Tag: Bulgaria

  • Adevărul despre Bulgaria: Nisipurile pot fi aurii, dar mâncarea este doar multă, nu şi bună

    CE I-A FĂCUT SĂ SE ÎNTOARCĂ ÎN ROMÂNIA?

    Au descoperit că nisipurile pot fi aurii în Bulgaria, dar mâncarea este doar multă, nu şi bună, iar hotelul, deşi occidental ca standard, avea oaspeţi mai mult orientali în obiceiuri.

    Pentru ei, plaja românească din Mamaia, cu mocktail-urile ei de mango, briza vibrând pe ritmuri house şi peisaj marin cu pălăriuţe Fedora a fost mai convingătoare. Pentru o parte din prietenii lor, restaurantele etnice au fost motiv bun de preumblare prin orăşele, alţii au căutat istorii vechi printre pietre şi ruine. Toţi s-au întors acasă satisfăcuţi.

    Toţi sunt profesionişti cu călătorii şi experienţe comparabile în străinătate. Există de ani buni convingerea că nu ai fost în vacanţă dacă nu ai ieşit din ţară. Pe litoralul românesc se merge în week-end, ca să umpli timpul până la / după vacanţa adevărată – grecesc-insulară, turcesc-all-inclusive sau pe coaste italiano-spaniole.

    Dacă mergi la mare strict ca să stai la plajă, ce contează de care parte a Mediteranei te afli?
    Dacă nu te interesează istoria, cultura sau arhitectura locului, ce importanţă mai are limba în care ţi se adresează recepţionerul?
    Dacă a mânca este un verb cantitativ, iar băuturile se declină în funcţie de dozator, mai are vreun sens drumul parcurs după vamă?
    ESTE FRUMOS ŞI PROFITABIL SPIRITUAL SĂ CĂLĂTOREŞTI; o spun cu recunoştinţa omului care a văzut locuri, a întâlnit culturi noi şi a învăţat să se bucure de diferenţe, asemănări şi deschiderile pricinuite de oricare dintre acestea.

    Mi-am dat seama însă că a merge mereu afară nu este suficient. Trebuie să mergem şi înăuntru. Modul în care percepem ideea de străin şi autohton se schimbă neîncetat în funcţie de informaţia cu care hrănim ambele tabere. Cunoscând cum e la alţii, putem aprecia sau blama ce găsim acasă, la fel cum, conştienţi de ce avem înăuntru, putem evalua la justa valoare sclipiciul de afară.
    Cu ruşinea de a nu fi aflat încă nici măcar jumătate din locurile şi poveştile româneşti comparabile cu orice pietroi bine promovat de afară, creionez o listă de motive pentru care litoralul românesc ar merita să fie loc de vacanţă şi nu de week-end. 

    Încep printr-o recomandare pe placul mamelor noastre – nu uitaţi micul dejun! În Constanţa, pe Şoseaua Mircea cel Bătrân, în Complexul Tomis 2, undeva în spatele micilor magazine şi a pieţei improvizate ad hoc, se află o patiserie cu autoservire, cu cele mai proaspete eclere, ciocolată de casă şi cele mai bune merdenele pe care le-am întâlnit, totul din ingrediente naturale. Fă-ţi provizii şi îndreaptă-te spre plaja sau hotel, după pofta inimii şi / sau a buzunarului.

    PE PLAJĂ, ÎNCEARCĂ ORICARE CONCESIUNE DIN CELE AFLATE ÎN MAMAIA NORD, DE LA BARIERA ÎNSPRE NĂVODARI, dar probabil ştii deja asta. În funcţie de criteriile personale, H2O are kite-uri, saltele moi şi mişcătoare precum o saltea de apă, Fratelli şi Ego design şi pretenţii, Crazy frappe delicios, muzică liniştită şi un meniu extrem de limitat pe plajă. Corpuri frumoase şi copii veseli – a se citi gălăgioşi – sunt peste tot.

    Pe seară, când obosit soarele se lasă peste lac, încearcă stavridul pe plită de la Pinguin şi scoicile natur în vin alb. Bucătărie simplă şi delicioasă, fără pretenţii, dar perfectă de fiecare dată. Cea mai bună saramură de crap e tot aici.

    Dacă bucataria etnică este de interes pentru tine, încearcă şi Oz Demir – restaurant turcesc în zona gării din Constanţa, sau mai bine Nikos, taverna grecească de la capătul bulevardului Tomis, unde calamarul e prăjit, la gril sau umplut cu feta şi roşii, iar porţiile sunt imense, savuroase şi ieftine.



    ADRIANA SOHODOLEANU (CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

  • Şeful Gazprom discută despre proiectul South Stream cu autorităţile bulgare

     Miller va ajunge în capitala bulgară în jurul prânzului şi se va îndrepta imediat spre întâlnirea programată cu primul ministru.

    De asemenea, CEO-ul Gazprom va primi titlul de doctor honoris causa de la Universitatea de Arhitectură, Inginerie Civilă şi Geodezie pentru “contribuţiile sale la relaţiile bune şi mutual avantajoase dintre Bulgaria şi Rusia”.

    Una dintre principalele subiecte de discuţie cu premierul bulgar va fi începerea lucrărilor la segmentul bulgar al proiectului South Stream.

    Lucrările de construcţie sunt programate să înceapă în vara acestui an, dar proiectul nu are încă un studiu de impact asupra mediului şi un permis de construcţie, notează Novinite.

    Gazoductul South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Austria, piaţă de desfacere “naturală” pentru gazele azere. Şah Deniz vrea gazoduct până în Bulgaria

     “Dincolo de Şah Deniz, suntem încrezători că exporturile de gaze ale Azerbaijanului vor creşte dramatic odată ce zăcăminte precum ACG Deep, Abşeron, Umid şi Şafag-Asiman vor fi dezvoltate, şi considerăm că o conductă către Austria ar fi o piaţă naturală de desfacere pentru aceste gaze”, a declarat preşedintele companiei azere SOCAR, Rovnag Abdullayev, într-un comunicat transmis vineri de grupul britanic BP.

    Consorţiul Şah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, a confirmat vineri selectarea proiectului Conductei Trans-Adriatice (TAP), cu destinaţia în Italia, ca rută de export către Europa. Proiectul Nabucco Vest, la care este parte şi România, a pierdut astfel, în primă etapă, cursa pentru gaze azere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Podul Calafat-Vidin: Cum arată noul pod dintre România şi Bulgaria, văzut de sus

     Podul de doi kilometri peste Dunăre a fost inaugurat la data de 14 iunie, în prezenţa premierilor român şi bulgar, Victor Ponta şi Plamen Oreşarski.

    Imagini cu noul pod au fost postate pe site-ul oficial al construcţiei.

    Podul are două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti. Proiectul a beneficiat de împrumuturi şi finanţări gratuite de la Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Investiţii, Agenţia Franceză pentru Dezvoltare şi Instituţia G

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Speranţe slabe pentru o decizie privind Schengen în decembrie

    “Preferăm să calificăm drept priorităţi doar acele zone în care se pot face progrese în mod realist. Vom avea în vedere ceea ce se întâmplă pe teren, progresele făcute de România şi de Bulgaria şi poziţia statelor care au îngrijorări”, a spus Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la UE, citat de EurActiv, referindu-se în special la “turismul pentru ajutoare” incriminat de opozanţii aderării celor două ţări la Schengen.

    “Vom încerca să vedem care sunt şansele unui acord în decembrie, deşi, sincer, nu văd până acum ameliorări majore ale atmosferei în această privinţă. Dar, desigur, trebuie să continuăm să insistăm şi să încercăm”, a spus Karoblis, adăugând că rămâne de văzut dacă soluţia va veni în mandatul preşedinţiei lituaniene sau va fi amânată. Karoblis s-a referit la reuniunea din 5-6 decembrie a Consiliului pentru afaceri interne al UE, când ar putea fi adoptată o decizie privind accesul României şi al Bulgariei în spaţiul Schengen.

    Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a sugerat că este vorba doar de o neînţelegere, arătând că ministrul Titus Corlăţean a discutat la telefon cu omologul său lituanian, Linas Linkevicius, care şi-a afirmat sprijinul pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi a spus că “această temă rămâne o prioritate” pe agenda viitoarei preşedinţii lituaniene a UE.

  • PROTESTELE din BULGARIA: Mii de bulgari au manifestat împotriva guvernului pentru a opta zi consecutivă

    “Noi suntem cei care nu sunt reprezentaţi în parlament. Unii au votat cu partide care nu au depăşit limita” de 4 la sută la alegerile legislative de la 12 mai. Alţii au votat pentru partide parlamentare “care le-au înşelat aşteptările. Mai sunt cei care nu au votat, dezgustaţi de spectacolul repugnant reprezentat de putere”, explică manifestanţii.

    Alegeri anticipate au urmat demisiei fostului guvern conservator, condus de Boiko Borissov, la 20 februarie în urma manifestaţiilor masive împotriva sărăciei şi a corupţiei. Patru partide au intrat în parlament, în timp ce protestatarii nu sunt încă reprezentaţi. În plus, dreapta tradiţional anticomunistă, populară în marile oraşe, nu are niciun deputat pentru prima dată de la căderea comunismului în 1989.

    Manifestanţii solicită noi alegeri după un amendament la codul electoral în favoarea micilor partide.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bulgaria renunţă la privatizarea companiei feroviare de marfă. GFR urma să depună vineri o ofertă de preluare

     Decizia agenţiei a fost luată în colaborare cu Ministerul bulgar al Transporturilor, relatează Novinite.

    Guvernul condus de premierul Plamen Oreşarski a indicat că ar putea opri privatizarea transportatorului feroviar de marfă, la scurt timp după venirea la putere, la sfârşitul lunii mai.

    Agenţia pentru privatizare a lansat la jumătatea lunii noiembrie 2012 o a doua procedură de privatizare a diviziei de marfă a BDZ, după ce prima procedură a eşuat.

    Cea de-a doua încercare a vânzare a diviziei de marfă a BDZ a inclus numai investitori strategici şi financiari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GFR va depune oferte pentru preluarea companiilor feroviare de marfă din Bulgaria şi Croaţia

    “Depunem vineri oferta pentru privatizarea operatorului naţional feroviar din Bulgaria şi în aceeaşi zi în Croaţia. Este vorba despre companii cu o cifră de afaceri de 90 milioane euro, respectiv 160 milioane euro, fiecare cu câte 5.000 de angajaţi şi cu o flotă de 5.000 de vagoane şi 140 de locomotive în Bulgaria şi 5.900 de vagoane şi 180 de locomotive în Croaţia. Dacă reuşim să câştigăm şi acolo, vom fi operatorul feroviar care acoperă aproape toată Europa de Sud-Est, după ce deja am legat Marea Nordului de Marea Neagră şi de Adriatica şi avem acord de colaborare la graniţa (transfer mărfuri) cu Turcia, deci trimitem mai departe spre Asia”, a spus Stoica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lituania, viitoarea preşedintă UE, nu este optimistă privind aderarea României la Schengen. Emisarul Vilniusului: “Este foarte dificil să promitem ceva”

     Este “foarte dificil” să se promită ceva în legătură cu dificilul dosar al aderării României şi Bulgariei la Schengen, a declarat Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la Bruxelles, într-o conferinţă susţinută în capitala belgiană în care a prezentat priorităţile preşedinţiei ţării sale.

    Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen încă din 2010, dar un număr de state membre UE au blocat procesul, citând diverse motive, de la un control slab la frontiere, corupţie şi o lipsă de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi până la “beneficii turistice” pentru minorităţile etnice de romi din cele două ţări.

    O serie de preşedinţii UE au plasat aderarea României şi Bulgariei la Schengen între priorităţile lor, Ungaria şi Polonia fiind deosebit de angajate în avansarea dosarului, în 2011. Preşedinţiile care au urmat, daneză, cipriotă şi cea curentă, irlandeză, au fost, însă, mai puţin active, opoziţia Olandei fiind deosebit de puternică în această perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALERTĂ ALIMENTARĂ: Fructe cu virusul hepatic A importate din România, Polonia şi Bulgaria, retrase de pe piaţa italiană. Reacţia ANSVSA

     Alerta pe acest subiect, introdusă în Rapid Alert System for Food and Feed (RASFF) la 30 mai, vizează un lot de fructe de pădure congelate care, potrivit informaţiilor actualizate luni, 17 iunie, a fost retras de la comercializare în Italia.

    Măsura a fost dispusă de autorităţile italiene după ce în lotul respectiv a fost descoperit virusul hepatic A.

    Tot Italia a introdus în RASFF alte două alerte privind loturi de fructe de pădure congelate care sunt contaminate cu virusul hepatitei A. Loturile, aduse din Canada, Serbia, Bulgaria şi Polonia, au fost, de asemenea, retrase de pe piaţă.

    Mănăstireanu (ANSVSA): La exportatorul român nu există niciun fel de problemă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro