BusinessMagazin

Tag: securitate

  • Ucraina sporeşte măsurile de securitate la frontiera Transcarpatiei cu România, Ungaria şi Slovacia

    “Au fost crreate posturi suplimentare de monitorizare de-a lungul frontierei regiunii Transcarpatia, pentru a împiedica traficul de ţigări, alcool şi cherestea”, a declarat Ghenadi Moskal, guvernatorul provinciei ucrainene care se învecinează cu România, Ungaria şi Slovacia.

    Acum câteva zile, autorităţile anunţau că ar putea lansa o operaţiune antiteroristă în regiunea Transcarpatia, situată în vestul Ucrainei, la frontiera cu România, Ungaria şi Slovacia, în urma confruntărilor armate produse în această zonă.

    Membri ai grupului paramilitar Pravi Sektor (Sectorul Dreptei) refuză să predea armele şi au fost implicaţi în confruntări cu serviciile de securitate ucrainene în apropierea oraşului Mukaceve, situat în vestul Ucrainei, în apropierea frontierelor cu România, Ungaria şi Slovacia. Confruntările armate au izbucnit pe 12 iulie, când zeci de membri ai grupului paramilitar au venit la negocieri cu autorităţile înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de grenade. Ambele părţi se acuză că ar fi deschis focul, iar confruntările s-au soldat cu cel puţin trei morţi, un civil şi doi membri ai Pravi Sektor. Alte 20 persoane au fost rănite. Organizaţia ultranaţionalistă, implicată în protestele violente care au condus la înlăturarea regimului prorus Viktor Ianukovici la începutul anului 2014 şi în conflictul separatist din estul Ucrainei, refuză predarea armelor, argumentând că vrea să oprească traficul ilegal cu ţigări spre Ungaria şi Slovacia, în contextul în care contrabanda i-ar îmbogăţi pe politicienii ucraineni.

  • Cum trăiesc copiii celui mai căutat infractor din lume: maşini de lux şi mitraliere, selfie-uri cu Paris Hilton şi lei drept animale de companie

    Traficantul de droguri miliardar “El Chapo” Guzman este, la ora actuală, cel mai căutat infractor din lume. El a evadat săptămâna trecută dintr-o închisoare de maximă securitate, dar acest lucru nu i-a împiedicat pe cei patru copii săi să ironizeze forţele de ordine.

    “Poliţia s-a apucat să caute vaca, dar tata aproape a ajuns acasă cu caşcavalul”, a scris pe Twitter fiul cel mare al lui El Chapo.

    Şocante sunt însă pozele postate de cei patru copii pe reţelele de socializare. Spre exemplu, Ivan Guzman a postat o fotografie cu interiorul unui Ferrari, unde se poate observa clar o mitralieră AK-47. O altă poză, de această dată pe contul lui Joaquin Guzman, îl arată pe acesta alături de Paris Hilton şi se află în albumul “fetele lui Joaquin”.

    Pe acelaşi cont se găseşte o poză cu un pistol personalizat, având mai multe diamante şi pietre preţioase lipite pe mâner.

    Cel de-al treilea fiu, Alfredo, are mai multe poze alături de un leu pe care îl numeşte “animalul său de casă”. O altă poză prezintă o găleată plină de iPhone-uri, înconjurată de pahare de votcă.

    Fiica lui El Chapo, Gisselle, a postat de curând următorul comentariu: “Sunt frumoasă datorită mamei mele, inteligentă datorită tatălui meu şi criminală datorită mie”.

    Autorităţile mexicane vor oferi o recompensă în valoare de 3,8 milioane de dolari oricărei persoane care poate furniza informaţii despre Joaquin “El Chapo” Guzman, liderul cartelui drogurilor Sinaloa, care a evadat din închisoare sâmbătă, relatează site-ul postului Deutsche Welle.

    Evadarea din închisoarea federală Altiplano, aflată la periferia oraşului Santa Juana, situat în partea centrală a Mexicului, a avut loc în cursul zilei de sâmbătă, când Joaquin “El Chapo” Guzman a reuşit să părăsească clădirea de maximă securitate printr-un tunel cu o lungime de 1,5 kilometri care pornea chiar din camera sa.

     

    Potrivit ministrului de Interne Miguel Angel Osorio Chong, se pare că “El Chapo” a avut complici printre angajaţii închisorii. Guzman era încarcerat la Altiplano de 17 luni.

    “Acest criminal nu va avea parte de linişte”, a declarat Osorio Chong. El a adăugat că Guvernul “nu va înceta” operaţiunile de căutare până când nu îl vor prinde. În plus, ministrul de Interne a anunţat că directorul închisorii Altiplano, responsabilul cu privire la coordonarea penitenciarului şi coordonatorul general al închisorii au fost concediaţi în scopul “facilitării” investigaţiei.

  • Statele Unite ar trebui să-l spânzure pe Edward Snowden, afirmă un fost senator american

    Saxby Chambliss, fost vicepreşedinte al Comisiei de Securitate a Senatului SUA ce şi-a dat demisia din Congresul SUA anul trecut, este de părere că Edward Snowden, fostul angajat al CIA şi NSA, ar trebui spânzurat în public.

    “Trebuie să-l spânzurăm în faţa tribunalului de îndată ce punem mâna pe el”, a declarat fostul senator Saxby Chambliss în timpul unui discurs susţinut la Universitatea din Georgia în cursul acestei luni.

    “Sper că nimeni nu-l simpatizează”, le-a spus el studenţilor de la Terry College of Business.

    Comentariile făcute de Chambliss reflectă animozitatea pe care politicieni conservatori din cadrul Congresului şi Administraţiei SUA o manifestă faţă de Edward Snowden, care se află în Rusia de doi ani pentru a evita să fie judecat pentru acuzaţiile de spionaj aduse de SUA.

    Oficialii federali au declarat că dezvăluirile lui Snowden despre scopurile operaţiunilor de spionaj ale NSA şi ale altor agenţii au pus în pericol vieţile cetăţenilor americani şi au permis extremiştilor străini să-şi ascundă locaţia pentru a nu fi depistaţi.

    Remarcile lui Chambliss vin în contextul furtului de date aparţinând a 22 de milioane de oameni, date deţinute de Oficiul de Management al Personalului. Informaţiile furate sunt mine de aur pentru hackeri, afirmă oficiali guvernamentali americani.

    “La fel ca în cazul lui Snowden, vom pierde vieţile cetăţenilor americani ca urmare a acestei scindări”, a afirmat Chambliss.

    “Chinezii deţin acum informaţii despre toţi cetăţenii (americani – n.red.) care au folosit cecuri în ultimii 20 de ani”, a precizat acesta.

    Administraţia prezidenţială a SUA nu a acuzat în mod direct China pentru furtul de informaţii deţinute de Oficiul de Management al Personalului, cu toate că agenţiile de spionaj consideră China “principalul suspect”.

  • Ucraina ar putea lansa o operaţiune antiteroristă în Transcarpatia, la frontiera cu România

    “Serviciul ucrainean de securitate (SBU) analizează posibilitatea lansării unei misiuni antiteroriste în zona oraşului Mukaceve şi în toată regiunea Transcarpatia”, a declarat Ghennadi Kuzneţov, şeful Direcţiei antiteroriste de la Kiev.

    “Deocamdată, nu a fost luată nicio decizie în acest sens”, a explicat oficialul ucrainean.

    “Avem de-a face cu activităţi teroriste pentru împărţirea zonelor de influenţă”, a subliniat oficialul ucrainean, referindu-se la confruntările militare izbucnite în 12 iulie.

    Administraţia prooccidentală de la Kiev se confruntă cu riscul unui nou conflict militar, de data aceasta în vestul Ucrainei, în apropierea frontierelor cu România, Ungaria şi Slovacia, unde combatanţii grupului ultranaţionalist Sectorul Dreptei sunt implicaţi în confruntări armate cu autorităţile. Membri ai grupului paramilitar Pravi Sektor (Sectorul Dreptei) refuză să predea armele şi au fost implicaţi în confruntări cu serviciile de securitate ucrainene în apropierea oraşului Mukaceve, situat în vestul Ucrainei, în apropierea frontierelor cu România, Ungaria şi Slovacia. Confruntările armate au izbucnit pe 12 iulie, când zeci de membri ai grupului paramilitar au venit la negocieri cu autorităţile înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de grenade. Ambele părţi se acuză că ar fi deschis focul, iar confruntările s-au soldat cu cel puţin trei morţi, un civil şi doi membri ai Pravi Sektor. Alte 13 persoane au fost rănite. Organizaţia ultranaţionalistă, implicată în protestele violente care au condus la înlăturarea regimului prorus Viktor Ianukovici la începutul anului 2014 şi în conflictul separatist din estul Ucrainei, refuză predarea armelor, argumentând că vrea să oprească traficul ilegal cu ţigări spre Ungaria şi Slovacia, în contextul în care contrabanda i-ar îmbogăţi pe politicienii ucraineni.

    “Membrii grupării se prezintă ca fiind personaje de genul Robin Hood care apără ordinea publică, combătând corupţia care afectează instituţiile guvernamentale ucrainene de la destrămarea URSS”, comentează BBC. “Confruntările militare din sud-vestul Ucrainei, între membri ai unui grup paramilitar de extremă-dreapta şi autorităţile locale, au stârnit temerea că violenţele se extind dincolo de conflictul separatist din estul ţării, periclitând echilibrul politic fragil”, explică BBC.

    Preşedintele Petro Poroşenko a convocat urgent o reuniune de securitate, fiind îngrijorat de riscul izbucnirii unui conflict la 1.000 de kilometri de regiunile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, unde luptele care durează de un an şi jumătate s-au soldat cu cel puţin 6.500 de morţi. Serviciile de securitate ucrainene au consolidat prezenţa militară în jurul oraşului Mukaceve.

    “Pentru a evita o baie de sânge, Serviciul ucrainean de securitate (SBU) şi Ministerul de Interne le cer grupurilor ilegale să predea armele”, a anunţat zilele trecute Guvernul de la Kiev. Doar doi militanţi ai grupului Pravi Sektor s-au predat, restul transmiţând că ascultă doar de ordinele liderului organizaţiei, Dmitri Iaroş, considerat un adept al “etnonaţionalismului” care vrea o “derusificare” a Ucrainei. Iaroş a condamnat în mod repetat “totalitarismul liberal” impus de Europa, cerând înlăturarea oligarhilor ucraineni şi denunţând politicile preşedintelui miliardar Petro Poroşenko. Rusia a exprimat preocupare pentru situaţia din vestul Ucrainei, catalogând drept “fascistă” şi “neonazistă” gruparea Pravi Sektor. Ambasadorul UE în Ucraina, Jan Tombinski, a cerut “soluţionarea rapidă a conflictului”.

    Oraşul ucrainean Mukaceve se află la circa 50 de kilometri de frontiera României, la 30 de kilometri de cea a Ungariei şi la 40 de kilometri de cea a Slovaciei.

     

  • Rusia va construi dirijabile echipate cu radare antirachetă

    “Dirijabilele care se construiesc în prezent în Rusia pot fi dotate cu radare antirachetă”, a declarat Vladimir Miheev, expert al companiei ruse KRET.

    “Principalul avantaj al unui dirijabil este suprafaţa mare pe care pot fi montate sisteme antirachetă. Astfel, unele dintre aparatele de zbor vor fi folosite pentru necesităţile antibalistice ale armatei. Antenele radarelor antibalistice vor fi instalate pe partea superioară a dirijabilelor. KRET probabil va fi una dintre companiile care vor produce radare de acest tip”, a spus Miheev.

    “Radarele de acest tip vor putea depista rachete balistice intercontinentale şi traiectoriile acestora”, adaugă specialistul rus.

    Vicepremierul rus Dmitri Rogozon anunţa săptămâna trecută că Rusia va dezvolta, până în anul 2020, un sistem spaţial de avertizare antirachetă. “Proiectul sistemului de avertizare antirachetă va fi finalizat până în anul 2020, prin lansarea unor sateliţi de avertizare”, a declarat Rogozin într-un discurs rostit în Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului rus. Proiectul va fi implementat de compania de stat Roscosmos, care va fi creată în următoarele trei luni.

    Rusia a avertizat că va lua măsuri simetrice faţă de proiectul sistemului NATO antirachetă, pe care îl consideră o ameninţare.

  • Stare de urgenţă în Tunisia din cauza riscurilor teroriste

    Măsura a fost luată de preşedintele Beji Caid Essebsi, care se va adresa naţiunii sâmbătă seară.

    “Preşedintele a decretat starea de urgenţă”, a comunicat celula de criză de la Preşedinţie.

    Un militant islamist a deschis focul, pe 26 iunie, pe o plajă din Tunisia, omorând 38 de turişti occidentali, în principal britanici.

  • Sfaturi utile pentru a-ţi păstra în siguranţă dispozitivele mobile

    Bitdefender a elaborat o listă de recomandări pentru protecţia dispozitivelor mobile şi a datelor stocate pe ele în vacanţă. Pe durata călătoriilor în ţară sau străinătate, terminalele mobile se conectează frecvent la hotspot-uri wireless nesecurizate, pot fi pierdute pe plajă sau pot deveni victimele criptării de către temuţii viruşi ransomware.

    Viruşii ransomware fac din ce în ce mai multe victime, prin blocarea dispozitivelor mobile şi a conţinutului acestora şi solicitarea unei răscumpărări pentru deblocarea terminalelor. Ransomware se instalează mai ales prin drive-by download, deci fără ca utilizatorul să descarce cu intenţie vreun fişier, aşadar evitaţi pe cât posibil navigarea pe pagini cu conţinut maliţios. Nu daţi click pe linkuri care pot părea suspecte şi instalaţi o soluţie antivirus ca să vă alerteze despre eventualele site-uri nesigure. Nu uitaţi să vă asiguraţi datele prin back up, fie online sau pe un dispozitiv fizic, pentru a vă feri de probleme în caz de variaţii ale alimentării cu energie electrică sau alte eventuale accidente.

    Dacă folosiţi aplicaţii pentru a facilita găsirea hotelurilor, restaurantelor, muzeelor sau pentru a lua un taxi într-o zonă mai puţin cunoscută, instalaţi aplicaţii numai din surse de încredere. Altfel, aplicaţiile piratate pot să vă transmită contactele din agenda telefonului, pot să vă identifice poziţia folosind serviciile de localizare sau să colecteze fotografii şi alte date cu conţinut sensibil.

    Locurile care oferă servicii de internet wireless în mod gratuit sunt cel mai adesea cadrul ideal pentru distribuirea de viruşi, dat fiind că nu sunt protejate prin intermediul unei parole şi oricine le poate accesa. Într-un spaţiu public, persoana de alături poate să intercepteze uşor traficul de pe dispozitivul folosit de către dvs. şi poate colecta informaţiile personale, precum conturile şi parolele folosite la plăţi online.

    Dacă trebuie să transferaţi bani prin Wi-Fi, alegeţi o variantă sigură. Soluţii precum Bitdefender Safepay™ protejează reţeaua de accesul neautorizat şi se asigură că datele ajung în deplină siguranţă la destinaţia dorită. Este recomandat să opriţi setări precum Bluetooth sau conexiunea Wi-Fi atunci când nu le folosiţi.

    Restricţionarea accesului la conţinutul telefonului sau al tabletei de către alte persoane – fotografii private, agenda de contacte sau mesaje text – reprezintă o măsură de siguranţă simplă. Blocaţi ecranul gadgetului cu un cod PIN sau o parolă. Folosiţi soluţii de securitate anti-furt cu capacitate de urmărire şi securizaţi informaţiile esenţiale prin criptare. Datele se pot securiza, utilizând software specializat, dacă dispozitivul o permite, sau soluţiile deja existente pe terminal. Astfel de soluţii de securitate sunt disponibile şi pentru PC.

    E-mail-urile accesate pe mobil pot fi contaminate cu linkuri infectate şi fişiere ataşate care să conţină malware, la fel ca în cazul laptop-urilor sau desktop-urilor. Ransomware şi alte tipuri de conţinut malware sunt răspândite mai ales prin mecanisme de acest fel, de aceea evitaţi să daţi click pe linkuri cu caracter dubios sau să descărcaţi fişiere ataşate provenite de la expeditori necunoscuţi.

    Partajarea fotografiilor pe reţelele de socializare este o practică frecventă pe durata vacanţelor, însă postarea acestora având setările GPS activate va dezvălui şi poziţionarea dvs. geografică. Dezactivaţi tehnologia GPS înainte de a face poze cu smartphone-ul, dacă plănuiţi să le publicaţi online, pentru a evita să fiţi localizaţi.

    Bitdefender a obţinut anul trecut o creştere de circa 40% a afacerilor, acestea ajungând pentru Bitdefender SRL, parte a holdingului Bitdefender, la 276,89 mil. lei (circa 62 mil. euro).

  • Hackerii chinezi ar fi accesat datele a 18 milioane de angajaţi guvernamentali americani

    Oficiali americani la curent cu investigaţia afirmă că acest număr poate fi mai mare.

    Directorul poliţiei federale americane (FBI) James Comey este cel care a prezentat această estimare – de 18 milioane – într-o şedinţă recentă cu uşile închise la care au participat senatori. El a folosit doar datele interne OPM, potrivit acestor oficiali. Ar fi afectate inclusiv pesoane care au aplicat pentru posturi guvernamentale dar care nu au ajuns să lucreze pentru Guvern.

    Aceiaşi hackeri care au accesat datele OPM ar fi reuşit să pătrundă şi în sistemele KeyPoint Government Solutions, o firmă subcontractantă a OPM, afirmă oficialii citaţi. Când a fost descoperită breşa de la OPM, în aprilie, anchetatorii au descoperit că au fost utilizate certificate de securitate de la KeyPoint pentru penetrarea sistemului agenţiei.

    Unii anchetatori consideră că, după intruziunea de anul trecut, oficiali OPM ar fi trebuit să blocheze orice acces de la KeyPoint şi că dacă ar fi făcut acest lucru ar fi evitat pagube mai grave. Însă o persoană la curent cu ancheta afirmă că oficiali OPM nu cred că acest lucru ar fi contat. De aceea se crede că breşa de la agenţie a avut loc înainte de cea de la firmă.

    Hackerii sunt suspectaţi, de asemenea, că şi-ar fi construit accesul la sistemul OPM pe “uşa din spate”, înarmaţi cu un acces de nivel înalt de administrator de sistem. Un oficial a numit acest tip de acces “cheile regatului”.

    Contactată de CNN, firma KeyPoint nu a dat curs invitaţiei de a comenta.

    Anchetatori americani cred că în spatele intruziunii cibernetice – considerate cel mi mai grav atac informatic comis vreodată împotriva Guvernului Statelor Unite – se află Guvernul Chinei.

    OPM a rămas la estimarea de 4,2 milioane, numărul persoanelor notificate până în prezent în legătură cu faptul că le-au fost compromise informaţiile. Un purtător de cuvânt al agenţiei a declarat că investigaţia este în curs şi că nu a veritifcat un număr mai mare.

    Numărul real al persoanelor afectate urmează să crească, în parte deoarece hackerii au accesat o bază de date în care sunt stocate formulare guvernamentale utilizate pentru autorizări de securitate – chestionarele SF86 – care conţin informaţii private despre membri de familie şi asociaţi ai fiecărui oficial guvernamental afectat, afirmă oficialii citaţi.

    Conducerea OPM urmează să fie audiaţi săptămâna aceasta în Congres cu privire la atacuri şi la modul cum le-au răspuns. Congresmenii şi angajaţii Guvernului sunt tot mai frustraţi de faptul că răspunsul administraţiei Obama a minimalizat gravitatea breşei.

    Auditori interni de la OPM au declarat săptămâna trecută în Comisia pentru supravegherea afacerilor guvernamentale şi reformă din cadrul Camerei Reprezentanţilor că baze de date-cheie în care sunt depozitate date sensibile din domeniul securităţii naţionale, inclusiv cereri de verificare a antecedentelor, nu îndeplinesc standardele de securitate federale.

    “Este vorba nu doar despre un volum mare (11 din 47) de sisteme IT aparţinând OPM care operează fără o Autorizare validă, ci şi despre faptul că mai multe dintre aceste sisteme se află printre cele mai critice şi sensibile aplicaţii care aparţin agenţiei”, scrie Michael Esser, adjunctul inspectorului general pentru audit al OPM, într-o mărturie pregătită pentru Comisie.

    Şefa OPM, Katherine Archuleta, începe să fie criticată extrem de dur atât cu privire la eşecul agenţiei de a proteja date-cheie în domeniul securităţii naţionale – extrem de vizate de agenţii străine de spionaj -, cât şi pentru lentoarea cu care agenţia a furnizat informaţii.

    “Îmi doresc să fi fost la fel de energică şi harnică în a ţine informaţiile departe de hackeri pe cât sunteţi în a le ţine departe de Congres”, i-a spus săptămâna trecută, la audieri, reprezentantul democrat Stephen Lynch, din Massachusetts, şefei OPM.

  • Moscova “nu poate face nimic să-i oprească” pe ruşi să lupte în Ucraina, afirmă fostul şef al FSB

    Patruşev, un susţinător al unei poziţii belicoase, în prezent şeful grupului de consilieri în domeniul securităţii al preşedintelui Vladimir Putin, afirmă că războiul din regiunea Donbas este alimentat de încercările Statelor Unite de a distruge Rusia.

    “Noi nu îndemnăm oamenii să se ducă acolo şi nu-i recompensăm. Dar, într-adevăr, este imposibil să împiedicăm acest lucru”, după ce oamenii aud despre “atrocităţile” care au loc peste frontieră, afirmă el.

    “Emoţiile intră în joc, oamenii se duc acolo şi luptă”, spune Patruşev într-un amplu interviu publicat în ediţia de luni a ziarului Kommersant.

    Aproape 6.500 de persoane au fost ucise în răzbiul din Ucraina, care a început în urmă cu 15 luni, şi care a alungat peste un milion de oameni din locuinţe.

    Kievul şi Occidentul acuză Rusia că trimite trupe naţionale în estul Ucrainei pentru a consolida forţele separatiste din regiunile Doneţk şi Lugansk, dar Moscova dezminte aceste acuzaţii.

    Uniunea Europeană (UE) a prelungit luni sancţiunile economice dure impuse Moscovei, din cauza susţinerii separatiştilor proruşi, până în ianuarie 2016.

    Mobilizările de “voluntari” din Rusia nu reprezintă un secret, iar diverse organizaţii au strâns bani pentru echipament militar atât la Moscova, cât şi în ţară.

    Putin prezintă criza din Ucraina drept produsul unei schimbări de regim iniţiate şi finanţate de către Statele Unite, însă Patruşev afirmă în acest interviu că adevăratul scop al americanilor este să distrugă Rusia.

    “Lor nu le pasă ce se va întâmpla în Ucraina, ei doar au nevoie să exercite presiuni asupra Rusiei, asta fac Statele Unite”, apreciază el.

    “Ei şi-ar dori foarte mult ca Rusia să nu existe. ca ţară”, continuă fostul şef al FSB.

    “Suntem foarte bogaţi în resurse. Iar americanii cred că le avem ilegal sau pe nedrept”, mai apreciază Patruşev, adăugând că Statele Unite domină complet UE în privinţa politicii faţă de Rusia.

    Sancţiunile UE au fost impuse numai din cauza “influenţei americane”, consideră el, iar Europa recunoaşte în secret anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, în martie 2014, care a condus la adoptarea primei serii de sancţiuni.

    “Ei înţeleg că tot ceea ce s-a întâmplat în Crimeea a fost legal”, este de părere şeful consilierilor în domeniul securităţii ai lui Putin.

    “Europenii sunt mai degrabă lipsiţi de voinţă, iar americanii sunt puternici. Statele Unite vor să domine în lume”, subliniază Patruşev.

  • Demiteri la nivelul conducerii Serviciului de Securitate al Ucrainei

    În afară de Vasili Vovka, directorului Departamentului de Investigaţii al SBU, au mai fost demişi directorul general adjunct al SBU Iuri Artiuhov şi directorii adjuncţi Vitali Ţîganko şi Viktor Iagun.

    Joi, Rada Supremă de la Kiev a votat – cu 248 de voturi – pentru eliberarea din funcţie a şefului SBU Valentin Nalivaicenko, aflat în conflict deschis cu autorităţile ucrainene.

    Valentin Nalivaicenko, în vârstă de 49 de ani, a fost numit la conducerea SBU în februarie 2014, după înlăturarea de la putere a regimului prorus al fostului preşedinte Viktor Ianukovici.

    Potrivit unor informaţii apărute în presă, Poroşenko i-ar fi propus lui Nalivaicenko să preia conducerea serviciului de informaţii externe.