BusinessMagazin

Tag: eveniment

  • BM Storytellers – poveştile primului an al revistei spuse de Dragoş Petrescu, Gabriel Biriş, Dan C. Mihăilescu şi Bogdan Enoiu

    “Ce făceaţi în 2004?”. A fost principala întrebare pe care am adresat-o celor patru vorbitori invitaţi la  prima ediţie a BM Storytellers, eveniment organizat de revista Business Magazin în ianuarie 2014. BM Storytellers este un concept nou, dezvoltat pentru a sărbători aniversarea revistei cu un eveniment lunar dedicat câte unui an din istoria Business Magazin. Economia locală a trecut în ultimii zece ani printr-un întreg ciclu de creştere şi de scădere. La zece ani distanţă de la prima copertă a BM, suntem din nou la începutul unui ciclu şi vom marca prin poveşti nu numai aniversarea revistei, ci şi revenirea (fie ea şi timidă) a economiei. În luna ianuarie, Business Magazin a vorbit despre primul an în care a apărut revista şi a invitat la Storytellers patru vorbitori pentru care 2004 a reprezentat un moment de cotitură în carieră sau în business, dar şi care sunt importanţi pentru evoluţia Business Magazin.

    2004 a fost unul dintre puţinii ani din cariera lui Dan C. Mihăilescu când istoricul şi criticul literar a semnat articole în ziare şi reviste cu tiraje mai mari de 200-300 exemplare, după cum a povestit la Storytellers: „De 50 de ani, eu muncesc cu pixul. La 11 ani am debutat la Scânteia Tineretului, cu un reportaj despre găştile de ţigani din cartierul Flamura, de pe şoseaua Giurgiului, primind cadou un ceas UMF Ruhla şi un pix. Sunt un om care face presă din 1968, când George Şovu (scenaristul filmului Liceenii Rock & Roll) m-a pus secretar de redacţie la revista Pe-un picior de plai, iar din 1974, când am debutat în România Literară, am scris săptămânal sau lunar, încontinuu, în reviste cu tiraj de 200-300 de exemplare, învârtindu-mă într-un cerc de iniţiaţi de maximum 2.000 de persoane”.

    Dan C. Mihăilescu semna în Business Magazin în cadrul rubricii „Ultimul cuvânt„, rubrică în care oameni de cultură, analişti, critici sau scriitori erau invitaţi să comenteze cover story-ul din acel număr, într-o încercare de reinterpretare a noţiunilor de business de către personalităţi din domenii mai puţin orientate către cifre. „Acum să vezi minunăţie la micii noştri avuţi imobiliari. Începe tiptil şi curat creştineşte – să vezi, să te cruceşti – un soi de mecenat mioritic imobiliar, cam sălbăticuţ, dar absolut lăudabil, prin care zestrea imobiliară devine suport ocrotitor şi stimulativ pentru zestrea artistică„, scria Dan C. Mihăilescu în articolul „Averi imobiliare, dar cu efect mişcător”, din numărul 15 al revistei, în care criticul literar şi protagonistul emisiunii „Omul aduce cartea„ traducea intenţiile nobile, de altfel, ale magnaţilor imobiliari de întreţinere şi de creştere a culturii. „Ultimul cuvânt„, sub această formă, a avut o viaţă scurtă, dat fiind că timpul scurt, programul încărcat şi coordonarea greoaie au făcut imposibilă creşterea unui astfel de concept. În primele luni de apariţie a revistei, „Ultimul cuvânt„ a fost semnat de nume precum Horia-Roman Patapievici, Ion Bogdan Lefter, Stelian Tănase, Cristian Preda, Florin Iaru, Nicolae Breban sau Tudor Octavian.

    Citiţi aici discursul lui Dan C. Mihăilescu, de la BM Storytellers.

    2004 a fost pentru agenţia condusă de Bogdan Enoiu, McCann Bucharest, anul când a luat primul premiu cel mare la primul festival Effie din România. Bogdan Enoiu crede că ultimii zece ani au fost de bun augur pentru creativitatea publicitarilor, iar poziţionarea pe noua Europă le-a adus de câştigat. Bogdan Enoiu a vorbit la Storytellers despre cele mai sonore campanii realizate de agenţie în ultimii ani – Rom (pentru Kandia Dulce) şi Ghiţă Ciobanul (pentru Vodafone) -, dar şi despre evoluţia businessului în ultimii ani: „Pentru mine, au fost nişte ani foarte grei, nu am crezut că vor fi atât de grei şi cred că toţi am simţit chestia asta. Nu cred că e cineva care să nu simtă o dezamăgire profundă – şi mă refer mai ales la oamenii de afaceri”.

    Cu o activitate redusă în cadrul agenţiei – „fac maximum patru şedinţe pe ani cu oamenii cheie din agenţie, la tenis” -, Bogdan Enoiu se concentrează pe strategie şi pe tenis, dar şi pe probleme legate de educaţie. Crede că România nu va putea depăşi nivelul actual de dezvoltare dacă nu investeşte mai mult în educaţie decât în orice alt domeniu şi dacă nu va face din statistici precum rezultatele la testele PISA o problemă de siguranţă naţională, aşa cum este considerată în ţări precum Finlanda sau Coreea de Sud, pe care le dă ca exemple de dezvoltare economică accelerată având ca principal suport educaţia.

    Citiţi aici discursul complet al lui Bogdan Enoiu la BM Storytellers.

  • PwC a estimat câte medalii vor obţine ţările participante la Soci

    Cea mai importantă condiţie este ca statul în discuţie să fie organizator al evenimentului. Urmează, în ordine, volumul anual de precipitaţii sub formă de zăpadă, numărul de staţiuni de ski per locuitor, venitul mediu, numărul de locuitori, forma arătată în cadrul ultimelor Jocuri olimpice şi tradiţia în cadrul sporturilor de iarnă, relatează Telegraph.co.uk.

    Modelul arată că datele economice sunt determinante, avînd ca principală variabilă produsul intern brut.

    Dintre statele analizate, în topul estimativ pentru cele mai multe medalii se situează Statele Unite (35), Germania (26), Rusia (25), Canada (23) şi Austria (22). Rusia ar înregistra o creştere semnificativă faţă de numărul obţinut la ultimele Jocuri Olimpice, în vreme ce majoritatea statelor prezente în top ar urma să înregistreze performanţe inferioare celor de acum patru ani, din Vancouver.

  • JOCURILE OLIMPICE de la Soci: Detaliile ceremoniei de deschidere, învăluite în mister

    Ca la Londra în 2012, Comitetul de organizare a fost zgârcit în informaţii cu privire la cele două ore şi jumătate ale spectacolului ce va atinge punctul culminant în momentul în care Jocurile vor fi declarate oficial “deschise”, se arată într-un material AFP. La doi paşi de plajele Mării Negre, opt perioade istorice şi mândriile culturii ruse vor fi celebrate sub ochii lui Vladimir Putin. Dar în afară de aceste tablouri, nimic sau aproape nimic.

    Epopeea rusă a fost împărţită în trei acte: Rusia medievală, Imperiul, apoi secolul XX. Vor fi aduse omagii oraşelor Kostroma, vârf de lance al rezistenţei în faţa invaziilor mongole şi tătare, Sankt Petersburg şi Moscova, lui Petru cel Mare şi avangardei artistice de la debutul secoului XX, ce i-a avut în prim-plan pe Kazmir Malevici şi Serghei Eisenstein. Fără a fi uitate balurile imperiale şi Reconstrucţia.

    Aceste scene le vor fi prezentate celor 40.000 de spectatori cu impresionante efecte pirotehnice şi cu figuranţi în costume sclipitoare. Repetiţiile au lăsat să se audă un nivel sonor ridicat. Corurile Armatei Roşii şi-au făcut auzite vocile, iar mass-media rusă a anunţat prezenţa pianistului Denis Maţuev, violonistului Iuri Başmet şi grupului preferat al lui Putin, Lube.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriel Biriş, la BM Storytellers: “Un articol pe care l-am publicat în Business Magazin a modificat o hotărâre de Guvern”

  • Dan C. Mihăilescu, la BM Storytellers: “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun afacerişti în sensul peiorativ de altădată” VIDEO

  • JO de la Soci costă cât ultimele 13 Olimpiade la un loc

    Fiecare eveniment din cadrul Jocurilor Olimpice de la Soci va costa peste 500 milioane dolari, de aproape patru ori mai mult decât în cazul ediţiei de acum şase ani, de la Beijing. Bugetul iniţial a fost de 12 miliarde dolari, iar creşterile exagerate ale costurilor au fost puse pe seama corupţiei şi a risipei, notează qz.com. Suma totală cheltuită este mai mare decăt costurile combinate ale ultimelor treisprezece Jocuri Olimpice.

    O analiză derulată de Bent Flyvbjerg şi Allison Stewart, din cadrul Oxford, a arătat că la toate Jocurile Olimpice din 1960 şi până în prezent organizatorii au estimat un buget iniţial care a fost depăşit. În medie, evenimentele au costat de trei ori mai mult decât anticipaseră organizatorii.

    Jocurile Olimpice de iarnă vor avea loc la Soci în perioada 7-23 februarie 2014. Învăluit într-o aură de nesiguranţă, evenimentul va fi boicotat de o serie impresionantă de sportivi care protestează astfel împotriva unor legi de la Kremlin.

  • Prima ediţie BM Storytellers: patru poveşti pentru zece ani – GALERIE FOTO

    Criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu, Bogdan Enoiu, directorul general al grupului McCann Erickson România, proprietarul City Grill, Dragoş Petrescu şi partenerul fondator al casei de avocatură Biriş Goran, Gabriel Biriş au fost vorbitorii primei ediţii, dedicată primului an de aparţie a revistei. Startul discuţiilor a fost dat de criticul literar Dan C. Mihăilescu, care a povestit despre transformarea societăţii româneaşti în ultimii zece ani şi despre impactul transformării asupra propriei persoane, şi a percepţiei sale asupra lumii de afaceri. “Eu fiind născut în anul în care a murit Stalin, în 1953, în decembrie, am fost educat în dictatură, iar totul era foarte simplu: stăteam ca o găină sub capac în timp ce Partidul decidea pentru noi.

    Prin urmare, din ‘90 şi până prin 2004, am avut şi eu, ca toată generaţia mea, prejudecata că omul de afaceri, supranumit în mod peiorativ “afaceristul”, cunoscut pe vremuri drept “chiaburul” era rău.”, a mărturisit Dan C. Mihăilescu  prejudecată pe care a avut-o până prin anii despre mediul de afaceri. “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun <afacerişti> în sensul peiorativ de altădată şi observ nişarea extrardinară a acestui mediu”. Sfatul lui Dan C. Mihăilescu a fost, ca în pofida diverselor domenilor de activitate, oamenii de afaceri să îşi găsească un teren comun, at`t la propriu, c`t şi la figurat: pasiunile. Astfel, s-ar realiza un transfer între lumea de afaceri, cultură şi spiritualitate.

    Dealtfel, pentru următorul invitat, Bogdan Enoiu, pionierul publicităţii în România,  “Tenisul este mult mai frumos decât cu publicitatea cu siguranţă”. Cei zece ani au fost pentru compania pe care o conduce ghidaţi de încercerea de a fi cei mai buni:  “Din punct de vedere al creaţiei, cred că am reuşit”. Exemplifică prin campania pentru cicolata cu rom, inspirată de gusturile copilăriei: “dacă a fost bine pentru noi atunci, cu surprindere am constatat că sunt valorizate şi acum”. Principala problemă identificată de Enoiu este lipsa educaţiei corespunzătoare din şcoli: “Pentru un PIB mai mare, e nevoie de oameni mai educaţi”.

    Educaţia a fost unul dintre argumentele care i-au adus succes lui Gabriel Biriş: după ce a absolvit Facultea de Electronică din cadrul Universităţii Polithenice din Bucureşti, a fost  inginer, consultant, iar apoi avocat. Totuşi, a mărturisit în cadrul galei BM Storytellers că nu şi-a făcut un CV p`nă în anul 2008. 2004, anul lansării revistei, a fost un punct de cotitură pentru el: “Până prin 2004, când citeam vreo lege, aveam în minte un singur scop, cum să o evit, o golănie tipic românească, în condiţiile în care mi-am început cariera când impozitul profit era de 38%. |n ce priveşte Business Magazin, Biriş îşi aduce aminte de un material de opinie pe care l-a scris în publicaţie. Intitulat “Puţină matematică nu strică”, acesta a determinat o modificare a unei taxe care pirvea acciza pentru leasing. 2004 l-a găsit pe Dragoş Petrescu lucr`nd într-un restaurant McDonald’s din Milano, pentru a-şi îndeplini visul de deschide un magazin în franciză în Italia.

    Deşi obţinuse contractul, Ambasada Italiei în România nu i-a permis începerea unei afaceri în peninsulă, astfel, a deschis primul City Grill din România. În cariera lui, a ajuns  a ajuns la concluzia că “Există două specii de oameni: antreprenorii şi angajaţii, iar pentru a fi antreprenor trebuie să fii puternic, determinat şi să nu îţi imaginezi că vei avea piscină şi elicopter, la fel ca Lupul de pe Wall-Street. Ingredientele sunt cele 10.000 de ore de muncă pentru un lucru făcut cu adevărat bine, după cum spunea şi Malcolm Gladwell în <Excepţionalii>”

  • BM Storytellers – un punct de întâlnire care transformă poveştile în idei

    BM Storytellers este un eveniment nou, parte a campaniei aniversare “10 ani de Business Magazin”  conceput sub forma unor întalniri cu public, câte una în fiecare lună unde povestea socio-economică a ultimilor zece ani este redată de cele mai importante personalităţi din mediul de afaceri şi nu numai, personalităţi selectate din randul celor care au ţinut coperta şi pagina revistei în cei 10 ani de la înfiinţare.

    Vor fi 10 evenimente, câte unul pentru fiecare an de apariţie a Business Magazin, iar vorbitorii vor fi selectaţi din articolele din anul respectiv.

    Bogdan Enoiu, Gabriel Biriş, Dragoş Petrescu şi Dan C. Mihăilescu sunt speakerii primei ediţii, dedicata primului an de aparţie a revistei. Ei vor spune povestea lor de carieră şi a afacerii pe care o conduc, cum au reuşit să fie lideri de piaţă în domeniile în care activează şi totodată, care sunt cele 10 principii de viaţă şi de business de la care nu se abat. Startul discuţiilor îl va da criticul literar Dan C. Mihăilescu, care va povesti despre transformarea societăţii româneaşti în ultimii 10 ani, făcând o retrospectivă a istoriei pozitive a ţarii.

    Este nevoie de oameni care să ne inspire, de poveşti care să ne motiveze şi de curaj pentru a începe.

    BM Storytellers este un loc de dezbatere a prezentului si de planificare a viitorului, un forum care da raspunsurile la intrebarile tinerilor care vor sa inceapa o afacere sau care vor sa isi depaseasca mentorii, fiind  totodata un punct de intalnire unde istoria se transforma in povesti si povestile in noi idei.

  • Cât plătesc românii pentru a sărbători Valentine’s Day în cele mai frumoase capitale europene

    Preţul unui city break la Paris de Valentine’s Day porneşte de la 300 de euro de persoană şi conţine biletul de avion cu taxele incluse, trei nopţi de cazare în cameră dublă, cu mic dejun, şi asigurarea de călătorie. Acelaşi pachet la Roma poate fi cumpărat la tarife începând de la 175 de euro de persoană, la Viena sau la Praga de la 200 de euro de persoană, în timp ce pentru Barcelona, turiştii trebuie să scoată din buzunar cel puţin 250 de euro.
    Desigur, la aceste pachete se poate adăuga o croazieră pe Sena, o cină la Turnul Eiffel, tururi de oraş, bilete pentru autobuzele Hop on Hop Off sau carduri cu reduceri la principalele obiective turistice şi la restaurante.

    Se constată că din ce în ce mai mulţi români pleacă în vacanţe cu ocazia zilei de Valentine’s Day. Majoritatea preferă pachetele de tip city break în Europa pentru că sunt mult mai accesibile decât vacanţele în afara continentului şi turiştii nu au nevoie decât de câteva zile libere. Din acest motiv, Valentine’s Day de anul acesta este foarte căutat; pachetele sunt cu plecări joi şi vineri şi durează până duminică sau luni. Cu siguranţă se va simţi o creştere de cel puţin 20% a numărului de români care aleg să petreacă Valentine’s Day într-un oraş european, din estimările Vola.ro.

    Agenţia de turism online Vola.ro a devenit în luna octombrie, pentru al treilea an consecutiv, compania de tehnologie cea mai dinamică din Europa Centrală, potrivit topului Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, după ce în ultimii cinci ani şi-a majorat veniturile de peste 57 de ori, ajungând la 92,8 milioane de lei în 2012.