În rândurile Hezbollah “57 au fost ucişi şi alţi 18 (combatanţi) au murit din cauza rănilor de la începutul participării la războiul din Siria”, a afirmat această sursă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În rândurile Hezbollah “57 au fost ucişi şi alţi 18 (combatanţi) au murit din cauza rănilor de la începutul participării la războiul din Siria”, a afirmat această sursă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Avocatul a precizat că a avut o discuţie cu Gigi Becali după ce acesta a fost încarcerat, iar în urma celor stabilite cu clientul lui, va redacta un memoriu de graţiere, pe care îl va trimite Preşedinţiei.
Bogdan Vlad a mai spus că în document nu vor fi invocate articole de lege privind graţierea, ci acesta va conţine predominant argumente de natură personală. Avocatul a precizat că în cererea de graţiere vor fi invocate aspecte ce ţin de viaţa de familie a lui Gigi Becali sau de viaţa profesională a acestuia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Eu cred că ultimele discuţii trebuie să dinamizeze acest lucru, pentru că săptămâna viitoare este reuniunea comisiei, iar preşedintele Antonescu este preşedintele comisiei şi, din punctul nostru de vedere, un semn de soliditate al USL este tocmai progresul pe care-l facem în acest proiect extrem de important. Adică, am văzut cum a fost cu vorbele, acum cu faptele. Faptele se petrec săptămâna viitoare”, a spus Ponta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Adrian Sobaru, angajat al Televiziunii Române, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că a intrat în greva foamei şi protestează în faţa televiziunii publice. “Sunt în greva foamei în faţa Televiziunii Române. Astăzi nu vorbesc, sunt legat la gură, căci n-am voie. Asta înseamnă presă în România. Pentru anumite persoane! Poate mâine pot vorbi?”, spune Adrian Sobaru. El nu a precizat atunci care sunt motivele pentru care a decis să apeleze la această formă de protest.
Contactat vineri de MEDIAFAX, Adrian Sobaru a spus că a ieşit din greva foamei a doua zi după ce a început protestul.
“Prin gestul meu cred că am tras şi eu un semnal de alarmă că presa trebuie lăsată în pace. A fost o formă de protest vizavi de mine (…) Înainte îmi făceam meseria. Am şi fost mutat de colo colo”, a spus Sobaru, precizând că după gestul său de protest din Parlament a fost “aruncat pe linie moartă, la Transmisii”. “Acum am revenit înapoi la actualităţi (Ştirile TVR, n.r.), dar, dacă nu îmi fac meseria, ce să caut acolo? Nu mă mai lasă să merg la anumite instituţii. Dacă e adevărat şi nu sunt nişte greşeli, e ca şi cum ţi-ar băga cineva pumnul în gură”, a spus Adrian Sobaru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Banii au fost investiţi în acţiuni şi titluri de valoare, care au înregistrat pierderi importante; pe de altă parte femeia a susţinut că face profit, în ideea de a atrage şi mai mulţi bani. Schema a început în 2007 şi s-a prăbuşit în octombrie 2011.
Acesta nu este singurul caz nefericit din businessul din Wenzhou, care s-a mai confruntat în anii trecuţi cu o criză a datoriilor care a împins antreprenorii în faliment, uneori şi spre sinucidere.
Pe de altă parte, guvernul chinez a anunţat că a condamnat 4.170 de persoane pentru strângere ilegală de fonduri, din 2011. Dintre aceştia, 1.449 au primit sentinţe ce încep cu câte cinci ani de închisoare şi merg până la condamnări la moarte.
În 2009 o altă femeie de afaceri, Wu Ying, socotită drept una dintre cele mai bogate femei din China, la moarte, pentru înşelăciune; senţinţa a fost casată de Curtea Supremă de justiţie.
Potrivit Bloomberg Billionaires Index, averea lui Bill Gates (57 de ani) a urcat la 72,7 miliarde de dolari, cu 16% mai mult faţă de începutul anului, după ce acţiunile Microsoft au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.
Averea lui Carlos Slim (73 de ani), care a devenit cel mai bogat om din lume în anul 2007, a scăzut în acest an cu 3 miliarde de dolari, la 72,1 miliarde de dolari. Acţiunile companiei pe care o controlează, gigantul telecom America Movil, au scăzut cu 14% de la începutul anului, după ce Congresul din Mexic a adoptat o lege care ar putea conduce la divizarea grupului, dominant pe piaţa comunicaţiilor din America Latină.
Legea ar permite autorităţilor de reglementare să forţeze divizarea companiilor care acumulează o cotă de piaţă de peste 50% sau să le oblige să ofere concurenţilor acces la reţeaua proprie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Zece apeluri pe oră, 7 ore şi jumătate de lucru într-o zi, 21 de zile lucrătoare pe lună. Totalul de 1.575 de convorbiri telefonice, o cifră aparent seacă, descrie viaţa de zi cu zi a unui singur angajat din orice departament sau centru de relaţii cu clienţii din România, cu zarva şi toate celelalte implicaţii pe care le are o astfel de profesie. Cam 25.000 de oameni răspund zilnic la telefon cu „Bună ziua. Aţi sunat la relaţii cu clienţii„, preluând, în ansamblu, câteva sute de milioane spre jumătate de miliard de apeluri telefonice pe parcursul unui an întreg. Dus chiar mai departe, calculul indică o afacere a serviciilor de relaţii cu clienţii de 200 de milioane de euro în România în 2012, în creştere cu 10-15% de la un an la altul.
Matematica îi aparţine lui Vladimir Sterescu, şeful biroului local al companiei americane Computer Generated Solutions (CGS), pe vremuri angajat în call-center la Connex şi apoi antreprenor în domeniu, până la vânzarea din 2006 a afacerii sale către actualul acţionar. La şapte ani de la tranzacţia care a propulsat compania de la o cifră de afaceri de ordinul milioanelor de euro la una de câteva zeci de milioane de euro, omul de afaceri încă vorbeşte despre corporaţia pe care o conduce ca şi cum ar fi o companie antreprenorială, chiar dacă structura organizaţională, birocraţia şi procedurile care trebuie urmate îl contrazic.
Sub umbrela CGS România sunt 2.500 de angajaţi în trei centre din ţară, la Bucureşti, Braşov şi Sibiu. La fiecare 15 agenţi care răspund la telefon există un şef de echipă, la patru şefi de echipă e nevoie de un manager, la patru manageri există un operations manager. Apoi, la fiecare 50 de angajaţi din companie există un trainer, la 100 de de oameni trebuie un om de IT şi unul în zona de resurse umane. „Dacă respecţi aceste raţii pe care noi le-am învăţat mai degrabă de la clienţii noştri, lucrurile merg ca pe roate şi n-ai cum să dai greş la nivel organizaţional„, spune Sterescu.
IN BUCUREŞTI, ÎNTR-O CLĂDIRE DE BIROURI CU CINCI ETAJE DINTR-UN CENTRU DE AFACERI, lucrează pentru CGS aproximativ 900 de oameni. Sediul de la Braşov, inaugurat în 2008, pe vremea când nu se vorbea de nicio criză, şi gândit în prima fază pentru cel mult 800 de oameni, numără acum 1.300 dintre angajaţii companiei. Creşterea s-a datorat însă tocmai crizei. „Nimeni nu mai vorbea atunci de calitate, ci doar de reducere de costuri. De asta am vândut atunci aproape în totalitate numai soluţia din Braşov, în mod evident mai puţin costisitoare decât cea din Bucureşti„, explică şeful CGS România despre perioada 2009-2010.
Costurile mai mici de acolo veneau, dincolo de cheltuielile operaţionale în sine, din salarii, diferenţa de remuneraţie faţă de Capitală fiind încă sesizabilă, iar pe de altă parte inclusiv accesul mai facil la vorbitori de limbă germană presupunea într-o oarecare măsură o reducere de costuri. „Angajaţii sunt foarte sensibili la componenta salarială şi rareori se uită dincolo de partea fixă, luând în calcul şi remuneraţia variabilă„, spune executivul.
Nivelul salarial depinde însă, în mod evident, de limba străină vorbită. În centrul de relaţii cu clienţii CGS se vorbesc 17 limbi străine pe lângă română. Obligatorii pentru orice companie din domeniu sunt cel puţin cinci, anume engleză, franceză, germană, spaniolă şi italiană. Apoi vin limbile aşa-numite exotice, deşi nu este nimic exotic la limba maghiară, de pildă, printre care se numără portugheza, turca, olandeza, croata, sârba, poloneza, rusa sau o parte din limbile nordice. La CGS, 1.600 din cei 2.500 de angajaţi vorbesc cele cinci limbi străine obligatorii alături de maghiară (cu 200 de vorbitori), alţi 200 cunosc limbile exotice, iar restul sunt angajaţi pentru serviciile oferite în limba română.
Parte din succes s-a datorat şi familiei numeroase: 11 fii, majoritatea implicaţi în afacerile familiei, dintre care unul, Benjamin, a murit în naufragiul Titanicului. Solomon a plecat în Elveţia pentru a studia limba germană şi afacerile la institutul Concordia din Zürich, după care, la 20 de ani, s-a întors în SUA pentru a lucra în afacerea cu minerit.
A fondat în Alaska compania Yukon Gold, de la care a pornit ultima „goană după aur„ în perioada anilor 1896-1899. În 1890 începuse să colecţioneze şi obiecte de artă, iar după Primul Război Mondial a renunţat la afacere şi şi-a dedicat tot timpul acestei pasiuni. În 1926 o cunoaşte pe baroneasa Hilla von Rebay, pictor în acea perioadă, care l-a sfătuit să îşi expună colecţia într-un muzeu de artă modernă şi contemporantă.
Marc Chagall, Rudolf Bauer, Fernand Léger se numărau printre artiştii ale căror opere le avea în colecţie, iar primul loc în care acestea aveau să fie expuse era chiar apartamentul lui din hotelul Plaza din New York. Guggenheim pune, în 1937, bazele fundaţiei Solomon R. Guggenheim dedicată artei moderne.
Doi ani mai târziu, deschide un loc în care să îşi expună colecţia, „Muzeul picturii non-obiective„. Până la începutul anilor ‘40, muzeul acumulase o colecţie mare de picturi avangardiste, iar nevoia pentru o clădire potrivită pentru găzduirea acestora devenise imperativă. În 1943, Guggenheim şi Rebay l-au însărcinat pe arhitectul Frank Lloyd Wright cu misiunea construirii noii clădiri. Filantropul a murit în 1949, iar noul muzeu a fost deschis zece ani mai târziu sub numele lui. Pe lângă acesta, fundaţia Guggenheim mai administrează în prezent muzee în Bilbao, Spania, Veneţia şi Berlin.
Afacerea familiei a căpătat o nouă direcţie după Primul Război Mondial, când membrii acesteia au cumpărat exploataţiile de nitraţi în Chile. Au părăsit apoi afacerea pe rând. Totuşi, compania de investiţii Guggenheim Partners – fondată de Peter Lawson-Johnston Sr. în 2000 – administrează active în valoare de 120 de miliarde de dolari, potrivit New York Times. Alt instrument, Gugenheim Investment Advisors, controlează active de 50 de miliarde de dolari.
Bogăţia, istoria şi ramificaţia familiei au făcut ca, de-a lungul istoriei, să existe şi falşi Guggenheim. Spre exemplu, în 2011, trei persoane au fost arestate pentru că au pretins că sunt descendenţi ai faimoasei familii. Vladimir Zuravel, David Birnbaum şi Catarina Pietra Toumei s-au folosit de nume pentru a atrage investiţii în proiecte false în industria de petrol, garanţii bancare, diamante şi aur, potrivit bloomberg.com.
“Prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, începând cu data de 15 mai 2013, domnul comisar-şef de poliţie Mihai Pruteanu a fost împuternicit să îndeplinească atribuţiile funcţiei de director general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti”, se arată într-un comunicat de presă al MAI.
Comisarul-şef Mihai Pruteanu este specialist în domeniul ordinii publice, ocupând pe parcursul celor 26 de ani de carieră profesională funcţii pe linia prevenirii şi a combaterii violenţelor stradale, a prevenirii violenţei în familie şi a poliţiei de proximitate atât în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cât şi la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie, a precizat Ministerul Afacerilor Interne.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro