BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Teoria relativitatii bursei

    "E o coincidenta ciudata: avem un program mai lung si tranzactii mai mici, dar cred ca situatia se va remedia. Investitorii deocamdata lipsesc, dar cand vor reveni se vor vedea si avantajele prelungirii programului de tranzactionare", spune Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities.

    Stirile negative care vin din nou dinspre pietele internationale, in principal cea americana, dar si interesul redus al investitorilor, care sunt mai mult cu gandul la Campionatul European de Fotbal (EURO2008) sunt, in opinia brokerilor, principalele motive pentru apatia de pe Bursa. Valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa in primele patru sedinte ale saptamanii trecute nu a depasit 8 milioane de euro, in conditiile in care rulajul mediu din acest an a fost de circa 11,2 milioane de euro.

    In aceste conditii, media tranzactiilor orare a fost in aceasta perioada de circa 1,3 milioane de euro pe ora, la jumatate fata de rulajul mediu de 2,8 milioane de euro inainte de prelungirea programului. Lipsa investitorilor a determinat si corectii la nivelul cotatiilor, inditele BET al celor mai importante zece companii de pe bursa pierzand 4%, in timp ce SIF-urile au scazut in medie cu 5%. "Din pacate, prelungirea programului de tranzactionare nu a adus si volume mai mari. Probabil ca e vorba si de o letargie a investitorilor, in conditiile in care nu sunt stiri de natura sa anime piata. Din acest motiv nu cresc nici preturile, nici volumele", sustine Marcel Murgoci, director de operatiuni la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.

    Apatia de pe Bursa vine dupa o revenire semnificativa a pietei in luna mai, mai ales dupa publicarea rezultatelor pe primul trimestru ale companiilor listate. Momentul favorabil a atras investitii straine nete de 36 de milioane de euro in mai. |nceputul lunii iunie a fost marcat insa de scaderi pe pietele externe care s-au simtit imediat si pe Bursa de la Bucuresti.

    "N-am simtit nicio schimbare odata cu prelungirea programului de tranzactionare. S-a instalat din nou apatia pe piata, dupa ce in ultimele luni am crezut ca se va schimba ceva pe fondul rezultatelor la trei luni. Investitorii urmaresc mai mult ce se intampla cu petrolul si dolarul, iar cat timp ne uitam la ce fac europenii si americanii, nu cred ca o sa se schimbe ceva in bine", considera Marius Veltan, directorul general adjunct al Carpatica Invest. Asadar, simpla prelungire a programului de tranzactionare nu inseamna nimic atat timp cat investitorii raman departe de piata.

    "Turbulentele internationale au afectat cumparatorii. Prelungirea programului de tranzactionare nu duce automat la o crestere puternica a volumelor de tranzactionare. A fost o perioada de optimism sustinuta de stirile pozitive din tara, care a dus la cresteri importante in piata, insa acum au venit stirile din State care au provocat scaderi", explica si Rares Nilas, directorul societatii de brokeraj BT Securities.

    Lasand la o parte conjuctura nefericita din ultima saptamana, brokerii sustin insa ca prelungirea programului de tranzactionare la Bursa va avea efecte pozitive pentru piata. "Consider ca e de bun augur aceasta schimbare si este timp ca piata sa reactioneze pozitiv. Practic, desi volumele n-au crescut per total, s-au observat unele schimbari: nu se mai fac tranzactii multe la 13:30, se fac mai multe pe la ora 15:00, cand investitorii au stiri mai multe de pe pietele externe", spune Marcel Murgoci.

    Prin prelungirea programului de tranzactionare, Bursa de la Bucuresti a urmarit in primul rand alinierea la programul majoritatii burselor internationale, care au programe de tranzactionare de cel putin sase ore. Spre exemplu, la Bursa din Viena sedinta de tranzactionare tine de la ora 9:00 la 18:00 (ore locale). Lichiditatea la Viena este insa de cateva zeci de ori mai mare, tranzactiile zilnice depasind 300 de milioane de euro.

    "In acest fel, investitorii beneficiaza de conditiile necesare pentru a reactiona la stirile financiare importante la nivel global, care, in general, devin publice inainte de ora 16:00, ora Romaniei. Apreciem ca extinderea orarului de tranzactionare va determina cresterea eficientei, competitivitatii si accesibilitatii pietei bursiere si va stimula lichiditatea generala a pietei si atragerea de noi investitori", spune Stere Farmache, presedintele si directorul general al BVB. Listarea actiunilor Erste Bank la Bucuresti a fost unul dintre factorii care au grabit prelungirea programului de tranzactionare de la BVB, in conditiile in care s-a pus problema ca investitorii care tranzactioneaza actiuni Erste la Bucuresti sa poata lua decizii in timp real in functie de stirile care apar pe Bursa din Viena.

    Cu toate acestea, nici tranzactiile cu actiuni Erste Bank nu au crescut saptamana trecuta, mentinandu-se in jurul valorii de 400.000 de euro pe zi. |n comparatie, pe Bursa din Viena, tranzactiile cu actiuni Erste au depasit 75 de milioane de euro pe zi.

  • Au intrat cumparatorii de apartamente din Capitala in greva?

    Cumparatorul bucurestean de apartamente s-a schimbat peste noapte. Nu se mai grabeste sa cumpere pe loc, cauta cea mai buna oferta de finantare de la banci si asteapta sa vada cum merge piata.

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info

  • Drumul de la afacere la corporatie

    Unii isi incep afacerea intr-o garsoniera, cu capital imprumutat de la prieteni, altii pleaca in afaceri pe cont propriu din pozitii de manageri. Si intr-un caz, si in altul, antreprenorii au insa rareori parte de la bun inceput si de banii, si de cunostintele de management necesare pentru ca business-ul lor sa poata trece de la stadiul de mica afacere la corporatie – sau, in alte cazuri, de la stadiul de companie de anvergura locala la cel de afacere care sa aiba relevanta si in afara granitelor.

    Pentru ca acest lucru sa se intample este nevoie de bani si de know-how. Bancile si bursa pot oferi finantarea, nu insa si expertiza de care are nevoie antreprenorul si pe care de obicei i-o pot oferi fondurile de private equity. Sunt insa antreprenorii romani pregatiti sa se deschida in fata fondurilor de private equity?

    “In Romania s-a schimbat foarte mult capitalul uman, managementul mai exact, de-a lungul ultimilor zece ani. Ceea ce incercam acum este sa identificam cand anume antreprenorii romani vor fi pregatiti sa devina CEO. In Polonia, trecerea de la family business spre corporate business a durat aproximativ zece ani”, explica Robert Conn, cofondatorul companiei de investitii Innova Capital, cu investitii de peste 35 de milioane de euro pe piata romaneasca. La randul sau, Horia Manda, managing partner la Balkan Accession Fund (BAF), afirma ca “numarul de tranzactii din ultimii cinci ani ne arata ca au loc schimbari in mentalitatea antreprenorilor”.

    Principalele tinte ale fondurilor de private equity sunt antreprenorii care detin fraiele afacerii, companii unde departamentele de middle si executive management sunt slab conturate sau chiar inexistente. Private equity-ul este o intreprindere riscanta tocmai pentru ca este conditionata de managementul companiei in care se face investitia – cu alte cuvinte, de cat de pregatita este conducerea, care de cel mai multe ori este aceeasi cu proprietarul afacerii, sa creasca profitul si cu peste 30% pe an, pe parcursul a trei sau cinci ani, cat dureaza prezenta fondului de private equity in companie. “Noi vrem sa impunem principiile de guvernare corporatista, si este destul de greu de gasit un management profesionist care sa adopte aceste lucruri. Uneori este nevoie sa aducem profesionisti din afara”, marturiseste Ion Florescu, director la Reconstruction Capital II (RCII) cu investitii pana in prezent de peste 75 de milioane de euro in companii romanesti.

    Francisc Bodo, fost director de investitii la compania spaniola de private equity GED, vorbeste despre faptul ca in mentalitatea antreprenorilor romani se simte influenta spiritului otoman. Inchiderea si lipsa de transparenta cu care acestia intampina investitorul de private equity isi gaseste explicatia si in faptul ca, dupa el, suntem inca la prima generatie de antreprenori. Ce au fondurile de private equity si antreprenorii nu? “Faptul ca punem presiune pe management, ca dam tinte ce trebuie atinse intr-un interval determinat de timp, si nu doar finantare, duce la o crestere a profitului si a eficientei”, afirma Bodo.

    Un fond de private equity nu cumpara niciodata fara sa stie cand anume va vinde; are intotdeauna in vedere daca peste patru sau cinci ani va exista cerere pe piata pentru compania pe care intentioneaza sa o cumpere. Dintr-o suta de companii analizate se concretizeaza doar cateva tranzactii, fiind aleasa doar cele care prezinta potentialul de multiplicare de cel putin patru sau cinci ori a banilor investiti. In general, perioada de investitii intr-o companie este cuprinsa intre trei si cinci ani, cu posibilitatea de extindere pana la sapte sau opt ani, in functie de evolutia pietei si performantele companiei. “In ultimii ani insa piata a devenit tot mai dinamica, companiile se dezvolta intr-o ritm mai alert, fapt care va determina probabil cicluri de investitii mai rapide”, spune Doina Popescu, directorul pentru Romania al AIG Capital Partners. Piata ofera insa putine companii de investit fondurilor de private equity. In Romania sunt putine sectoare “fierbinti”, care sa atraga atentia investitorilor de private equity. Se vorbeste tot mai des astazi despre imobiliare, serviciile financiare, materialele de constructii, pentru ca sunt piete care au cunoscut o crestere accelerata si implicit au devenit interesante. Astfel incat fondurile au ajuns sa se uite la aceleasi companii, ceea ce i-a determinat pe antreprenori sa ridice tot mai mult pretul de intrare in actionariatul firmelor lor.

    “Asteptarile antreprenorilor locali sunt destul de ridicate in ceea ce priveste valoarea companiei si pretul de vanzare”, spune Doina Popescu, in timp ce Conn de la Innova Capital estimeaza ca activele romanesti sunt cu pana la 15% mai scumpe decat cele din Polonia si Cehia. Dupa Francisc Bodo, asteptarile nerealiste ale antreprenorilor au facut ca 2006 si 2007 sa fie ani cu volume reduse de investitii de tip private equity. “Opinia mea este ca daca piata se stabilizeaza, Romania poate genera aproximativ 500 de milioane de euro pe an investitii de private equity”, estimeaza el. Prezenta fondurilor de private equity a urcat anul trecut pana la un volum de investitii de 250 de milioane de euro. In ceea ce priveste volumul pentru anul acesta, managerii din private equity spun ca va trece de 300 de milioane de euro cu usurinta. O parte dintre antreprenori au inceput sa sesizeze reducerea disponibilului de finantare, pe de o parte din cauza scaderii cotatiilor la bursa, pe de alta parte din cauza scumpirii creditelor bancare. Reactia fondurilor de private equity la cresterea pretului companiilor romanesti este de a investi in sectoare unde nu exista concurenta, in “mine de aur” neexplorate inca de investitori. “Ne orientam spre domenii si situatii care nu sunt concurentiale”, afirma Florescu de la RCII. In cazul RCII, exemplele sunt compania de factoring Top Factoring, achizitionata anul trecut, grupul de servicii medicale Romar, Antares Hotels, cumparat la inceputul acestui an, sau producatorul de lactate Albalact.

  • Jolidon isi umple sacosele in UE

    La inceputul lui 2007, Jolidon, una dintre foarte putinele companii romanesti care s-au extins in strainatate, cumpara pachetul majoritar al producatorului italian de lenjerie Emmeci. Anul acesta, tot la inceput, a doua achizitie pe piata italiana a vizat chiar principalul concurent local al Emmeci – Lilly, o companie cu o retea de distributie in peste 30 de tari si o productie anuala de peste sase milioane de articole de lenjerie. Inainte insa cu cateva saptamani sa semneze achizitia cu distribuitorul si exportatorul italian, Jolidon a cumparat si pachetul majoritar de actiuni al fabricii Tricotaje Ineu, infiintata in 1990, in urma privatizarii fostei sectii Ineu din cadrul intreprinderii Tricoul Rosu din Arad.

    Ultimele doua achizitii ale Jolidon inseamna cresterea capacitatilor locale de productie cu 30% si completarea portofoliului cu inca trei branduri de lenjerie – Lilly, Eclizia si Kelitha, plus cateva mii de clienti ai Lilly Italia. “Impreuna cu firme cu experienta putem forma un grup puternic pe piata lenjeriei internationale, desi avem doar 15 ani de existenta”, explica omul de afaceri clujean Gabriel Cirlig, proprietarul Jolidon, seria achizitiilor pe care le face si in tara si in strainatate.

    Daca dincolo de granite urmareste notorietatea brandurilor, in tara proprietarul Jolidon cauta fabrici care sa-i permita sa mareasca productia de lenjerie si costume de baie.

    Ce avea Tricotaje Ineu si nu avea Jolidon? “Experienta de peste 30 de ani in corsetarie. Fabrica avea nevoie de ajutorul nostru financiar, iar noi aveam nevoie de capacitate de productie mai mare”, afirma Cirlig. Fabrica aradeana, care a inregistrat in 2006 afaceri de circa 2,5 milioane de euro, potrivit datelor raportate la Ministerul Finantelor, va creste cu 30% productia lunara a Jolidon, pana la 700.000 de articole. In ultimii patru ani, Jolidon a devenit actionarul majoritar al altor trei companii. Prima pe lista de achizitii a fost Argos in 2004. Potrivit propriilor aprecieri, dupa tranzactie Jolidon si-a adjudecat peste 40% dintr-o piata a lenjeriei care trecuse de 100 de milioane de euro.

    Doi ani mai tarziu, in contextul unei piete interne in scadere si al aprecierii leului fata de euro, care s-au resimtit in veniturile realizate din exporturile facute de Jolidon, Cirlig a cumparat si firma de textile LCS Conf, adaugan¬du-si in portofoliu si marca Falla, sub care producea anterior fosta Flacara. In 2007, prin cumpararea pachetului majoritar al producatorului de lenjerie Emmeci, au intrat sub umbrela grupului Jolidon doua branduri italiene: Infiore si Chiaro di Luna.

    “Tot timpul facem achizitii”, spune Cirlig, lasand sa se inteleaga ca va mai cumpara si alte companii. Deocamdata insa principala lui preocupare este deschiderea de noi magazine. In proces de amenajare sunt acum magazine proprii la Brasov, Constanta, Braila si Bacau, urmand ca pana la finele lui 2008 Jolidon sa mai deschida in tara inca 14 noi magazine, in urma unor investitii de circa 1,5 milioane de euro.

    In total, Jolidon opereaza o retea de 119 magazine, dintre care 71 in tara, trei in Ungaria, 35 in Italia si 10 boutique-uri in Franta, in sistem de franciza. Lantul de zece magazine din Franta se va dubla pana la sfarsitul anului in curs. In paralel, clujenii iau in considerare si intrarea pe piata de confectii cu magazine sub brandul Falla. Compania are deja un spatiu de vanzare la Cluj, deschis la sfarsitul anului trecut, iar in perioada urmatoare va deschide inca un magazin Falla la Brasov. “Tatonam piata si probabil ca in viitor vom dezvolta si latura aceasta mai mult. Pentru inceput preferam spatiile din magazinele universale”, precizeaza Gabriel Cirlig.

    Intrarea Jolidon in comertul cu haine nu este o premiera in randul producatorilor de lenjerie si costume de baie. Iulia Dobrin, creatoarea brandului ID Sarrieri, vinde haine si accesorii de lux prin trei magazine The Place. La fel si Pasmatex, producator de pasmanterie, vinde lenjerie intima, categorie care a ajuns sa detina 35-40% din totalul productiei. Cu filiale in Ungaria, Franta si Italia, noua branduri de lenjerie in portofoliu (Jolidon, Prelude, Argos, Infiore, Chiaro di Luna, Lilly, Eclizia si Kelitha) si doua marci de confectii (Flacara si Falla), Gabriel Cirlig estimeaza pentru anul acesta o crestere a cifrei de afaceri cu peste 30% fata de anul precedent, ceea ce ar insemna aproximativ 80 de milioane de euro. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 mil. euro.

    Dar prin dezvoltare, Cirlig intelege nu numai extinderea retelei de magazine, ci si a celei de distributie si intrarea pe noi piete. O zona care a atras atentia clujenilor este Rusia, “unde crestem, dar deocamdata nu cu magazine proprii, ci doar cu distributie, mai ales ca acum putem pune la calcul si reteaua de distributie a firmei Lilly”, explica presedintele Jolidon.

    Are in plan Jolidon sa-si extinda reteaua de vanzari si peste granitele Europei? “Ne intereseaza in special piata europeana. Inca n-am ajuns la nivelul de maturitate care sa ne permita sa atacam o piata ca aceea a Americii”, raspunde Cirlig.

    Cinci in unu

  • A inceput sezonul marilor tranzactii

    "Imi aduc aminte cand tocmai ma mutasem la casa de avocatura Salans, in 2004. Colegii erau deosebit de incantati pentru ca fusesera implicati in tranzactia Europe House. Acum, tranzactii de acest nivel sunt un lucru comun pe piata romaneasca", spune Gabriel Biris, partener in cadrul casei de avocatura Biris Goran.

    Europa House a fost atunci vanduta pentru aproximativ 25 de milioane de euro in a doua jumatate a anului 2003 de catre dezvoltatorul israelian GTC catre fondul de investitii austriac Europolis. Rememorarea momentului din urma cu cinci ani este instructiva ca prim reper pentru o serie de recorduri care au fost doborate rand pe rand, de la vanzarea Opera Center la preluarea a doua cladiri de birouri din cadrul proiectului Sema Parc de catre Europolis sau la vanzarea centrului comercial Polus Cluj, care a reprezentat in ultimul an si jumatate cea mai importanta tranzactie imobiliara din tara, in valoare de 210 milioane de euro.

    Ultimul record a fost stabilit in urma cu aproximativ zece zile, cand casele de avocatura Biris Goran si Nestor Nestor Diculescu Kingstone Petersen (NNDKP) au anuntat achizitia de catre o divizie a Deutsche Bank, pentru 340 de milioane de euro, a ansamblului rezidential Upground si a doua cladiri de birouri situate in acelasi proiect, in nordul Capitalei.

    "Echipa are cateva mii de ore petrecute pe acest dosar, iar cei care au lucrat direct in echipa de negociere au fiecare cate 300-400 de ore petrecute pentru aceasta tranzactie", spune Francisc Pelli, partener in cadrul NNDKP si unul din cei doi coordonatori ai echipei de 12 avocati care a asistat cumparatorul.

    Cele 600 de apartamente si cladirile de birouri, a caror suprafata va depasi 100.000 de metri patrati, vor necesita investitii estimate initial la 260 de milioane de euro de catre reprezentantii dezvoltatorului, Upground Estates, care a fost asistat in tranzactie de o echipa de trei avocati condusa de Gabriel Biris.

    Dincolo de valoare, tranzactia a scos in evidenta si un alt nume mai putin cunoscut de pe piata imobiliara, omul de afaceri grec Ioannis Papalekas. Mai putin cunoscut decat dezvoltatori precum Alexander Hergan (cel care a construit si vandut turnul din piata Charles de Gaulle), Shimon Galon (proiectele Europe House si America House), Gabriel Popoviciu (cel care controleaza alaturi de omul de afaceri Radu Dimofte proiectul Baneasa) sau Stefano Albarosa (presedintele grupului Cefin), Papalekas a ajuns deja sa vanda proiecte cu o valoare de peste 400 de milioane de euro pana acum.

  • Cea mai mare tranzactie imobiliara

    Achizitia proiectului format din doua cladiri de birouri si doua cladiri rezidentiale situate in zona de nord a Bucurestiului a fost realizata prin intermediul diviziei imobiliare a grupului german – RREEF, vanzatorii fiind fonduri de investitii reprezentate in Romania de Ioannis Papalekas, dezvoltator responsabil printre altele de proiectul comercial City Mall din Bucuresti.

