Tag: consumatori

  • Toyota va deschide un lanţ de magazine de lux sub marca Lexus

     Potrivit planului Toyota, magazinele de lux ar trebui să contribuie la imaginea la nivel global a mărcii premium Lexus, potrivit Bloomberg.

    Producătorul auto va inaugura primul magazin Intersect By Lexus în Tokyo la sfârşitul lunii august, potrivit unui comunicat al grupului. Ulterior, vor fi deschise magazine şi în New York şi Dubai, se arată în comunicat, fără a fi precizat un calendar.

    Efortul de marketing al Lexus vine în contextul planurilor constructorului nipon de a-şi creşte notorietatea la nivel global, după ce doi ani consecutiv a avut în SUA vânzări mai slabe pe segmentul de lux comparativ cu BMW şi Mercedes-Benz. Mercedes conduce Lexus la vânzări şi în Japonia, piaţa de origine a Toyota.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Heineken a avut vânzări în scădere în România pentru primul semestru

     Volumul vânzărilor de bere ale Heineken în regiune a coborât cu 5% în primul semestru, la 23 milioane hectolitri, cu scăderi în România, Rusia, Polonia, Slovacia şi Austria, potrivit unui comunicat transmis miercuri de companie. Declinul a fost limitat de evoluţiile pozitive din Germania, Bulgaria şi Serbia.

    Pe lângă situaţia economică dificilă, afacerile Heineken în Europa Centrală au fost afectate şi de condiţiile meteo nefavorabile din trimestrul al doilea, mai precis de inundaţiile severe din Polonia, Germania, Austria şi Cehia, notează compania.

    Veniturile Heineken în Europa Centrală şi de Est au scăzut, în bază organică, cu 1% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,52 miliarde euro, însă venitul pe hectolitru de bere vândut a urcat cu 4%, la 66 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum transformă Goldman Sachs aluminiul în aur

    GOLDMAN SACHS, UNA DINTRE CELE MAI INFLUENTE BĂNCI DE INVESTIŢII DIN LUME, A ACUMULAT ÎN DETROIT STOCURI DE PESTE 1,5 MILIOANE DE TONE DE ALUMINIU. Depozitarea metalului generează sute de milioane de dolari pe an pentru Goldman din chirii, la care se adaugă câştiguri obţinute artificial, sume încă necunoscute, din manipularea cererii şi ofertei.

    Banca nu precizează ce proporţie din stocul uriaş este deţinută de producători şi consumatori industriali şi cât este în proprietatea speculatorilor – bănci de investiţii, traderi, fonduri de hedging.Companiile care consumă aluminiu în activitatea curentă, precum constructorii, producătorii de ambalaje, de pildă cutiile de bere, sau producătorii de maşini, de la automobile la aeronave, sunt forţate să plătească şi să aştepte mai mult pentru a obţine materia primă.

    Pe de o parte Goldman susţine că întârzierea livrărilor este cauzată de logistică, de numărul redus de camioane şi utilaje disponibile. Pe de altă parte banca oferă stimulente proprietarilor aluminiului din depozitele sale pentru a menţine stocurile. Astfel, consumatorii se confruntă cu perioade îndelungate de aşteptare a livrărilor, de până la 16 luni.
    Producătorul de bere MillerCoors se numără, alături de Coca-Cola, printre companiile care au denunţat în faţa Senatului SUA practicile Goldman Sachs. Potrivit estimărilor MillerCoors, accesul îngreunat la stocurile de aluminiu generează costuri suplimentare de 3 miliarde de dolari pe an pentru companiile consumatoare.

    Banca este licenţiată ca depozitar de aluminiu de către London Metal Exchange şi profită din plin de lacunele din regulamentul instituţiei. Având în vedere cele 1,5 milioane de tone reţinute de Goldman la Detroit, operatorul depozitelor ar trebui să scoată cel puţin 3.000 de tone pe zi. O investigaţie jurnalistică a New York Times a dezvăluit recent că banca nu livrează pe piaţă aceste cantităţi, ci le mută dintr-un depozit în altul.

    În Statele Unite sunt consumate în fiecare an 90 miliarde de cutii de aluminiu cu bere sau băuturi răcoritoare. La acestea se adaugă aluminiul regăsit în automobile, aeronave, electronice şi construcţii, astfel că impactul strategiei Goldman este estimat la peste 5 miliarde de dolari în ultimii trei ani, potrivit unor surse din industrie, analişti şi consultanţi. Fiecare mie de cutii de bere sau suc costă cu 2 dolari în plus, iar fiecare automobil produs în America are un preţ la producător cu 12 dolari mai mare.

    LONDON METAL EXCHANGE (LME) ESTE CEA MAI MARE PIAŢĂ A METALELOR INDUSTRIALE LA NIVEL MONDIAL, platformele sale de tranzacţionare găzduind peste 80% din comerţul cu aceste materii prime. Astfel, instituţia are un rol cheie de supraveghere, reglementare şi control. Mulţi analişti se întreabă de ce LME permite băncilor care fac tranzacţii cu metale să deţină şi unităţi de depozitare pe care le pot utiliza pentru a manipula raportul cerere/ofertă, un conflict de interese evident. LME a propus amendamente la regulament menite să amelioreze situaţia pentru consumatori, însă acestea nu vor intra în vigoare până anul viitor.

    Între timp, Goldman, JPMorgan, LME şi Glencore au devenit ţinta unor acţiuni în justiţie intentate de producători şi consumatori de aluminiu, în principal din Statele Unite, inclusiv în ceea ce priveşte activităţi de tip cartel. Totodată, autorităţile americane şi-au îndreptat atenţia către afacerile cu depozite de metale.

  • Peste 70% dintre români ar vorbi mai mult la telefon dacă ar fi mai bogaţi

    Ponderea celor care îşi limitează apelurile naţionale este de peste 70% în Grecia (81%), Portugalia (79%), Irlanda (72%) şi România (71%).

    Telefoanele mobile sunt acum pretutindeni, dar numai jumătate sunt “inteligente”, arată sondajul. Ponderea abonamentelor la telefoane care includ accesul la internet variază de la 55% din numărul total al abonamentelor în Suedia, Danemarca, Marea Britanie, Finlanda, Franţa şi Olanda, la mai puţin de 35% în Belgia, Grecia, Ungaria, Cipru, România, Bulgaria şi Portugalia.

    Această rată de penetrare mai scăzută a telefoanelor inteligente este caracteristică în multe ţări în care abonaţii cu acces la servicii de internet mobil îşi limitează timpul petrecut online deoarece îşi fac griji din cauza cheltuielilor: Ungaria (35%), Portugalia (58%), Grecia (53%), Cipru (52%), Belgia (47%) şi România (45%).

    Accesul în bandă largă de la domiciliu este o realitate pentru 3/4 din gospodării: 72,5% din gospodăriile din UE au în prezent o conexiune în bandă largă, cifră în creştere de la 67,3% în 2011, conform Eurostat. În România, creşterea înregistrată a fost de 20%, iar în Slovacia de 16,7%, în prezent peste 50% din gospodăriile din toate statele membre având o conexiune în bandă largă.

    Un alt aspect relevat de sondajul european este că distincţia între telefonie şi internet se estompează rapid: 34% utilizează internetul pentru a efectua apeluri vocale (Voice over Internet Protocol – VOIP), în creştere cu 7% în 2012. Dintre aceştia, 28% utilizează internetul pentru a vorbi gratis cu utilizatorii aceleaşi reţele VOIP, iar 4% utilizează VOIP pentru a efectua apeluri internaţionale mai ieftine. Apelurile prin intermediul aplicaţiilor online sunt extrem de populare în Bulgaria (57%), Cipru (55%), Estonia (54%), Lituania şi Letonia (51%).

    Serviciile VOIP sunt mai puţin utilizate în Portugalia (18%), Italia (26%), Spania (28%) şi Grecia (29%), dar devin mai populare, utilizarea acestor servicii înregistrând o creştere medie de 7% comparativ cu 2011. Creşterea utilizării VOIP pare să urmeze creşterea utilizării serviciilor de comunicaţii în bandă largă; de exemplu, în Cipru, în 2012 numărul gospodăriilor conectate la internet a crescut cu 11%, iar utilizarea serviciilor VoIP a crescut cu 16 puncte.

  • De ce suntem mahmuri dupa ce consumam mult alcool? Si de ce se imbata femeile mai repede ca barbatii?

    Pentru ca foarte multi oameni nu au informatii elementare despre  consumul de alcool, Ursus Breweries a lansat site-ul www.desprealcool.ro si campania “afla-ti echilibrul!”, prin care incurajeaza oamenii sa ia decizii informate despre alcool. Campania a fost sustinuta de-a lungul anilor si de Cabral, care intra in mod constant in dialog cu publicul prin intermediul www.desprealcool.ro. Pe site va publica interviuri cu un continut educational important, cu experti si personalitati publice.

    De ce se imbata femeile mai repede ca barbatii?

    Pe site consumatorii pot gasi raspunsuri la intrebari cum sunt cele legate de mahmureala, cu titlul de exemplu o explicatie este ca organismul se deshidrateaza: in loc sa reabsoarba apa in corp, rinichii o elimina excesiv.Conform rezultatelor aceluiasi studiu, mai mult de jumatate dintre cei care declara ca au cautat sa se informeze despre efectele consumului de alcool asupra organismului, au folosit internetul. Site-ul www.desprealcool.ro este astfel un instrument pentru a pune la dispozitia consumatorilor informatii utile.

    Ce se întâmplă când faci cumpărături la beţie

    Campania initiata de cel mai mare producator de bere de pe piata romaneasca transmite mesaje educationale dincolo de lumea virtuala a internetului, prin evenimente, seminarii si intalniri directe cu consumatorii.

    Leac pentru mahmureala

    “Descurajarea consumului iresponsabil de alcool este una dintre cele mai importante prioritati de dezvoltare durabila la nivel global ale SABMiller, dar si la nivel local pentru Ursus Breweries in Romania”, a declarat Diana Klusch, director corporate Affairs Ursus Breweries. Studiul realizat de Ursus Breweries arata ca romanii inca mai cred in miturile care spun ca pentru a scapa de mahmureala trebuie sa faci un dus rece (32%) sau sa bei o cafea tare (24%), cand in realitate, metoda corecta si eficienta este consumul de apa pentru rehidratarea organimsului. Numai 50% dintre cei chestionati au stiut ca o persoana care s-a intoxicat cu alcool nu trebuie lasata sa doarma pentru a-si reveni.

    Studiul a fost realizat in luna iunie 2010, aplicat pe un esantion de 2000 de repondenti, din mediul urban, cu varste cuprinse intre 18 si 45 de ani. Aproxiamtiv 70% barbati si 30% femei.

     

  • Noi norme UE pentru produsele cosmetice

     Începând de joi, produsele cosmetice din magazine, indiferent dacă sunt fabricate în UE sau importate din ţări terţe, trebuie să respecte în întregime Regulamentul privind produsele cosmetice, care asigură standarde de siguranţă mai stricte şi o informare mai bună a consumatorilor.

    Cu peste 4 000 de producători de cosmetice, dintre care mulţi aflaţi printre liderii mondiali în acest sector, industria cosmeticelor este un atu major al UE în contextul globalizării economiei. Acest sector creează, direct şi indirect, peste 1,5 milioane de locuri de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • Falşi inspectori ANPC care au cerut bani de la firme pentru presupuse nereguli, duşi la audieri

     Percheziţiile au loc într-un dosar în care Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, în luna mai, începerea urmăririi penale faţă de 25 de persoane pentru înşelăciune şi uzurpare de calităţi oficiale.

    În urma percheziţiilor vor fi puse în executare 28 de mandate de aducere.

    “Activitatea infracţională a constat, în principal, în inducerea în eroare a agenţilor economici de către învinuiţi, care îşi atribuiau falsa calitate de angajaţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung a depăşit pentru prima oară Nokia pe piaţa finlandeză

     Astfel, cota de piaţă a Samsung în Finlanda a crescut la 36% în primul trimestru al acestui an, faţă de 33% pentru Nokia, potrivit datelor IDC, citate de Engadget.

    Locul al treilea a revenit companiei americane Apple, cu 14% din vânzări, în timp ce restul producătorilor s-au înghesuit pe 16% din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IPHONE pierde teren în faţa Samsung şi Motorola

     Aparatul fabricat de Apple deţine încă poziţia de lider, în percepţia utilizatorilor, dar Samsung şi Motorola au redus diferenţa, conform American Customer Satisfaction Index, relatează Bloomberg.

    Ratingul acordat iPhone a scăzut cu 2,4% faţă de sondajul din 2012, la un scor de 81 de puncte, Samsung a urcat cu 7%, la 76 de puncte, iar Motorola cu 5,5%, la 77 de puncte.

    Vânzările de aparate iPhone au crescut cu 7% în trimestrul trecut, acesta fiind cel mai lent avans de la lansarea pe piaţă a acestora, în 2007.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro