BusinessMagazin

Tag: capital

  • Banca centrală a Rusiei a redus estimarea de creştere economică a ţării la sub 1%

     “Previziunea iniţială, de creştere a PIB între 1,5% şi 1,8%, este puţin probabilă, în opinia noastră, mai probabil este un ritm de sub 1%”, a declarat preşedintele băncii centrale, Elvira Nabiullina.

    Cel mai îngrijorător factor este scăderea investiţiilor în Rusia, a subliniat Nabiullina, care a constatat în schimb rezistenţa consumului, în februarie.

    Ea a precizat că deprecierea rublei a avut un efect important asupra ieşirilor de capital, care vor depăşi previziunile. Banca centrală nu a publicat încă date privind ieşirile de capital din primul trimestru.

    “Deprecierea monedei ruse în raport cu principalele valute are un efect pozitiv asupra competitivităţii unor producători, dar însemnă şi un cost mai mare al împrumuturilor în monede străine, precum şi al componentelor şi al investiţiilor de capital”, a notat Nabiullina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă Ucraina pentru Rusia

    Raportul a fost întocmit înainte de ultimul val de exod al capitalurilor – estimat de Moscova la 70 mld. dolari pentru primul trimestrul al anului, faţă de 63 mld. dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut – în contextul căderii bursei ruseşti şi al rublei din cauza conflictului din Crimeea.

    Rubla a fost moneda emergentă cu cea mai nefavorabilă evoluţie în ultima lună, silind banca centrală să majoreze rata centrală a dobânzii de la 5,50% la 7%. O ieftinire a petrolului şi o continuare a impactului crizei ar pune în continuare presiune asupra monedei ruseşti, apreciază analiştii Lloyds Bank.

  • Guvernul înfiinţează o nouă societate prin divizarea Electrica Bucureşti, pentru vânzare de acţiuni

     Înfiinţarea noii societăţi a fost decisă de Guvern prin hotărâre.

    Noua societate va prelua parte din patrimoniul Electrica Bucureşti, necesară desfăşurării activităţii de gestionare a participaţiilor minoritare, împreună cu aceste participaţii.

    Pe lista participaţiilor minoritare care urmează să fie transferate au fost incluse toate acţiunile emise de Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa, deţinute de Electrica Bucureşti.

    Noua societate va prelua şi drepturile şi obligaţiile Electrica Bucureşti rezultate din contractele de privatizare la Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Oltenia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colliers International a intermediat tranzacţii de terenuri de 100 de milioane de euro în ultimii trei ani

    Principalele surse ale tranzacţiilor de  100 mil de euro intermediate de Colliers în perioada 2011-2013 au fost reprezentate de retail (70% din totalul volumului tranzacţionat), birouri (25%) şi, într-o masură mai mică, de tranzacţiile cu terenuri de rezidenţial (5%). Printre tranzacţiile majore intermediate de Colliers în perioada analizată se numără achiziţia platformei Vulcan de către Benevo Capital, achiziţia de către Nepi a terenului de 13 ha unde a fost recent livrat Shopping City Galaţi, precum şi vânzarea a trei terenuri cu pozitionare strategică în zona  Floreasca – Barbu Văcărescu, aflate în momentul de faţă într-o fază avansată de dezvoltare. Alţi clienţi majori asistaţi de Colliers Internaţional în procesul de achiziţie de terenuri în ultimii trei ani includ: Dedeman, Interprime Properties, Intercora sau Rewe Group.  

    Volumul mediu de tranzacţii a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, cu un număr din ce în ce mai mare de tranzactii încheiate sub nivelul de 3 milioane de euro. Dacă în 2012 piaţa a cunoscut 3 tranzactii cu valoare de peste 20 de milioane fiecare, în 2013 a fost realizată o singură tranzacţie care depăşeşte pragul de 15 milioane de euro: preluarea de către Benevo Capital a fabricii Aversa (10ha) în zona pieţei Obor din Bucureşti, pentru suma de 17.3 mil euro. În consecinţă, piaţa a fost dominată de tranzactii mici şi mijlocii, încheiate sub pragul de 3 milioane de euro şi care implică investitori oportunişti şi retaileri de mici dimensiuni.

    Preţurile au rămas pe un trend descendent şi în 2013, dată fiind creşterea numărului de oferte atractive din partea băncilor, a lichidatorilor şi a proprietarilor aflaţi în dificultate. Conform ultimului Raport de Piaţă publicat de Colliers International, anul trecut preţurile terenurilor au înregistrat o scădere medie de 10-25% în comparaţie cu 2012. Cu toate acestea, au existat şi zone în care preţurile au rămas constante, cum ar fi zonele centrale sau exclusiviste unde oferta este limitată şi proprietarii de regula nu sunt presaţi să vândă.

    Ca o tendinţă generală care se va contura în perioada următoare, piaţa de terenuri – dominate până acum de retaileri şi dezvoltatorii de retail – cunoaşte acum revenirea catorva segmente-cheie de clienţi, cum ar fi dezvoltatorii de birouri sau de proiecte rezidenţiale mari.

    Pentru 2014, compania estimează că activitatea de tranzacţionare se va menţine în parametrii din 2013. Majoritatea achiziţiilor vor continua să fie mai degrabă speculative. Atâta timp cât vor exista bănci şi proprietari de terenuri cu presiunea de a vinde, piaţa va dispune de oferte bune. Oferta este de aşteptat să rămână considerabil mai mare în raport cu cererea, iar preţurile vor rămâne pe trend descendent şi în acest an, potrivit reprezentanţilor companiei.

     

  • Safety Broker a avut subscrieri de peste 50 de milioane de euro în 2013

    Din totalul intermedierilor, 62% sunt generate de asigurările RCA, 22,5% de asigurările auto CASCO, 9% de asigurările de incendiu, alte calamităţi naturale şi de daune la proprietăţi, în timp ce asigurările de viaţă au o pondere de aproape 1%.

    Compania a intermediat în anul 2012 prime de asigurare de peste 36,3 milioane euro, cu aproximativ 60% mai mult decât la nivelul anului 2011. Safety Broker desfăşoară operaţiuni din România  şi Republica Moldova.
     

  • Investiţiile străine au crescut în ianuarie cu 8%, la 244 milioane euro

     Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 milioane euro, iar creditele intragrup 125 milioane euro, potrivit informaţiilor transmise luni de banca centrală.

    Anul trecut, investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.

    În noiembrie 2013, România a atras cel mai ridicat nivel al investiţiilor de anul trecut, respectiv 578 de milioane de euro, cu 85% mai mult decât în luna anterioară, minimele înregistrându-se în martie (48 milioane euro) şi mai (92 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Excedent de 388 milioane euro în ianuarie la contul curent al balanţei de plăţi

     “În luna ianuarie 2014, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 388 milioane euro, comparativ cu 267 milioane euro în luna ianuarie 2013, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale (cu 58 milioane euro), al majorării surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 54 milioane euro) şi de balanţa transferurilor curente (cu 14 milioane euro)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 244 milioane euro, în creştere cu 8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 milioane euro, iar creditele intragrup 125 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondul elen pentru stabilitate financiară a blocat un plan al Eurobank de majorare de capital

     Conducerea Eurobank a primit o scrisoare de la Fondul de Stabilitate, în care acesta cerea oprirea procedurilor de majorare a capitalului conform planului actual, care prevede atragerea de capital doar din surse private, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    Managementul Eurobank urmează să se întrunească joi pentru a se alinia cererii acţionarului majoritar al băncii.

    Eurobank a informat în ultimele zile Fondul de Stabilitate asupra planurilor de a propune o majorare imediată de capital pentru a acoperi necesarul stabilit de către Banca Greciei, însă fără să acorde drept de preempţiune acţionarilor existenţi.

    Eurobank intenţiona să atragă fonduri exclusiv din surse private, reducând în acelaşi timp la minim eventualele pierderi care ar fi fost înregistrate de către stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se pot finanţa afacerile antreprenoriale?

    LAVINIA RAŞCA

    (ESTE MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    La fel am auzit şi de la mulţi antreprenori sau potenţiali antreprenori cu care am discutat de-a lungul anilor. Ei consideră că lipsa banilor este principala barieră în demararea sau dezvoltarea afacerii.

    Este adevărat, prin definiţie, toţi antreprenorii ar avea mereu nevoie de mai multe resurse decât cele pe care le controlează. Atunci se pune întrebarea: de ce unii dintre antreprenori reuşesc, iar alţii nu? Scepticii se vor gândi imediat la scandalurile de corupţie prezente în media, legate de IMM-uri care obţin contracte prin şpagă şi nu respectă legea. Eu cunosc însă multe exemple de reuşită antreprenorială reală, obţinută cu trudă şi cu emoţii, corectitudine şi competitivitate, despre care nu prea se vorbeşte.

    Dacă antreprenorii se plâng de lipsa de finanţare, există şi reversul medaliei. Când îi asculţi pe cei care caută IMM-uri în care să investească, persoane private cu bani sau reprezentanţi ai unor fonduri de capital de risc, ei spun că în România găsesc greu afaceri care îndeplinesc criteriile care să-i determine să-şi asume riscul. Barometrul EY confirmă acest lucru: în 2012 a avut loc o singură investiţie de tip capital de risc, de aproximativ 3 milioane de euro, în domeniul telecomunicaţiilor.

    Scepticii se vor gândi imediat la fiscalitatea împovărătoare, la legislaţia neclară, la climatul politic instabil. De acord, sunt factori macro nefavorabili, dar nu sunt singurii. E bine de precizat aici că, în toată lumea şi în Europa mai mult ca în SUA, este dificilă finanţarea afacerilor aflate în faza de proiect sau în perioada timpurie de existenţă, pentru că riscurile sunt extrem de mari. Mai ales atunci când antreprenorul este la prima încercare.

    ANTREPRENORUL TREBUIE SĂ INVESTEASCĂ PRIMUL ÎN AFACEREA SA, DOVEDIND ASTFEL CĂ ARE ÎNCREDERE ÎN EA ŞI CĂ ÎI ESTE DEDICAT. Poate să-şi folosească economiile sau să ia credite bancare în nume personal, garantând cu bunurile proprii.

    Rudele, prietenii şi cunoştinţele care au bani şi încredere în antreprenor şi în planul lui de afaceri pot fi o sursă de capital. Ei pun în joc sume mici şi cer mereu detalii despre starea banilor lor, ceea ce consumă timp. În caz de eşec, antreprenorul se află în situaţia dificilă de a da explicaţii în faţa unor apropiaţi. Uneori se distrug relaţii personale îndelungate.

    Nu trebuie neglijate metode de finanţare internă precum: credite furnizor, perioade de recuperare a creanţelor mai mici decât cele de plată a datoriilor, reducerea capitalului de lucru, vânzarea activelor. Punctual, pot exista programe naţionale sau internaţionale care sprijină într-un fel sau altul demararea afacerilor, deci e necesară permanenta informare.

  • Băncile din Grecia au nevoie de capital suplimentar de 6,4 miliarde de euro

     National Bank of Greece, cea mai mare bancă grecească, are nevoie de 2,18 miliarde euro, potrivit raportului Băncii Greciei.

    Piraeus Bank, al doilea mare creditor din ţară, trebuie să atragă capital de 425 milioane euro.

    Eurobank Ergasias, a treia bancă elenă, necesită o recapitalizare de 2,95 miliarde euro, iar Alpha Bank are nevoie de 262 milioane euro.

    În total, cele mai mari patru bănci din Grecia ar trebui să atragă capital suplimentar de 5,82 miliarde euro.

    Cele patru instituţii de credit sunt prezente şi pe piaţa românească. Eurobank Ergasias controlează Bancpost, în timp ce National Bank of Greece deţine Banca Românească. Piraeus şi Alpha sunt prezente prin subsidiare care preiau numele grupurilor din care fac parte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro