BusinessMagazin

Tag: Cluj-Napoca

  • În 1997 a deschis o florărie în Bistriţa cu 2.000 de mărci, iar acum are florării în toată ţara şi venituri de 3,5 mil. de euro

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • În 1997 a deschis o florărie în Bistriţa cu 2.000 de mărci, iar acum are florării în toată ţara şi venituri de 3,5 mil. de euro

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • Duelul din piaţa de flori

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • Care este reţeta ca un brand românesc să ajungă un nume la nivel mondial

    „România are branduri care pot deveni mondiale. Dacă nu era influenţa politicului, antreprenoriatul local era mult mai departe.“

    Într-o perioadă în care con­su­ma­torii locali caută la raft pro­du­se „made in Romania“, bran­duri precum Zuzu, Dero, Rom sau Arctic sunt lideri de piaţă pe segmentul lor.
    Totuşi, Ro­mânia, o economie care a descoperit capitalismul abia acum 25 de ani, are doar câteva branduri internaţionale, cu acoperire mondială, un exemplu fiind Bitdefender, activ pe piaţa de securitate IT. Acum însă, antreprenorii fac paşi timizi către alte pieţe străine şi încep să treacă de la o gândire locală la una globală.

    „Produsele noastre sunt prezente pe pieţele externe de circa 50 de ani, iar de circa un an şi jumătate am început să ne extindem şi cu magazine monobrand pe pieţe precum Grecia sau Franţa. Avem produse adaptate pentru fiecare piaţă“, spune Mircea Turdean, directo­rul general al producătorului de cosme­ti­ce Farmec Cluj-Napoca, o companie cu o istorie de circa 120 de ani. Exe­cutivul a fost prezent la conferinţa ZF Branduri româneşti, unde executivi şi antre­prenori locali au discutat despre ce înseamnă un brand local, care sunt şansele de creştere şi modalităţile prin care piaţa locală poate da o marcă globală. Conferinţa ZF Branduri româneşti a fost realizată în parte­ne­riat cu Altex, Farmec Cluj, Muşat şi Aso­ciaţii, Albalact, Regatta Estate, ecoPack, Cris-Tim, Domeniile Sâmbu­reşti şi Aqua Carpatica.

    Aceste companii sunt la rândul lor afaceri care au pus pe piaţă, în istoria recentă sau în urmă cu zeci sau chiar peste 100 de ani, branduri care au ajuns în casele a milioane de consumatori.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Timisoara e CAPITALA EUROPEANA A CULTURII in 2021!

    E oficial! Timisoara a castigat marea competitie pentru Capitala Europeana a Culturii in 2021. Aceasta a fost decizia juriului international delegat de Uniunea Europeana, care a venit la Bucuresti sa stabileasca ce oras din Romania va fi investit cu ravnitul titlu pentru care s-au mai batut Baia Mare, Bucuresti si Cluj-Napoca, toate ramase in batalia finala.

    Anuntul a fost facut in cadrul unei conferinte la sediul Bibliotecii Nationale, la care au fost prezenti si Steve Green, presedintele juriului de experti si reprezentantii Comisiei Europene.

    Astazi fiecare dintre orasele finaliste si-au sustinut in fata juriului dosarele de candidatura pentru prestigiosul titlu. Al Timisoarei a fost declarat invingator.

    „Sunt extrem de emotionat si fericit, la fel ca toti concitadinii mei. Vreau sa multumesc comunitatii timisorene pentru efortul depus, pentru priceperea in a elabora acest proiect si a-l sustine, pentru ca este o victorie de echipa, echipa fiind comunitatea timisoreana in ansamblul ei. Multumesc in mod special doamnei Simona Neumann, pentru ca a muncit enorm si competent. Ei s-au dovedit cei mai buni cetateni ai timisoarei in aceasta perioada, cu daruirea cu care s-au implicat in acest proiect. Multumesc celor din aparatul administratiei locale, consilierilor locali, liderilor comunitatilor etnice din acest oras. Vrea sa multumesc liderilor tuturor bisericilor din Timisoara, au fost alaturi de noi, universitatilor. Noi suntem constienti ca greul de acum incepe. Pe parcursul urmatorilor 5 ani vom face tot ce putem pentru a exercita cu onoare aceasta calitate de Capitala Europeana a Culturii. Noi am prevazut un buget de 48,5 mil euro, din care 20 de la bugetul local, 5 de la cj, 1,5 de la comisia europeana si contam pe diferenta de la bugetul central al Romaniei. Multumesc tuturor„, a declarat primarul Nicolae Robu, imediat dupa ce Timisoara a fost anuntata drept capitala culturala a Europei.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Producătorul român de electronice Vitacom Electronics mizeaza pe afaceri de 9,2 mil euro in 2016

    Producătorul român de electronice Vitacom Electronics, fondat în 1991 la Cluj Napoca, a ajuns în 2015 la venituri de opt milioane de euro şi estimează pentru acest an 9,2 milioane de euro.

    Compania, care împlineşte 25 de ani de la lansare, a înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri de 4,1 milioane de euro, cu 13,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Afacerea a fost pornită de Vasile Andrei Vita, într-un apartament, investiţia iniţială fiind de 100.000 de lei (echivalentul a 1.300 de dolari la acea vreme). Ulterior, firma a încheiat parteneriate cu alte companii şi a ajuns în prezent să aibă reprezentanţe fizice în Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Oradea, Bacău şi Arad.

    ”Anii ‘90 au reprezentat perioada în care am vrut să mă implic în această piaţă liberă, să văd ce înseamnă capitalismul şi să construiesc o afacere de care să fiu mândru. Am decis să fie cu echipamente electronice, dat fiind meseria mea de bază – inginer electronist. Am pornit cu bani de la părinţi şi am început importul de piese electronice, de schimb, din Polonia. Pe cât de intensă era lumea afacerilor atunci, pe atât de mari erau riscurile. Totodată, capitalul nostru era foarte mic şi nu aveam acces la finanţări, astfel că ţineam stocul destul de redus, vindeam cam tot ce aduceam într-o săptămână şi plecam din nou după marfă. Dar încă două săptămâni aşteptam încasările să ne putem reaproviziona cu stocuri noi. Acele vremuri n-au fost deloc simple, dar atunci am învăţat multe lecţii importante“, povesteşte Vasile Andrei Vita, fondatorul Vitacom Electronics.

    Majoritatea contractelor sunt cu revânzători de accesorii de electronice şi electrice, dar şi cu cei din IT şi foto, atât în piaţa traditională, cât şi cu marile lanţuri de magazine şi cu magazinele specializate.

    Compania a trecut şi prin perioade dificile, în 1997, fiind aproape de faliment, când moneda naţională a scăzut în trei zile cu 30%.

    ”Atunci, fostul proprietar al furnizorului principal a acordat Vitacom un credit comercial de 250.000 de mărci germane. În urma unei convorbiri telefonice, acesta a spus că le oferă banii românilor, dacă promit că orice se va întâmpla în România vor achita”

  • Oferta de joburi pentru studenţi în această toamnă. Unde se găsesc cele mai multe posturi disponibile

    Potrivit anunţurilor postate pe bestjobs.eu, studenţii pot alege în această toamnă între 442 joburi remote, 167 joburi part-time şi 50 de internshipuri. Un total de 659 joburi, prin care se caută aproximativ 2.174 candidaţi. 

    Cele mai multe locuri de muncă pentru studenţi se regăsesc în domeniul IT, cele mai căutate tehnologii fiind: JavaScript, Java, C++ şi PHP.

    Internship-urile se adresează persoanelor pasionate de HR, IT sau Marketing, preponderent în oraşe ca Bucureşti(26), Timişoara(9) sau Iaşi(4).

    Pentru studenţii care vor joburi part-time, aceştia au de ales posturi precum: asistent manager, operator call-center, agent vânzări, consilier clienţi – în special în sistemul bancar, operator sondaje de opinie, content editor. Toate acestea preponderent în oraşe ca Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara.

  • Preşedintele AJVPS Cluj s-a sinucis cu o armă de vânătoare

    Purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Carmen Jucan, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că la ora transmiterii acestei ştiri, o echipă formată din poliţişti şi medici legişti fac cercetări în sediul AJVPS Cluj, imobilul în care s-a petrecut evenimentul. Potrivit unor surse judiciare, bărbatul a folosit o puşcă de vânătoare pentru a-şi lua viaţa.

    „În jurul orei 15.40, poliţia a fost sesizată cu privire la faptul că într-un imobil de pe strada Cuza Vodă din Cluj-Napoca a fost găsită o persoană decedată. La faţa locului, s-a deplasat o echipă complexă de poliţişti de investigaţii criminale, criminalişti şi medici legişti. Conform primelor informaţii, ar fi vorba despre un deces prin împuşcare. Poliţiştii fac cercetări, în acest moment, pentru a stabili împrejurările exacte în care a survenit decesul bărbatului de 48 de ani“, a declarat, pentru MEDIAFAX, Carmen Jucan.

  • Brandul italian Motivi investeşte 140.000 de euro într-un magazin în ParkLake

    Brandul italian de îmbrăcăminte Motivi, parte a retailerului de modă Miroglio Fashion SRL, Italia, a deschis un nou magazin în Bucureşti, în incinta mall-ului ParkLake, întregindu-şi reţeaua de 18 locaţii deţinute în acest moment, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Noul magazin s-a deschis în urma unei investiţii de aproximativ 140.000 euro. 

    „România este una dintre ţările în care ne dorim să ne consolidăm poziţia. Interesul pentru modă al româncelor este mult asemănător cu cel din Italia, motiv pentru care ne-am intensificat expansiunea şi urmărim inaugurarea de noi destinaţii de shopping în România. Prin noua deschidere ajungem la un număr de 18 magazine şi urmează să ne completăm activitatea de business prin lansarea unui magazin online, urmărind să îmbunătăţim experienţa de shopping şi să fim cât mai aproape de consumatori răspunzând nevoilor lor”, a declarat Luigi Ferraro, International development Manager şi Retail Manager Miroglio Fashion SRL, Italia.  

