Prea multe hârtii şi dosare pentru credit ne ocupă timp şi ne complică treaba. Ce bine ar fi dacă am putea cumpăra maşina visată aşa cum cumpărăm orice altceva, fie că vorbim de un televizor, fie că vorbim de o sticlă cu apă.
Tag: apa
-
Noul sistem genial prin care îţi cumperi maşină. Niciodată nu a fost mai uşor să alegi un Porsche sau un Ferrari
Prea multe hârtii şi dosare pentru credit ne ocupă timp şi ne complică treaba. Ce bine ar fi dacă am putea cumpăra maşina visată aşa cum cumpărăm orice altceva, fie că vorbim de un televizor, fie că vorbim de o sticlă cu apă.
-
Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică
I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.
Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.
”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.
Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.
-
Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică
I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.
Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.
”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.
Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.
-
Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România
Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.
Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.
Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.
Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.
În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.
La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).
După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).
În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.
Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).
Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.
Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.
-
A apărut prima piele moale transparentă din lume. Vezi cum arată – GALERIE FOTO
Produsul este disponibil într-o gamă de culori diferite şi poate fi utilizat la genţi, pantofi, jachete sau cămăşi.
Piele transparentă a mai fost realizată anterior, dar doar în bucăţi mici, iar atunci când designerii au folosit această materie primă pentru a crea obiecte materialul a devenit dur şi a avut o rezistenţă slabă la apă.
Aceasta piele transparentă ce menţine proprietăţile tradiţionale ale pielii de bovine este disponibilă în două grosimi: de 0,5 până la 0,7 milimetri şi de 0,8 până la 1,0 milimetri, în nuanţe de chihlimbar, verde, negru, portocaliu şi roşu.
Cum arată prima piele transparentă din lume
-
Mii de români în PERICOL de otrăvire! Se roagă zilnic să NU vină ploia!
Aceste lacuri artificiale sunt pline de substanţe şi deşeuri toxice, multe dintre ele rămase din epoca de aur a mineritului românesc. În cazul unei ploi puternice, sterilul ar putea să o ia la vale şi să provoace un adevarat dezastru, informează stiri.tvr.ro
Iazul de decantare Valea Tărnicioarei se întinde pe 33 de hectare, cât 70 de stadioane de fotbal. Sterilul depozitat aici are o înălţime 80 de metri şi un volum de 8 milioane de metri cubi. A fost adus de la exploatarea Leşu Ursului, închisă în 2006. Iazul e încă activ, aşa că pericolul poate apărea în cazul unor ploi puternice.
Specialiştii spun că, în interiorul fiecărui iaz de decantare, există un miez aflat în acţiune care migrează dintr-o parte în alta a lacului în funcţie de cantitatea de apă acumulată. Acest miez poate crea probleme, dacă o cantitate mare de apă ar ajunge într-un timp foarte scurt în iaz.
În anul 2006, ploile abundente şi scurgerile de pe versanţi au afectat digul de protejare a pârâului Scăldători. Numai o minune a făcut ca masa de steril să nu o ia la vale peste locuinţele din preajmă. În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tărnicioara, ar avea de suferit 120 de gospodării şi operatori economici. Societatea de Conservare şi Închidere a Minelor Conversmin a facut un proiect tehnic privind stadiul lucrarilor necesare în zonă, care a fost avizat de Ministerul Economiei. Iar în 2016 au fost alocate şi fonduri.
Reprezentanţii Direcţiei Silvice Suceava susţin că, până acum, nu au primit solicitări de colaborare cu firma Conversmin. Până când se vor înţelege autorităţile, oamenii se roagă să nu plouă foarte tare.
-
Staţiunea din România care s-a transformat în 5 ani dintr-o baltă de nămol în care se scăldau bivolii într-o atracţie turistică de top
Cum a reuşit unul dintre cei mai apreciaţi primari din ţară să transforme în mai puţin de cinci ani, o baltă de nămol unde se scădau bivolii în una dintre cele mai apreciate şi de succes staţiuni din România? Simplu! „Cu încredere şi viziune”, spune edilul.Istoria staţiunii Figa a început 2008 când zona a fost inclusă într-un proiect, finanţat din fonduri PHARE – „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea de Nord-Vest”, proiectul în valoare de 4,2 milioane de euro vizând amenajarea a trei staţiuni unde au existat resurse de apă sărată.1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru amenajarea staţiunii Băile Figa, restul banilor mergând la băile de la Cojocna şi la Dej. Până acum la Figa au fost investiţi peste 5 milioane de euro.Construcţia primelor bazine (unul deschis cu apă sărată şi unul închis) de la Figa a început în 2008 şi au fost finalizate în 2010. Încă de la deschidere turiştii, dornici de tratamente cu apă sărată au luat cu asalt staţiunea, în primul an peste 20.000 de turişti trecând porţile complexului balnear.Suprins de numărul mare de turişti care au venit la Figa, primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan a început încă din 2011 un amplu proiect de extindere a parcului balnear care acum are 15 hectare de teren.În 2011 administraţia oraşului a amenajat un râu leneş pe care iubitorii de apă se pot plimba în voie cu colaci de mari dimensiuni. În 2012 a urmat amenajarea unui nou bazin cu apă dulce şi a unui bazin rustic cu nămol dar şi a unui jacuzzi exterior. Un an mai târziu staţiunea avea deja mini Aqualand, cu tobogane cu jeturi de apă, saună şi un lac sărat. Iar investiţiile au continuat an de an.Şi sezonul 2016 vine cu noi surprize pentru turiştii care aleg să-şi petreacă câteva zile de relaxare, la Băile Figa. Autorităţile au pregătit un nou bazin cu apă dulce, au extins zonele de plajă, au adus nisip şi umbreluţe şi se pregătesc pentru a monta un nou topogan, de mari dimensiuni, pentru iubitorii de adrenalină.În numai cinci ani de la inaugurarea Băilor Figa sute de mii de turişti au trecut deja pragul complexului, numai anul trecut fiind vândute peste 200 de mii de bilete pentru acces în complex. -
Staţiunea din România care s-a transformat în 5 ani dintr-o baltă de nămol în care se scăldau bivolii într-o atracţie turistică de top
Cum a reuşit unul dintre cei mai apreciaţi primari din ţară să transforme în mai puţin de cinci ani, o baltă de nămol unde se scădau bivolii în una dintre cele mai apreciate şi de succes staţiuni din România? Simplu! „Cu încredere şi viziune”, spune edilul.Istoria staţiunii Figa a început 2008 când zona a fost inclusă într-un proiect, finanţat din fonduri PHARE – „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea de Nord-Vest”, proiectul în valoare de 4,2 milioane de euro vizând amenajarea a trei staţiuni unde au existat resurse de apă sărată.1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru amenajarea staţiunii Băile Figa, restul banilor mergând la băile de la Cojocna şi la Dej. Până acum la Figa au fost investiţi peste 5 milioane de euro.Construcţia primelor bazine (unul deschis cu apă sărată şi unul închis) de la Figa a început în 2008 şi au fost finalizate în 2010. Încă de la deschidere turiştii, dornici de tratamente cu apă sărată au luat cu asalt staţiunea, în primul an peste 20.000 de turişti trecând porţile complexului balnear.Suprins de numărul mare de turişti care au venit la Figa, primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan a început încă din 2011 un amplu proiect de extindere a parcului balnear care acum are 15 hectare de teren.În 2011 administraţia oraşului a amenajat un râu leneş pe care iubitorii de apă se pot plimba în voie cu colaci de mari dimensiuni. În 2012 a urmat amenajarea unui nou bazin cu apă dulce şi a unui bazin rustic cu nămol dar şi a unui jacuzzi exterior. Un an mai târziu staţiunea avea deja mini Aqualand, cu tobogane cu jeturi de apă, saună şi un lac sărat. Iar investiţiile au continuat an de an.Şi sezonul 2016 vine cu noi surprize pentru turiştii care aleg să-şi petreacă câteva zile de relaxare, la Băile Figa. Autorităţile au pregătit un nou bazin cu apă dulce, au extins zonele de plajă, au adus nisip şi umbreluţe şi se pregătesc pentru a monta un nou topogan, de mari dimensiuni, pentru iubitorii de adrenalină.În numai cinci ani de la inaugurarea Băilor Figa sute de mii de turişti au trecut deja pragul complexului, numai anul trecut fiind vândute peste 200 de mii de bilete pentru acces în complex. -
Noi ne chinuim să construim trotuare normale, în timp ce alţii fac trotuare şi pe apă – VIDEO
Podul sau pontonul este realizat din bucăţi de plastic ce sunt destul de rezistente pentru a putea merge pe ele, dar îndeajuns de uşoare pentru a pluti pe apă. Sistemul este simplu de instalat şi flexibil, potrivit pentru cei care au nevoie de un ponton improvizat, potrivit site-urilor care vând astfel de produse.
Astfel de produse se găsesc la vânzare şi pe site-ul Alibaba. Produsele se vând la bucată, una fiind în jur de 20 de dolari. Comanda minimă fiind de câteva sute de bucăţi.