BusinessMagazin

Tag: asigurare

  • Cum protejezi drepturile de autor când conţinutul e gratis?

    Platforma de distribuţie video YouTube a ajuns, în 2016, la 1 miliard de vizitatori pe lună; cu alte cuvinte, o treime dintre utilizatorii de internet au intrat cel puţin o dată pe site. Creşterea anuală de ore vizionate este de 50% pe desktop şi de 100% pe mobil, în vreme ce rata de urcare a materialelor pe platformă a ajuns la 400 de ore pe minut. YouTube este un canal gratuit de vizionare a conţinutului, iar acest lucru asigură atât succesul său, cât şi numeroase probleme. Cea mai mare dintre acestea e legată de încălcarea drepturilor de autor.

    Pe lângă conţinutul propriu, oamenii includ şi foarte multe elemente care nu le aparţin; pentru a combate acest fenomen, Google a început să dezvolte un instrument numit Content ID. Am fost invitat la Zürich, alături de alţi jurnalişti, pentru a înţelege cum protejează YouTube drepturile de autor ale „adevăraţilor” proprietari, dar şi pe cele ale creatorilor independenţi de conţinut, care generează majoritatea orelor încărcate pe platformă.

    În septembrie, Google şi-a sărbătorit majoratul: au trecut 18 ani de când doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page şi Sergey Brin, puneau bazele companiei ce avea să revoluţioneze internetul. La sfârşitul lui 2007, motorul Google a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în miliarde de dolari, dar şi după modul de percepţie de către utilizatori, următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald’s, Nokia şi Marlboro. De asemenea, conform unui sondaj realizat de compania Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârşitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputaţie, mai ales datorită modului în care îşi tratează angajaţii.

    Nouă ani mai târziu, Google a rămas în top 3 al celor mai puternice branduri; achiziţiile pe care le-a făcut de-a lungul anilor, precum Applied Semantics, Android, DoubleClick, Motorola sau Nest, au transformat Google într-un lider mondial al inovaţiei şi dezvoltării tehnologice. Una dintre cele mai importante achiziţii rămâne însă cea din 2006, atunci când compania condusă de Page şi Brin a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru YouTube.

    La biroul din Zürich, cel mai mare din Europa, lucrează peste 2.000 de oameni, majoritatea fiind ingineri şi programatori. O treime dintre aceştia au şi doctorat, după cum a explicat David Erb, directorul de inginerie al YouTube. Biroul de la Zürich este, aşadar, unul dintre cele mai mari ale Google: printre dotările standard pe care te aştepţi să le găseşti, precum sălile de mese cu tematică sau cafenele de pe fiecare etaj, biroul din Zürich mi s-a părut mult mai apropiat de ceea ce îţi imaginezi atunci când te gândeşti la start-up-urile din Silicon Valley. Şi mă refer aici la tobogane prin care angajaţii pot ajunge de la birou direct în sala de mese (o altă variantă, pentru cei mai curajoşi, este un stâlp inspirat de cele din sediile pompierilor), camere de relaxare unde programatorii pot să joace ping-pong, fotbal de masă sau chiar să cânte la tobe şi, desigur, spaţii închise în care să poţi dormi câteva minute dacă e cazul. Powernap, să îi spunem. Nu este primul birou Google pe care îl vizitez, dar este cel mai impresionant.

    După un scurt tur al sediului, am trecut la partea practică a întâlnirii, alături de David Erb, director de inginerie al YouTube, Fabio Magagna, project manager al Content ID, şi Simon Morrison, public policy manager în cadrul Google. Cum se pot proteja drepturile de autor pe o platformă care distribuie gratuit conţinutul?

    Înainte de apariţia sistemului Content ID, partenerii Google (companiile care îşi asumă conţinut prin trimiterea materialelor originale, atestate din punct de vedere legal – n.red.) puteau apela doar la Digital Millennium Copyright Act (DMCA) pentru a cere înlăturarea de pe YouTube a unor materiale ce le încălcau dreptul de proprietate intelectuală. Content ID a fost astfel construit pentru a oferi o alternativă: păstrarea online a materialului respectiv şi monetizarea sa de către cei care deţin drepturile. Astăzi, peste 98% din reclamaţii vin prin Content ID, în vreme ce apelările prin DMCA mai reprezintă doar 2%.

    Digital Millennium Copyright Act (DMCA)
    este o lege valabilă În Statele Unite care implementează, practic, două tratate emise În 1996 de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (WIPO). Actul reglementează modul În care conţinutul poate fi preluat şi sancţiunile acordate celor care piratează proprietatea intelectuală; principala schimbare faţă de legile anterioare se referă la limitarea sancţiunilor acordate furnizorilor de internet, aceştia nemaifiind consideraţi responsabili faţă de acţiunile utilizatorilor cărora le asigură accesul la internet. DMCA a fost adoptată de către preşedintele Bill Clinton În 1998.

    Cum funcţionează însă Content ID? Sistemul detecteză similarităţi în secvenţe audio sau video şi anunţă proprietarul de drept că o parte din material a fost folosit de către o terţă parte. Sistemul este extrem de intuitiv, după cum am aflat în timpul unui exerciţiu practic: partenerii Google trebuie să încarce un fişier de referinţă, iar Content ID îl va include în baza de date folosită la scanarea materialelor produse de către creatorii de conţinut. Împreună cu fişierul de referinţă, partenerii pot seta o serie de măsuri ce trebuie luate atunci se detectează un material ce foloseşte parte din proprietatea intelectuală: blocarea acelui material, monetizarea sa sau pur şi simplu monitorizarea materialului pe YouTube – câtă lume îl vizionează, ce reacţii au oamenii la el şi aşa mai departe.

  • Au intrat în vigoare tarifele maximale pentru asigurările RCA

    Noile tarife maximale la RCA, stabilite prin Hotărâre de Guvern, au intrat în vigoare vineri.

    La autoturisme, prima maximă variază între 547 lei şi 3.087 lei, în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii şi vârsta şoferului, iar la autovehicule pentru transport de marfă prima este între 749 lei şi 2.979 lei, la persoane fizice. La persoane juridice, prima maximă la autoturisme este cuprinsă între 885 lei şi 1.285 lei, iar la autovehicule de marfă între 943 lei şi 7.534 lei.

    Tarife de primă maxime se stabilesc pentru: autoturisme, autoturisme de teren şi autovehicule mixte cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone şi maxim nouă locuri; autovehicule pentru transport persoane cu mai mult de nouă locuri, cum ar fi microbuze, autobuze, autocare, inclusiv autospecializate etc.; motociclete, mopede, motocicluri şi ATV-uri cu sau fără ataş; tractoare rutiere; autovehicule destinate transportului de mărfuri; remorci şi semiremorci; alte vehicule, precum vehicule cu regim special, utilaje.

    Depăşirea nivelului maxim al tarifelor de primă de către societăţile de asigurare care practică asigurarea RCA constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei. Pe lângă sancţiunile contravenţionale, în funcţie de gravitatea faptei, Consiliul ASF poate aplica şi sancţiuni contravenţionale complementare.

  • Au intrat în vigoare tarifele maximale pentru asigurările RCA

    Noile tarife maximale la RCA, stabilite prin Hotărâre de Guvern, au intrat în vigoare vineri.

    La autoturisme, prima maximă variază între 547 lei şi 3.087 lei, în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii şi vârsta şoferului, iar la autovehicule pentru transport de marfă prima este între 749 lei şi 2.979 lei, la persoane fizice. La persoane juridice, prima maximă la autoturisme este cuprinsă între 885 lei şi 1.285 lei, iar la autovehicule de marfă între 943 lei şi 7.534 lei.

    Tarife de primă maxime se stabilesc pentru: autoturisme, autoturisme de teren şi autovehicule mixte cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone şi maxim nouă locuri; autovehicule pentru transport persoane cu mai mult de nouă locuri, cum ar fi microbuze, autobuze, autocare, inclusiv autospecializate etc.; motociclete, mopede, motocicluri şi ATV-uri cu sau fără ataş; tractoare rutiere; autovehicule destinate transportului de mărfuri; remorci şi semiremorci; alte vehicule, precum vehicule cu regim special, utilaje.