    În prezent, brandul are 18 magazine în ţară, dintre care 16 proprietate şi 2 francize  (Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Suceava, Bacău, Arad, Ploieşti, Piteşti, Târgu-Mureş), şi urmează să se extindă prin deschiderea unor magazine noi sau prin relocări, punând accentul pe îmbunătăţirea vizibilităţii şi experienţei clientului.

    Pe lângă aceste acţiuni, Miroglio Fashion are în plan creşterea numărului de locaţii în sistem de franciză, ca parte a procesului de expansiune în România şi de consolidarea poziţiei sale în regiune prin redeschiderea magazinului din Bulgaria şi prin introducerea unor noi brand-uri în magazinul MOTIVI din Republica Moldova (Chişinău). 

    Lanţul de magazine de îmbrăcăminte MOTIVI deţine peste 400 de unităţi în 32 de ţări şi a fost creat în 1993 ca un brand de modă dezvoltat sub conceptul de fast fashion. MOTIVI reprezintă stilul şi designul italian, pasiunea pentru modă şi dorinţa de a inova, de a da tonul celor mai importante tendinţe din fashion. Brandul MOTIVI face parte din Miroglio Fashion, unul dintre cei mai importanţi retaileri de fashion din Italia. Miroglio a pornit în 1884 ca magazin de textile în oraşul Alba din nordul Italiei, iar, în prezent, compania a crescut la o reţea de 1.300 de magazine monobrand în întreaga Europa, dar şi în celelalte continente.

     

  • Un copil forţat să devină soldat pentru a trăi. Este, pe scurt, povestea unui tânăr african stabilit la Cluj

    Un copil inocent, forţat să devină soldat pentru a trăi. Este, pe scurt, povestea unui tânăr african stabilit la Cluj-Napoca. Este greu de imaginat prin ce a trecut până a reuşit să fugă din calea războiului, iar educaţia a fost cea care l-a salvat de ororile trecutului. Acum vrea să îi ajute şi pe copiii rămaşi în satul său natal, iar primul pas este să construiască o şcoală.

    Charles are 34 de ani şi este unul dintre cei mai puternici oameni pe care ai putea să îi întâlneşti. Îl priveşti şi înţelegi că viaţa nu a fost blândă cu el. Ochii lui ascund o tristeţe aparte, dar şi o forţă nebănuită. Vine din Liberia, locul care i-a marcat primii ani din viaţă. A fost un copil fericit până la 8 ani, când războiul a ucis orice vis frumos. La 15 ani, un adolescent inocent a devenit un soldat forţat să ucidă.

    ”În 1996, eram la şcoală când am fost capturaţi. Am fost capturat de un grup de rebeli şi trei săptămâni mai târziu ne-a capturat un alt grup. Aveai de ales între a deveni soldat sau a fi omorât. Şi atunci tot ce încerci să faci este să trăieşti. Nu îţi pasă de bani, mâncare sau altceva”, povesteşte Charles Wratto.

    Tânărul a cunoscut îndeaproape ororile războiului. Ştie ce înseamnă foamea, durerea, dar şi suflarea rece a morţii: ”Prietenul meu cel mai bun, cu care mă jucam mereu, cu care am crescut în aceeaşi comunitate, a fost capturat de un alt grup. Generalul acestuia a spus: „Îl cunoşti?”. Şi am spus că da, îl cunosc. A trebuit să îi dau foc prietenului meu. Apoi, ca şi cum nu ar fi fost suficient, generalul a vrut să dovedesc loialitatea mea faţă de grup. Totul este să dovedeşti grupului că eşti loial”, rememorează Charles.

    După mulţi ani, a reuşit să fugă din calea războiului şi a ajuns în Mali, unde a început libertatea. Acum este doctorand în Cluj-Napoca. Totuşi, după 13 ani de exil, s-a întors în Africa, în anul 2014. Copiii din satul lui natal trebuie să meargă 3 zile pe jos pentru a ajunge la şcoală. Tânărul ştie că doar educaţia poate face ca alţi copii să nu treacă prin ce a trecut el, aşa că şi-a luat angajamentul de a construi o unitate de învăţământ, primul pas spre schimbare. ”Trebuie să ne ocupăm de două generaţii. Prima este generaţia mea, care nu a avut niciodată oportunitatea de a merge la şcoală, din cauza războiului. A doua generaţie este cea născută după război. Ei trebuie să aibă parte de educaţie formală precum matematică sau chimie. De asemenea, am vrea să avem un birou pentru studenţii români sau europeni, care sunt interesaţi de animale sau managementul conflictelor”, spune bărbatul.

    Cititi mai multe pe www.citynews.ro