    Consultantii juridici ai celor doua parti au fost casele de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (pentru cumparator) [i Biris Goran (pentru vanzator), imobilele urmand sa fie achizitionate la finalizarea constructiei. Potrivit termenilor tranzactiei, dezvoltatorul proiectului, Ioannis Papalekas va participa la cumparare ca partener “joint-venture” al RREEF cu 22%, potrivit caselor de avocatura implicate. RREEF, este detinuata de RREEF Alternative Investments, parte a diviziei de asset management a Deutsche Bank.

    Pana la aceasta vanzare, cea mai mare tranzactie inregistrata pe piata romaneasca era achizitia anul trecut pentru 185 de milioane de euro (tot in sistem forward purchase) a proiectului comercial Polus Constanta de catre fondul de investitii Immoeast, cel mai mare proprietar de proiecte imobiliare de pe piata romaneasca.

    Pe de alta parte, tot anul trecut a marcat a alta premiera pe piata romaneasca, vanzarea cladirii de birouri America House pentru 120 de milioane de euro, corespunzatoare unui randament anual (yield, determinat ca raport intre veniturile generate si pretul de achizitie) de 5,55%, fiind pentru prima data cand acest indicator a scazut sub 6%. Pentru comparatie, in anul 2003, cand au avut loc primele tranzactii cu proiecte imobiliare randamentele se situat la aproximativ 12%-13%.

  • In culisele vanzarii IP Devel

    “Am putut sa gresim de-a lungul timpului si sa nu murim”, zambeste la cateva zile de la terminarea negocierilor si semnarea contractului de vanzare-cumparare Bogdan Putinica, directorul executiv si cofondatorul IP Devel, furnizor de software incorporabil in telefoane mobile, automobile, telecomenzi sau aparate foto. Compania sa, creata in anul 2000, a trecut din proprietatea Adecco, companie din top Fortune 500 si cea mai importanta companie de resurse umane din lume, in portofoliul Enea, companie suedeza ce furnizeaza atat solutii pentru companii de telecomunicatii, auto sau medicale, cat si software incorporabil (“embedded”). Tranzactia nu este importanta atat baneste, chiar daca suma implicata este de ordinul milioanelor de euro, cat pentru momentul pe care il stabileste in industria IT: s-a terminat cu pionieratul in software-ul romanesc.

    Aceasta nu inseamna ca o echipa de tineri programatori nu vor mai putea crea unul sau mai multe produse care sa tenteze o mare companie, asa cum au facut Bogdan Putinica, Lucian Butnaru sau Alexandru Costin, ci faptul ca piata si modul in care este si va fi privita industria software romaneasca s-au schimbat. Concret, softistii romani au acumulat, in ultimul deceniu si jumatate, un numar de varfuri, oameni, afaceri si produse care s-au vandut cu precadere in perioada 2005-2006; in prezent avem de-a face cu o rafinare, o maturizare a companiilor, a managerilor si chiar si a actionarilor.

    Greseala de care vorbeste Bogdan Putinica nu este de fapt o greseala si nu poate fi imputata nimanui: Adecco cauta, in urma cu doi ani, domenii noi de extindere, iar industria software era o tinta logica intr-o lume care nu stia inca de criza financiara sau de preturi exorbitante la materii prime. Asa ca elvetienii au cumparat IP Devel, dar au deschis si call-centere in Bulgaria sau help-desk-uri in Slovacia. Dupa doi ani, Bogdan Putinica spune ca IP Devel a ajuns la un anumit nivel de maturitate, care o face sa fie interesata de un partener tehnic in loc de unul care s-a comportat mai degraba ca un investitor strategic, pentru ca Adecco nu avut niciun fel de competenta in industria aplicatiilor software de tip “embedded” (incorporabile), desi detine o divizie de IT. Enea poate, in schimb, sa dezvolte IP Devel exact pe segmentul pe care se pricepe.

    “Pentru IP Devel a insemnat foarte mult, din toate punctele de vedere, sa faca parte dintr-o companie de talia Adecco, inclusa in topul Fortune 500. Pe de-o parte a fost o foarte mare provocare, iar pe de alta parte am primit un fel de MBA international gratis pentru noi”, spune Putinica. MBA, pentru ca elvetienii au intervenit, in perioada cand au avut IP Devel, in domeniile la care se pricepeau cel mai bine – management, administrarea afacerii, recrutare, resurse umane. Adecco nu a facut altceva decat sa maturizeze gandirea de business a softistului convertit la management care este Putinica. “Am invatat ce inseamna o companie cotata la trei burse de valori care sa aiba afaceri de zeci de milioane de euro. Un pas important de maturizare este si faptul ca ajungi sa cunosti foarte bine cifrele intr-o companie si realizezi ce ar insemna o fluctuatie de un procent in cifra de afaceri, spre exemplu”, explica el. Daca din punctul de vedere al businessului, IP Devel a avut beneficii din colaborarea cu Adecco, “exitul cred ca are sens din punct de vedere financiar si pentru ei”, adauga directorul executiv al IP Devel.

    Din cele 3,2 milioane de euro, 76% vor merge catre Adecco, restul revenind actionarului Bogdan Putinica. Exista insa o clauza de performanta prin care se specifica faptul ca pe o perioada de aproape patru ani, in functie de anumite obiective financiare, de crestere si de profitabilitate, actionarii vor incasa o a doua transa similara cu cea de acum. Daca rezultatele financiare depasesc asteptarile, exista sansa ca aceasta suma sa fie chiar mai mare.

    Tranzactia a fost consfintita pe 18 aprilie, contractul fiind semnat cu Johan Wall, presedintele si directorul executiv al Enea, si cu Hakan Gustavson, directorul financiar al companiei suedeze, iar finalizarea efectiva (plata si transferul de proprietate) va avea loc la jumatatea lunii mai. In ierarhia Enea, lui Wall si lui Gustavson ii urmeaza directorul de operatiuni – Per Akerberg si apoi Gregory Singh, vicepresedintele diviziei de servicii a Enea si cel in fata caruia va raspunde direct Bogdan Putinica.

    “Am decis sa achizitionam IP Devel din mai multe motive. Primul este decizia noastra de a ne extinde in Europa, in conditiile in care Enea nu detine operatiuni legate de servicii in aceasta zona. Practic, ne construim businessul in Europa pornind de la IP Devel”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Gregory Singh. Enea detine birouri in mai multe tari europene, Germania, Franta si Marea Britanie fiind numai cateva exemple, dar aceste birouri sunt orientate in principal pe segmentul de vanzari, pe cand dezvoltarea de aplicatii software si servicii s-a petrecut partial in Marea Britanie, dar in principal in Suedia si in SUA, in filiala din California.

  • Bursa, la una dintre cele mai reduse lichiditati din acest an

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a vandut IP Devel. Din nou!

    La finalul saptamanii trecute, seful IP Devel, Bogdan Putinica, si elvetienii de la Adecco, compania de recrutare care in vara lui 2006 a cumparat firma romaneasca pentru cateva milioane de euro, puneau la punct ultimele detalii legate de vanzarea integrala a companiei.

    “Totul s-a petrecut extrem repede, de la decizia de a vinde si pana la negocieri si finalizarea actelor necesare”, explica Bogdan Putinica faptul ca in numai trei saptamani, compania unde detine 24% din actiuni (restul de 76% apartinand Adecco) a traversat procesul de due diligence, astfel incat acordul de vanzare catre compania suedeza Enea sa poata fi semnat.

    Potrivit CEO al IP Devel, finalizarea tranzactiei a fost facuta intr-un ritm atat de alert pentru ca “oferta celor de la Enea a fost interesanta”, atat pentru el, cat si pentru cei de la Adecco.

    Cumparatorul este o companie care furnizeaza aplicatii de software incorporabile (destinate altor echipamente decat computerele, precum telefoane mobile, televizoare, telecomenzi sau aparate de fotografiat) si servicii de retea in domeniul telecom, medical si auto, printre clientii sai fiind nume cunoscute din piata, precum Nokia ori Sony Ericsson.

    Enea, firma cu peste 87 de milioane de euro cifra de afaceri in 2007, s-a angajat sa plateasca pentru IP Devel 3,2 milioane de euro in numerar, urmand ca peste patru ani sa plateasca inca o transa similara, dar care depinde insa de rezultatele financiare ale companiei.

    Din punctul de vedere al lui Putinica, care va continua sa conduca IP Devel si dupa tranzactie, obiectivele de crestere si profitabilitate nu ar trebui sa fie greu de atins, unul dintre principalele atuuri ale companiei sale fiind echipa de 120 de angajati, cu planuri de extindere pentru acest an pana la 225.

    Enea a fost unul dintre principalii clienti ai IP Devel inca din 2006, contractul dintre cele doua companii fiind prelungit anterior pentru inca trei ani.

    Consiliati financiar de PricewaterhouseCoopers (PwC), David & Baias si Ahlfords Advokatbyra, suedezii de la Enea privesc IP Devel nu doar ca pe o baza prin intermediul careia sa-si extinda prezenta in Europa, dar si ca pe o resursa de dezvoltare a produselor proprii.

    “Cunoastem indeaproape specializarea companiei, aplicatiile soft incorporabile si suntem multumiti de achizitie”, a declarat Johan Wall, directorul executiv si presedintele Enea, in comunicatul de presa care a anuntat tranzactia. “Prin IP Devel ne extindem oferta de servicii in Europa si ne asiguram viitorul in ce priveste capacitatea de dezvoltare de software si servicii intr-un mediu cu costuri reduse.”

    Totodata, IP Devel constituie un punct de atractie pentru suedezi si datorita bazei de clienti mari, printre care Vodafone, Motorola sau Bang & Olufsen, clienti care contribuie la afacerile companiei chiar si cu un milion de euro anual.

    In 2006, IP Devel a avut o cifra de afaceri de 3,3 milioane de euro (la cursul mediu anual din anul respectiv) si un profit de aproximativ 450.000 de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor.

    Astfel ca anul trecut nu au mai putut fi atinse obiectivele financiare de 5-6 milioane de euro anuntate anterior, insa “am reusit sa acoperim pierderea”, precizeaza Putinica, facand referire la afacerile de 4 milioane de euro cu care a incheiat anul. Cat despre 2008, seful IP Devel precizeaza ca bugetul pentru acest an are in vedere o crestere de 50% a afacerilor fata de 2007.

  • CME a cumparat radiourile Pro FM si Info Pro

    Michael Garin, CEO al CME (Central European Media Enterprises), companie care detine 95% din actiunile Pro TV S.A., a declarat, in urma tranzactiei: "Suntem foarte incantati ca am reusit sa achizitionam posturile Companiei de Radio Pro si sa ne extindem astfel pe segmentul tanar al pietei din Romania cu o afacere profitabila din punct de vedere financiar pentru actionarii nostri. Combinatia dintre MTV Romania, site-urile noastre leader de piata si posturile Companiei de Radio Pro va intensifica strategia noastra transmedia si ne va permite sa oferim o paleta variata de public pentru advertiseri".

    Adrian Sarbu, actionar al Pro TV S.A. si COO (Chief Operating Officer) al CME, a afirmat: "in cadrul grupului MediaPro, business-ul Radio Pro s-a dezvoltat din anul 1993 si a generat o serie de branduri care in prezent pot sustine cu succes dezvoltarea noului canal de televiziune achizitionat de CME, MTV Romania. De asemenea, pe viitor dorim sa ne extindem, prin radio, strategia transmedia si in alte teritorii CME.

    Cu un post de radio matur, precum Pro FM, care opereaza in valori EBITDA similare celor mai de succes canale TV ale CME, consideram ca acest tip de media reprezinta un plus pentru business-ul nostru".

    Florin Alexandrescu, COO al Mediapro, a declarat, la randul sau: "MediaPro a facut aceasta tranzactie cu partenerul strategic CME, iar banii obtinuti vor fi investiti in proiectul de dezvoltare al Mediapro in alte teritorii din Europa Centrala si de Est".