BusinessMagazin

Tag: spatiu

  • Cum pot fi reduse la jumătate costurile cu întreţinerea unei clădiri?

    În România, costurile cu întreţinerea unei clădiri de birouri de clasa A oscilează în prezent între 3 şi 5 euro/mp/lună. Aceste costuri reprezintă ceea ce plăteşte o companie în plus faţă de chirie şi includ servicii precum curăţenia şi consumul de utilităţi în spaţiile comune, întreţinerea instalaţiilor şi a ascensoarelor, serviciile de pază şi întreţinerea spaţiilor verzi.

    “Clădirile şi sistemele pe care acestea le integrează devin tot mai complicate şi mai dificil de întreţinut. Estimăm că până la 50% din costurile cu întreţinerea sunt, în realitate, cheltuieli suplimentare ce ar putea fi reduse printr-o administrare mai eficientă a spaţiului şi a serviciilor aferente acestuia”, a declarat Bejan. “Mai mult, dacă o clădire nu este întreţinută corespunzător se degradează rapid şi există riscul ca aceasta să devină în timp o investiţie neprofitabilă. Cele mai eficiente metode de întreţinere au costuri foarte reduse în comparaţie cu efectele pe acestea le au asupra prelungirii duratei de viaţă a unei clădiri ”, a mai spus oficialul RABO.

  • Cât trebuie să muncească un român ca să-şi permită o vacanţă în spaţiu

    Cum cea mai ieftină excursie până la limita oficială a spaţiului costă 110.000 de euro, un român cu salariu mediu ar trebui să muncească 23 de ani fără să cheltuiască nimic pentru a putea să şi-o permită.

    Agenţia aerospaţială americană plănuieşte să-şi înlocuiască flota cu navete proiectate şi construite de companii private. În acest scop, SUA subvenţionează dezvoltarea de navete spaţiale. În aprilie 2011, NASA a acordat peste 269 milioane de dolari unui număr de patru companii private pentru dezvoltarea de capacităţi de transport de încărcături şi personal, format din până la şapte astronauţi, către Staţia Spaţială Internaţională. Pentru granturi au concurat 22 de companii.

    •  SPACE EXPLORATION TECHNOLOGIES CORP. (SPACEX).
    Printre cei patru câştigători se află şi SpaceX, condusă de Elon Musk, cofondator al Tesla Motors şi PayPal. Prima misiune a unei companii private pentru andocarea la staţia spaţială a fost derulată anul trecut de SpaceX.
    Compania a lansat capsula Dragon, fără oameni la bord, folosind propria rachetă, Falcon 9. În octombrie, SpaceX a realizat transportul primei încărcături către staţia spaţială, constând din provizii şi materiale pentru experimente ştiinţifice cu o greutate totală de aproape 500 de kilograme. La întoarcere, încărcătura a fost de circa 1 tonă.
    SpaceX va derula 12 astfel de misiuni în baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari cu NASA. A doua lansare a companiei către staţia spaţială, în martie anul acesta, a întâmpinat unele probleme tehnice, care au fost remediate, însă, în decurs de câteva ore.

    •  ORBITAL SCIENCES. Compania vrea să se alăture programului de misiuni către staţia spaţială şi a încheiat un contract cu NASA pentru opt transporturi între 2013 şi 2015, folosind naveta Cygnus şi racheta de lansare Antares. După un zbor de verificare al rachetei în aprilie, compania a programat pentru luna august o misiune demonstrativă cu încărcătură către staţia spaţială.

    •  BIGELOW AEROSPACE. Statul american a început să privească spre sectorul privat inclusiv pentru lucrări la staţia spaţială. În decembrie, Bigelow Aerospace a semnat un contract de aproape 18 milioane de dolari cu NASA pentru a construi un habitat spaţial gonflabil, care va fi ataşat la Staţia Spaţială Internaţională. Modulul aerospaţial Bigelow ar putea fi folosit ca spaţiu suplimentar de stocare şi va fi transportat de către SpaceX sau Orbital Sciences.

    Sectorul privat face progrese şi către misiuni de transport de persoane către staţia spaţială. NASA va selecta companii pentru o serie de contracte, care oferă fonduri iniţiale de 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea tehnologiilor şi a planificat să primească din acest an oferte pentru astfel de zboruri. SpaceX reproiectează capsula Dragon pentru a transporta un echipaj de şapte persoane, în timp ce printre concurenţi se află şi o companie mixtă a Boeing cu Lockheed Martin, precum şi avionul spaţial Dream Chaser al companiei Sierra Nevada.Programul privat promite reduceri semnificative de costuri faţă de cel derulat de NASA sau de zborurile care folosesc navete ruseşti, potrivit unui raport Reason Foundation. Zborurile au un cost estimat la 1,5 miliarde de dolari pe misiune, dar SpaceX afirmă că poate coborî lansarea la 50-100 de milioane de dolari.

    SATELIŢI. Pe lângă intrarea pe transportul spaţial de mărfuri şi persoane, sectorul privat a continuat să dezvolte o înfloritoare industrie a lansării de sateliţi. În prezent, există pe orbită sute de sateliţi operaţionali, dar şi câteva mii nefolosiţi. Sateliţii asigură comunicaţii, navigaţie, informaţii despre vreme şi date pentru diverse proiecte de cercetare.

    •  UNITED LAUNCH ALLIANCE. Armata SUA foloseşte de mai mulţi ani serviciile United Launch Alliance, companie mixtă Boeing –  Lockheed Martin, pentru a-şi lansa sateliţii. Compania, înfiinţată în 2006 prin fuziunea unor divizii ale Boeing şi Lockheed Martin, asigură şi lansări de sateliţi negurvernamentali.

    •  SPACEX. În decembrie, US Air Force a semnat două acorduri cu SpaceX pentru lansări de sateliţi în următorii ani. Compania va primi 97 milioane de dolari pentru lansarea unui telescop spaţial al NASA în 2014 şi 165 de milioane de dolari pentru plasarea pe orbită a unor echipamente militare în 2015.

  • Poţi să speli rufe în spaţiu? Da, dar nu poţi să le storci! – VIDEO

    Interesant şi amuzant.

     

     

  • Prima companie din România care renunţă la birourile angajaţilor

    ESTE ŞTIUT CĂ ELEMENTE PRECUM ATMOSFERA DIN BIROU SAU DESIGNUL SPAŢIULUI DE LUCRU SE REFLECTĂ ASUPRA PRODUCTIVITĂŢII ANGAJAŢILOR, lucru dovedit de-a lungul timpului prin numeroase studii. Ce determină însă o companie să schimbe complet modul de lucru, să decoreze birourile mai degrabă asemenea unei cafenele boeme unde merg doar oameni de afaceri sau să renunţe la birourile personale şi să lase angajaţii să lucreze de oriunde?

    O posibilă explicaţie se găseşte în clădirea de birouri din piaţa Charles de Gaulle din Capitală, unde îşi are sediul central Vodafone România şi unde câteva etaje fac notă discordantă cu toate celelalte. Încă din lifturile din sticlă de unde pot fi observaţi majoritatea angajaţilor din întreaga clădire se disting petele de culoare dintre etajele 9 şi 12, care contrastează puternic monocromia şi banalul specific de obicei marilor companii.

    Din afară nu seamănă prea mult cu un birou, ci mai degrabă cu o cafenea elegantă şi totodată boemă, cu mobilier modern şi colorat, dar laptopurile şi oamenii îmbrăcaţi destul de formal trădează adevărata utilitate a celor patru etaje. Dinăuntru nici atât – designul este inedit, atmosfera este curios de relaxată, iar câteva mese rotunde sunt ocupate de grupuri restrânse de oameni care discută deasupra vreunui laptop.

    Un alt lucru care se remarcă încă de la bun început este absenţa pereţilor despărţitori, cu foarte mici excepţii, dar şi a birourilor ocupate în mod tradiţional de executivi. Singurele spaţii de lucru închise au rămas sălile de şedinţe, în medie câte cinci pe fiecare etaj, decorate şi personalizate în funcţie de o anumită tematică, aşa cum este sala România, pe pereţii căreia se află agăţate vase de lut şi care are în mijloc, în locul tradiţionalei mese rotunde, câţiva buşteni.

    „Este una din componentele noului concept al modului de lucru pe care l-am pus în practică„, explică Iñaki Berroeta. Fiecare angajat are propriul dulăpior în care îşi păstrează laptopul de serviciu şi alte obiecte personale, iar în fiecare dimineaţă îşi poate alege un birou diferit faţă de cel din ziua precedentă şi chiar se poate muta pe parcursul zilei la un altul disponibil. Singura problemă ar fi că nu ştii niciodată unde anume în sediu se află un coleg cu care e nevoie să lucrezi.

    Orice obiect rămas în sediu după terminarea programului este colectat şi încuiat într-o cutie specială la care posesorii capătă acces de-abia în după-amiaza zilei următoare.
    România este a cincea ţară din grupul britanic Vodafone care a aplicat acest concept de lucru, după Olanda – promotorul ideii cândva în urmă cu aproximativ doi ani, Marea Britanie, Irlanda şi Malta, dar majoritatea ţărilor din grup vor trece în următoarea perioadă printr-o astfel de transformare. Există versiuni diferite ale conceptului în fiecare dintre aceste ţări, cu câteva elemente comune precum absenţa unui birou propriu sau definirea unei zone de întâlniri informale alăturate spaţiului deschis de birouri. „Relaxarea şi interactivitatea pot duce la o creştere a eficienţei şi a producţivităţii.

    Inaki Berroeta, este CEO al Vodafone România


     

  • Business Magazin are 41 de cititori din spaţiu

    Datele au fost modificate de către Google, drept păcăleală de 1 aprilie.

     

    Farsele de 1 aprilie ale YouTube, Twitter şi Google – VIDEO

  • Profi ajunge la 157 de magazine

    “Odată cu dobândirea unei noi identităţi, acest fost magazin Alimentara ajunge să desfacă gama de peste 5000 de produse ale reţelei noastre”, declară directorul general Profi Rom Food, Pawel Musial.

    Amplasat in complexul comercial Mercur, pe str. Detunata nr.1, magazinul are o suprafata totala de 605 mp si o sala de vanzari de 386,3 mp.
    Odata cu aceasta inaugurare, Profi lanseaza o tombola al carei premiu este o masina Dacia Logan – Acces 1.2 16V 75CP; premiul poate fi câştigat de cumparatorii din magazinele reţelei din Cluj pana la 30 aprilie2013. Extragerea bonului castigator va avea loc in data de 1.05.2013.

    Profi detine 157 magazine in 88 de localitati din 36 judete. În segmentul supermarketurilor, ple plan local operează şi reţele precum Mega Image, Billa, Carrefour şi lanţuri deţinute de companii cu activităţi de producţie, precum Angst, CrisTim, Agricola, CarmOlimp sau Ana şi Cornel.

  • Vreţi să vă simţiţi nord-coreean? Jucaţi primul lor loc online!

    Făcut de studenţii de la Kim Chaek University, jocul îi va enerva pe gamerii obişnuiţi cu Carmageddon sau cu seria Need for Speed. Dar, precizează realizatorii, jocul nu se vrea a fi o minune tehnologică high-end, ci un joc “distractiv”, în stil arcade.

    Chiar fără pretenţii, lipsa de experienţă este vizibilă, în grafică, în ariditatea peisajului şi a mediului din joc, în muzica monotonă şi ţipătoare. În cele opt minute, cât durează o călătorie prin Pyongyang, treviue să colectaţi vrea 20 de butoaie cu benzină, iar o gingaşă dominşoară, argent de circulatie o să vă îndrume de vreo trei ori la dreapta şi de cinci ori la stânga.

    De remarcat că prin 2010 aceeaşi companie, Nosotek, anunţa lumii doua jocuri pentru telefon – “Big Lebowski Bowling” şi “Man in Black”.

  • Presa britanică: Sute de mii de moldoveni se pregătesc să migreze în Marea Britanie cu paşapoarte româneşti

     Potrivit publicaţiei Sunday Express, “tot ceea ce au de făcut moldovenii pentru a obţine un paşaport UE este să prezinte documente care să arate că sunt originari din România”, un stat membru UE care a deschis recent două noi consulate la Bălţi şi Cahul, pentru a face faţă cererii tot mai mari. Numărul acestora nu a fost inclus în estimările cu privire la românii şi bulgarii ce intenţionează să migreze, la rândul lor, în Marea Britanie, notează publicaţia.

    Mulţi dintre potenţialii imigranţi au cazier pentru infracţiuni grave privind prostituţia şi traficul de fiinţe umane, scrie publicaţia, adăugând că investigaţii Sunday Express relevă că eforturi ale Agenţiei britanice de Frontieră de “stopare a unui val de criminali şi violatori” sunt “inadecvate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care a văzut toată lumea vrea să facă bani dintr-un sport de care puţini au auzit

    Are 36 de ani, a văzut toată lumea, a studiat management financiar bancar, a lucrat în industria hotelieră şi acum conduce un lanţ de pizzerii cu afaceri de 5,8 milioane de lei anul trecut. Cea mai recentă pagină a biografiei sale vorbeşte şi despre deschiderea unui club de squash, în parteneriat cu un polonez.Prima dată a jucat squash acum câţiva ani în Polonia în timpul deplasărilor pe care le avea aici în interes de lucru. “La întoarcerea în România am continuat.” În vara anului trecut s-a gândit să îşi deschidă propriul club, în parteneriat cu un manager din Polonia care supervizează activitatea Pizza Dominium în România.