    Depăşirea nivelului maxim al tarifelor de primă de către societăţile de asigurare care practică asigurarea RCA constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei. Pe lângă sancţiunile contravenţionale, în funcţie de gravitatea faptei, Consiliul ASF poate aplica şi sancţiuni contravenţionale complementare.

  • ANAT: Reguli noi în caz de faliment al agenţiei de turism

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a finalizat un proiect de act normativ care prevede înfiinţarea unuei noi instituţii menite să garanteze pachetele achiziţionate de turişti în cazul intrării în insolvenţă sau în faliment a agenţiilor de voiaj care au vândut serviciile respective.

    Agenţiile de turism vor putea fie să contribuie la un fond de garantare, fie să depună o scrisoare de garanţie bancară, cash colateral sau vor încheia o poliţă de asigurare cu o companie de asigurare. Oficiul de garantare în turism urmează să verifice aceste garanţii şi să transmită informaţiile Autorităţii Naţionale în Turism.

    În prezent, agenţiile de turism touroperatoare trebuie să aibă o poliţă de asigurare obligatorie în caz de insolvenţă sau faliment, în valoare de 50.000 de dolari, iar cele revânzătoare de 10.000 de dolari, însă aceste sume s-au dovedit a fi insuficiente în caz de faliment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În ce judeţe se află cei mai periculoşi şoferi din România

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a dat publicităţii o analiză privind frecvenţa daunei şi valoarea medie a daunelor la poliţele RCA în funcţie de vârsta asiguratului, puterea motorului a vehiculului, cât şi locul înmatriculării.

    Aşadar, cei mai periculoşi şoferi din România sunt  bucureştenii, constănţenii şi ieşenii. Potrivit studiului ASF frecvenţa daunei este de 6,78% în cazul persoanelor fizice cu vehiculele înmatriculate în Bucureşti, 6,40% în cazul înmatriculărilor în Constanţa şi 6,27% pentru Iaşi în perioada 2013-2015.

    În cazul Bucureştiului una dintre explicaţii pentru frecvenţa daunei ar putea fi traficul mai aglomerat din Capitală. Frecvenţele minime ale daunelor s-au întâlnit în cazul înmatriculate în Harghita cu 2,84%, Covasna cu 3,15%, Sălaj cu 3,42%.

    În cazul persoanelor juridice cele mai multe daune au fost întâlnite în cazul vehiculelor înmatricultae în Cluj, Ilfov, Iaşi, Galaţi, Dolj (peste 11%) iar cele mai puţine la cele din Călăraşi, Caraş Severin, Botoşani, Harghita, Hunedoara Covasna, Sălaj (între 6% şi 7%).

    Clasamentul pe judeţe de inmatriculare nu coincide cu dauna medie în funcţie de judeţ. Valoarea acesteia, pentru persoane fizice, a variat între 4.000-5.000 de lei (Argeş, Bucureşti, Cluj, Sibiu) şi 9.000-10.000 lei (judeţele Sălaj şi Suceava).

    Un element interesant este faptul că maşinile cu motoare puternice au fost cele care au provocat cele mai multe daune de tip RCA. Astfel, dacă frecvenţa daunelor în cazul vehiculelor motorizate sub 1.200 de centimetri cubi a fost de 3.78%, la cele cu motoare de peste 2.500 centimetri cubi frecvenţa daunei a fost mai mult decât dublă, adică 7.91%. Şi valoarea daunei a evoluat corespunzător, respectiv 5.283 lei (sub 1.200 de centimetri cubi) şi 8.511 lei la cele de peste 2500 centimetri cubi.

    In cazul grupelor de vârstă, tinerii provoacă cele mai multe accidente (sub 25 de ani) unde frecvenţa daunei a fost de 6,15% şi de 4,59% la cei de peste 40 de ani. Trebuie însă remarcat că tinerii sub 25 de ani şi cu maşini cu motorizări mici, de până în 1.200 centimetri cubi, au avut şi ei frecvenţe mici ale daunelor, comparabile cu celelate grupe de vârstă, adică 3,77%.

  • Congresul ar putea asigura finanţarea zidului anti-imigranţi al lui Trump, susţine un congresman republican

    Congresul nu ar trebui să aibă probleme în a asigura finanţarea propunerii lui Donald Trump de a construi zidul anti-imigranţi la frontiera SUA cu Mexic, o dată ce acesta a fost investit în funcţia de preşedinte, a declarat congresmanul american Louie Gohmert, citat de site-ul ziarului Politico.

    Membrul Camerei reprezentanţilor, Louie Gohmert, a declarat că Congresul deţine deja o parte din suma necesară destinată unor proiecte similare, asemenea propuneri fiind în trecut respinse de oficiali ostili din administraţia Barack Obama.

    Potrivit acestuia, sub administraţia lui Donald Trump, acesta se aşteaptă ca Congresul să coopereze mai mult sau mai puţin la finanţarea şi construcţia zidului anti-imigranţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un milion şi numărăm în continuare. Ce planuri are Fady Chreih pentru reţeaua de sănătate Regina Maria

    Plusurile şi, mai mult, minusurile din sistemul medical de stat reprezintă una dintre principalele teme abordate în dezbaterile electorale, un subiect cu greutate în agenda media, aflându-se pe primele locuri şi în discuţiile de la colţul străzii. Cât timp subiectul este descusut din toate părţile de opinia publică şi autorităţi, între cele mai apreciate beneficii extrasalariale oferite de companii se numără abonamentele medicale private, de care se bucură toţi actorii implicaţi. Cu circa 1 milion de unităţi active, piaţa de pachete medicale se află într-un nivel de semimaturitate, iar oportunităţile de extindere pe acest segment se află în creştere. Fady Chreih, CEO al reţeaua de sănătate Regina Maria, povesteşte care este rolul jucat de companie în piaţa serviciilor private de sănătate, ce planuri are pentru viitor şi care sunt aşteptările pe care le are în ce priveşte dezvoltarea pieţei.

    Sănătatea costă bani, uneori foarte mulţi bani, iar populaţia trebuie învăţată să se axeze pe prevenţie“, spune Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, reţea privată de sănătate care a ajuns la circa 365.000 de abonamente corporate într-o piaţă de un milion de astfel de pachete. De asemenea, oamenii trebuie educaţi să recunoască diferenţa dintre abonament şi asigurare, pentru că, spune Chreih, „70% dintre asigurările de sănătate vândute în România sunt abonamente mascate în asigurări“. Abonamentele se ocupă, în principiu, de tot ceea ce înseamnă prevenţie, iar asigurările, prin definiţia lor, asigură un risc care poate să apară, explică şeful Regina Maria, fiind „extraordinar de bune pentru ceea ce înseamnă spitalizări“. Pe de altă parte, „abonamentul este considerat cel mai apreciat serviciu pe care oamenii îl primesc de la angajator, după salariu“, spune Fady Chreih. Iar companiile sunt dispuse să plătească mai mult pentru aceste servicii în momentul de faţă pentru că piaţa forţei de muncă s-a dezgheţat, se fac tot mai multe angajări, iar companiile mizează pe oferirea de pachete de abonamente medicale mai cuprinzătoare şi mai performante, consideră reprezentantul reţelei de sănătate.

    Anul acesta Regina Maria sărbătoreşte 20 de ani de la crearea primului abonament, primul pachet medical fiind conceput la un an după înfiinţarea companiei. „Evoluţia abonamentelor a fost mână-n mână cu evoluţia sistemului medical românesc, iar primul contract de abonamente din România a fost semnat în 1996, de noi“, adaugă reprezentantul Regina Maria. Acesta a fost realizat atunci, în mod special, pentru expaţi şi comunitatea internaţională din Bucureşti, deoarece străinii erau obişnuiţi, familiarizaţi să fie acoperiţi din punct de vedere medical de un serviciu. Pe lângă prevenţie, aceste pachete conţineau o zonă premium sau super premium, iar numărul de abonamente vândute era destul de mic, explică Chreih. Între timp, lucrurile au evoluat: cu cât au început să fie mai multe abonamente vândute în piaţă, cu atât infrastructura medicală a început să se dezvolte. „Comunitatea de corporatişti din România, angajaţii companiilor, au făcut cunoştinţă cu sistemele medicale private prin intermediul abonamentelor medicale. Practic, angajatul a mers prima dată la un medic în privat pentru că a primit un abonament medical de la companie“, spune CEO-ul reţelei, explicând că acest fenomen a căpătat o amploare tot mai mare; sume mari au fost investite în crearea infrastructurii medicale, în segmentul serviciilor. „Asta ne-a ajutat pe noi să acoperim astăzi 11 judeţe, să avem 31 de locaţii şi o reţea de 180 de furnizori de servicii medicale pentru utilizatorii celor 365.000 de abonamente pe care le avem acum“, adaugă Chreih. În prezent, explică el, piaţa este aproape matură, existând un milion de abonamente; potenţialul este de sporire a acestui număr şi în viitor.

     

     

  • Noile tarife RCA: care este cea mai mică şi care este cea mai mare poliţă

    Astfel, la autoturisme, prima maximă variază între 547 lei şi 3.087 lei în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii şi vârsta şoferului, iar la autovehicule pentru transport de marfă prima este între 749 lei şi 2.979 lei, la persoane fizice. La personae juridice, prima maximă la autoturisme este cuprinsă între 885 lei şi 1.285 lei, iar la autovehicule de marfă între 943 lei şi 7.534 lei.

    ”Actul normativ are în vedere situaţia deosebită apărută în urma unei disfuncţionalităţi a pieţei asigurărilor obligatorii auto din România, precum şi a situaţiilor financiare dificile ale unor societăţi din piaţă, aspecte care au generat o evoluţie ascendentă a primelor medii pe piaţă”, arată un comunicat al ministerului.

    Proiectul de HG instituie un mecanism de control al pieţei asigurărilor obligatorii auto din România, prin stabilirea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a tarifelor de primă maxime pe categorii de vehicule, tarife ce urmează a fi aplicate de către societăţile de asigurare RCA. Tarifele de primă maximă pot fi consultate aici

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noile tarife RCA: care este cea mai mică şi care este cea mai mare poliţă

    Astfel, la autoturisme, prima maximă variază între 547 lei şi 3.087 lei în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii şi vârsta şoferului, iar la autovehicule pentru transport de marfă prima este între 749 lei şi 2.979 lei, la persoane fizice. La personae juridice, prima maximă la autoturisme este cuprinsă între 885 lei şi 1.285 lei, iar la autovehicule de marfă între 943 lei şi 7.534 lei.

    ”Actul normativ are în vedere situaţia deosebită apărută în urma unei disfuncţionalităţi a pieţei asigurărilor obligatorii auto din România, precum şi a situaţiilor financiare dificile ale unor societăţi din piaţă, aspecte care au generat o evoluţie ascendentă a primelor medii pe piaţă”, arată un comunicat al ministerului.

    Proiectul de HG instituie un mecanism de control al pieţei asigurărilor obligatorii auto din România, prin stabilirea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a tarifelor de primă maxime pe categorii de vehicule, tarife ce urmează a fi aplicate de către societăţile de asigurare RCA. Tarifele de primă maximă pot fi consultate aici

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia britanică a crescut peste aşteptări

    Economia britanică a crescut mai rapid decât estimau analiştii în trimestrul al treilea, sectorul serviciilor reuşind să asigure rezistenţă în faţa unei prăbuşiri după votul pentru Brexit, scrie Bloomberg.

    Expansiunea de 0,5% a fost peste estimările de 0,3% făcute de analişti. Sectorul serviciilor a crescut cu 0,8%, depăşind declinurile din construcţii şi producţie.

    “Nu sunt încă dovezi ale unui impact imediat al votului pentru Brexit. Economia creşte într-un rimt similiar cu cel din 2015”, a spus Joe Grice, economistul şef al Oficiului Naţional de Statistică.

    Expansiunea, deşi mai înceată decât creşterea de 0,7% din trimestrul al doilea, a marcat al 15 -lea trimestru consecutiv de creşteri.

    Numai trei din 50 de economişti au reuşit să estimeze corect ritmul creşterii, majoritatea estimând un ritm mai încet.