a fost lansat anul trecut in luna mai, dar dezvoltarea lui a incetat in momentul in care toata lumea s-a concentrat asupra pensiilor obligatorii. Dezvoltarea va fi reluata insa anul acesta in forta si credem ca pana la sfarsitul anului vom avea 10-11 noi administratori pe acest pilon", a declarat Radu Vasilescu, director general ING Fond de Pensii, la conferinta "Mediafax Talks about Private Pensions" de saptamana trecuta.
Vasilescu adauga ca rezultatele de anul trecut in privinta numarului de clienti pentru pilonul II ii dau motive de optimism si in ceea ce priveste interesul pentru aderarea la pensiile facultative.
La inceputul lunii, cele doua fonduri de pe pilonul III administrate de ING Fond de Pensii aveau deja 18.186 de contracte incheiate, cu o valoare a activelor de aproape cinci milioane lei (circa 1,4 milioane euro). Obiectivele anuntate de societatea de asigurare pentru 2008 se refera la 200.000 de noi contracte, adica o crestere de zece ori in mai putin de zece luni.
Saltul numeric si valoric este posibil din cauza bazei foarte reduse de la care se pleaca. Conform unui studiu realizat de Hay Group, citat de reprezentantii ING, in prezent doar 3% dintre companii contribuie la pensiile facultative, iar 58% au anuntat ca intentioneaza sa ofere astfel de contributii angajatilor. Numarul total al persoanelor inscrise in sistem a crescut in luna februarie fata de ianuarie cu 18,5%, iar activele totale nete s-au majorat cu 22,3%, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private (CSSPP).
Cresterile consemnate de cele sapte fonduri din sistem sunt consistente in luna februarie, de cel putin 20%, singura exceptie fiind fondul BCR Prudent, liderul pietei dupa marimea activelor. Rata de inlocuire a salariului in momentul pensionarii trebuie sa fie de peste 80% pentru ca nivelul de trai al angajatului sa nu fie afectat de incetarea activitatii. O suma echivalenta cu 42% din salariu trebuie sa fie acoperita de sistemul de asigurari sociale, 10% de fondul de pensii private obligatorii, iar 30% de cele pensiile facultative.
"Proportiile sunt diferite pe cei trei piloni de pensie, astfel se poate observa importanta fiecaruia. Din pacate, exista inca o lipsa puternica de informare asupra pensiilor facultative si a avantajelor acestora", a declarat Crinu Andanut, director general Allianz-Tiriac Fond de Pensii.
Inlocuirea cu pana la 100% a salariului poate veni dintr-un instrument de economisire sub forma asigurarilor de viata.
"Pachetul real de pensii include toate cele patru componente – acesta este modelul european si asa ar trebui sa fie si la noi", a spus Mihai Belicciu, director BCR Asigurari de Viata, care a adaugat ca miza cea mare in acest moment este de a-i convinge pe angajati si pe angajatori sa incheie un contract de pensie facultativa.
Un studiu realizat de Nielsen in octombrie anul trecut, citat de ING Fond de Pensii, a aratat ca 40% dintre salariatii cu varste intre 25 si 52 de ani doresc sa adere la un fond de pensii facultative.
Principalele probleme in calea dezvoltarii pilonului III sunt insa deocamdata de natura legislativa, apreciaza asiguratorii. Pensiile private facultative presupun o contributie suplimentara din partea salariatului sau a companiei, sume ce nu sunt incluse in contributiile sociale.
Avantajul deductibilitatii fiscale, adica absenta impozitului pentru primele achitate in contul pilonului III, se limiteaza la 200 de euro anual, suma considerata de asiguratori prea mica in comparatie cu cat se ofera in tarile vecine. Suma deductibila se aplica atat angajatului, cat si angajatorului, dar nu poate fi cumulata daca doar una dintre parti decide incheierea unui contract.
"Nivelul de 200 de euro este penibil de mic chiar si pentru Romania, ar trebui sa fie cel putin 1.000 de euro. Limita de ductibila este in Slovenia de 4.800 de euro, iar in Slovacia de 2.600 de euro", spune Radu Vasilescu.
Asiguratorii considera ca marirea atractivitatii pensiilor facultative si a produselor de asigurare cu acumulare de capital ar avea efecte pozitive si asupra inflatiei, deoarece incurajarea economisirii va contribui la limitarea consumului imediat. Legea limiteaza valoarea contributiei la maximum 15% din salariul brut, insa limitarea e mai greu de aplicat in cazul angajatilor fara venituri fixe, cum ar fi cei din vanzari retribuiti prin comision.
Asiguratorii au incercat sa exemplifice concret cum pot fi economisiti bani utilizand pensiile facultative. Luand in considerare un salariu lunar brut de 1.000 de lei si o contributie de aproape 200 de euro anuala la pilonul III, adica 50 de lei lunar adaugati veniturilor brute, directorul ING Fond de Pensii a calculat ca salariatul are un castig net de 23 de lei in fiecare luna. Diferenta apare fiindca baza impozabila se reduce la 780 de lei dupa achitarea contributiilor sociale in cazul in care in care este achitata pensia facultativa, in absenta acesteia baza impozabila fiind de 871,5 lei.
De asemenea, dupa calculul impozitului aferent, angajatorul realizeaza un profit mai mare cu cinci procente in cazul in care ofera pensii facultative in locul unor bonusuri de aceeasi valoare.
"Neintelegerea avantajelor este o piedica importanta in dezvoltarea sistemului. Chiar daca salariatul poate incheia singur un contract de pensie facultativa, am avut cazuri in care s-a renuntat la contract deoarece angajatorul refuza sa ii achite contributia lunara. Si aceasta reglementare ar trebui modificata, astfel incat salariatul sa isi poata achita singur primele aferente, deoarece in prezent nu se poate decat prin virament din partea companiei", a declarat Radu Vasilescu.
In fine, societatile de pensii private spun ca absenta unui calendar de emitere a certificatelor de trezorerie si a titlurilor de stat, instrumente considerate obligatorii pentru functionarea optima a sistemelor de pensii private, face imposibila si aprecierea randamentelor obtinute de fonduri.
"Avem nevoie de aceste instrumente si pentru stabilirea unui randament oficial trimestrial, semestrial si anual. Altfel, noi nu avem cu ce sa ne comparam rezultatele, nu avem la ce sa ne raportam", spune Radu Vasilescu.
O veste buna a venit totusi din partea ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian, care a anuntat ca in scurt timp va fi creata piata secundara a tilurilor de stat, prin listarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti. Potrivit lui Vosganian, pana la sfarsitul lui martie ar urma sa fie gata procedurile pentru listarea titlurilor de stat la bursa.
Ministrul a precizat insa ca Finantele "nu pot face emisiuni de titluri de stat doar de dragul emisiunilor", intrucat acestea depind exclusiv de necesitatile de finantare ale trezoreriei publice, nu de nevoile de plasament ale fondurilor de pensii.