    Lanţul polonez de pizzerii Pizza Dominium a intrat pe piaţa locală în septembrie 2007, iar Daniel Grigorescu se află la conducere încă de la început.
    Despre experienţa de a conduce o companie care abia se lansează pe piaţă el spunea anterior că a fost dificil, mai ales la început, când începea lucrul dis-de-dimineaţă şi ajungea acasă după miezul nopţii. L-a ajutat însă faptul că timp de nouă ani a lucrat pe vase de croazieră, unde muncea şi câte 14 ore pe zi, uneori şapte zile pe săptămână. Aşa a ajuns să vadă toată lumea şi să cunoască foarte mulţi oameni. Printre locurile sale preferate din lume se numără Ushuaia – cel mai sudic oraş al lumii, Saint Marteen şi Alaska, unde a mers la pescuit de somon.

    De-a lungul acestor nouă ani a făcut cursuri de barman, ospătar, somelier şi de asemenea şi-a luat un brevet în turism. A pornit de jos şi a ajuns la nivel de middle management. “Este un bagaj de cunoştinţe pe care greu îl acumulezi altfel.”A început să lucreze pe vase de croazieră deşi studiase management financiar bancar. S-a întors în România după ce s-a căsătorit şi a rămas aici.

    Astăzi el conduce un business de cinci localuri cu afaceri de 5,8 milioane de lei (1,3 milioane de euro) anul trecut. Înainte de Pizza Dominium a lucrat pentru fostul Hotel Bucureşti (actualul Radisson Blu). În momentul în care acesta a fost preluat şi a început procesul de renovare, Grigorescu ocupa funcţia de F&B manager – manager pe zona de baruri, restaurante şi room-service – în zona de aparthotel.

    Ulterior a mers în Polonia la interviul pentru poziţia de general manager pe care o ocupă şi astăzi. După două zile de discuţii şi teste a fost acceptat. Clubul de squash Squash4all este prima încercare proprie în business. “Credeam că este un business care va merge mai mult de la sine, însă nu este aşa.” De aceea îi dedică timpul său liber.

    Deşi ideea i-a venit acum aproape un an, clubul a fost deschis în noiembrie anul trecut pentru că au fost necesare câteva luni pentru a găsi un spaţiu potrivit. “Ai nevoie de o înălţime de minim cinci metri.” Dacă găsea spaţiul potrivit, chiria era prea mare şi invers. După mai multe luni de căutări a preluat un spaţiu de 500 mp pe calea Vitan, în spaţiul unei foste fabrici. Spaţiul permite amenajarea a şase terenuri de squash – fiecare teren are 65 mp -, însă din cauza costurilor ridicate cei doi asociaţi au realizat doar două.

    Costul doar al unui teren este de 30.000 de euro, însă acestuia i se adaugă altele precum sistemul de iluminat, de încălzire, vestiarele. “Am investit în acest business economiile noastre.” Planurile pentru acest an vizează deschiderea a două noi săli, însă pentru acestea Daniel Grigorescu vorbeşte de atragerea unui investitor care să vină cu măcar jumătate din sumă. “Planul este să îi rambursăm banii în câţiva ani, cu o dobândă corespunzătoare. Nu vrem un alt acţionar permanent, ci doar un investitor.” Ultimele două terenuri vor fi deschise când celelalte patru vor fi pline pe toate sloturile orare. “Ai nevoie de trei terenuri ca să faci profit.

  • BMW a lansat cel mai spaţios Seria 3. Cum arată noul 3 Gran Turismo – FOTO

    În cadrul Salonului Auto de la Geneva de la începutul lunii martie BMW va lansa noul Seria 3 Gran Turismo, a treia variantă de caroserie a gamei de clasă medie care se doreşte a fi o versiune mai practică, în stilul Seriei 5 Gran Turismo. Noul model va putea fi comandat la dealerii din România începând cu luna iunie a acestui an. Debutul pe piaţă este aşteptat pentru jumătatea acestui an cu un preţ de început pentru România de 37.882 de euro cu TVA pentru versiunea 320i şi 40.362 deeuro cu TVA pentru 320d. Cele patru uşi cu geamuri fără ramă, linia acoperişului tipică pentru coupé, în uşoară coborâre, şi hayonul mare, cu deschidere şi închidere automată, sunt principalele caracteristici ale noului Seria 3 Gran Turismo. Un spoiler spate activ – primul de acest gen la un model BMW – furnizează o lejeritate vizuală şi reduce înălţarea necesară pentru viteze de croazieră. Noul BMW Seria 3 Gran Turismo este mai lung cu 200 de milimetri faţă de BMW Seria 3 Touring, are ampatamentul extins cu 110 milimetri şi este mai înalt cu 81 de milimetri. Cu toate acestea, utilizarea inspirată a proporţiilor, suprafeţelor şi liniilor permit ca BMW Seria 3 Gran Turismo să fie recunoscut imediat ca un membru al noii gamei BMW Seria 3.

    Toate stirile sunt pe zf.ro