BusinessMagazin

Tag: risc

  • Euro scade la minimul ultimelor 14 luni faţă de dolar, după acordul UE – Cipru

     “Cea mai mare temere este că ar putea avea loc un efect de domino, ceea ce trage euro în jos. Ce nu înţelege piaţa este că cei care îşi retrag banii ar putea să îi plaseze în altă parte în zona euro, astfel că nu cred că este rău pentru euro”, a declarat Douglas Borthwick, director general la Chapdelaine & Co. în New York, relatează Bloomberg.

    Euro este în scădere la bursa din New York cu 1,1%, la 1,2928 dolari pe unitate, după ce a coborât cu până la 1,5%.

    Imaginile cu ciprioţii stând la coadă la ATM-uri pentru retragerea banilor au provocat temeri legate de fuga capitalului şi riscă să perturbe calmul instaurat în piaţă de când Banca Centrală Europeană s-a angajat în septembrie anul trecut să susţină ţările cu probleme financiare.

    Moody’s a avertizat luni că termenii acordului pentru Cipru sunt negativi pentru deponenţii europeni şi ar putea afecta ratingurile băncilor din regiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costurile de asigurare a datoriei Ciprului au crescut de şapte ori

     Astfel, contractele credit default swap (CDS), folosite pentru a asigura datoria pentru riscul de neplată, au urcat pentru Cipru de la 1,13 puncte procentuale vineri la 7,68 puncte luni dimineaţa, potrivit cotidianului britanic The Guardian.

    Creşterea CDS înseamnă că asigurarea unei datorii de 10 milioane de euro costă acum 768.000 de euro, faţă de numai 113.000 vineri.

    Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au convenit, sâmbătă, taxarea depozitelor bancare din Cipru, parte a unui pachet de ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Taxa se va situa la 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi la 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile riscante au cele mai mari creşteri la început de an

    Acţiunile Cemacon Zalău, Mechel Târgovişte, Rompetrol Rafinare şi Electroputere Craiova, patru dintre companiile care au raportat pierderi substanţiale anul trecut, sunt în topul celor mai mari creşteri de pe bursă de la începutul anului, ceea ce arată un apetit mai mare pentru risc al investitorilor. Situaţia este diferită faţă de anul trecut, când creşterea bursei a venit în special pe acţiunile celor mai importante companii listate, precum Petrom, Banca Transilvania şi SIF-urile, care au avut şi evoluţii bune ale rezultatelor financiare. Producătorul de cărămizi Cemacon Zalău, compania cu cea mai mare creştere de pe bursă de la începutul anului, de 114%, a avut anul trecut pierderi de 11 mil. lei. Chiar dacă firma a avut afaceri în creştere anul trecut şi profit operaţional, riscul intrării în insolvenţă este ridicat din cauza datoriilor la bănci. Totuşi, un fond finlandez a pariat 3,8 mil. lei pe revenirea Cemacon, preluând 29% din acţiuni. Creşteri puternice au înregistrat şi dezvoltatorul imobiliar Impact, compania de foraj Dafora sau compania de construcţii Condmag Braşov.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Cea mai mare dramă a României. Despre riscul de a fi tânăr în Giurgiu sau bătrân în Sălaj sau Tulcea

    ZONA “SIGURĂ” PENTRU COMPANIILE CARE AU FĂCUT NOI ANGAJĂRI ÎN ULTIMII ANI PARE A FI POPULAŢIA CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 26 ŞI 45 DE ANI, iar această ipoteză a specialiştilor din domeniul resurselor umane poate fi dovedită şi statistic. Peste 3,3 milioane de contracte active de muncă dintr-un total de 5,6 milioane de contracte din toată ţara sunt încheiate cu angajaţi care au vârsta cuprinsă între 26 şi 45 de ani, potrivit datelor extrase la finele lunii trecute de Inspecţia Muncii din Revisal, aplicaţia componentă a sistemului ReGES (Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor). O mare parte dintre aceşti angajaţi au intrat pe piaţa muncii în anii de boom economic, când marile companii făceau mii de angajări în fiecare an, iar aceştia migrau uşor de la o companie la alta pentru un plus de 20 – 30% la salariu, pentru că aveau oportunităţi destule.

    Nu de aceleaşi privilegii au beneficiat însă şi tinerii care ar fi trebuit să devină angajaţii crizei şi care, cu greu, au reuşit să obţină un job – de cele mai multe ori pe perioadă determinată. Mai puţin de 600.000 de tineri până în 25 de ani au contracte de muncă active în prezent, deşi anual de pe băncile şcolilor ies peste 200.000 de absolvenţi de liceu şi aproape 100.000 de absolvenţi de facultate.

    DIN STATISTICI SE OBSERVĂ FAPTUL CĂ, ÎN PRIVINŢA FORŢEI DE MUNCĂ, SUNTEM O SOCIETATE RELATIV TÂNĂRĂ, că toate programele de restructurare începute la mijlocul anilor ’90 se văd în structura acesteia, deoarece pe segmentul de peste 46 de ani numărul contractelor este foarte mic, este de părere avocatul în dreptul muncii Costel Gîlcă, managing partner al casei de avocatură SCPA Gîlcă & Vasiliu.

    “Avem o forţă de muncă exuberantă, însă lipsită de experienţă, având în vedere că de regulă se iese repede de pe piaţa forţei de muncă din România, ceea ce, evident, are repercusiuni asupra experienţei profesionale. Nu există schimb intergeneraţional de experienţă – dacă ar fi să facem un grafic, am vedea o intrare bruscă pe piaţa forţei de muncă şi o ieşire la fel de bruscă. Totuşi, la nivelul absorbţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă, România stă foarte bine prin comparaţie cu celelalte state europene, cum e Spania, unde şomajul în rândul tinerilor este de 35%”, mai adaugă avocatul Costel Gîlcă.

    Pe de altă parte, nimeni nu angajează tineri absolvenţi pe motiv că nu au experienţă şi că trebuie să investească mult în ei până când vor deveni productivi, spune Cristina Săvuică, managing partner al grupului Lugera & Makler, liderul pieţei locale în recrutare şi leasing de personal. Compania a început un proiect – Guvernul Lugera – prin care îşi propune să atragă tinerii talentaţi, iar pe cei mai buni să îi cheme, de exemplu, la şedinţele lunare de board ale companiei pentru a dobândi experienţă.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Riscul din ochiul investitorului

    Pentru Europa Centrală şi de Est, situaţia riscurilor reflectată în CDS s-a îmbunătăţit cu 29%, ajutată de reducerea cu 19% a costului CDS în Europa de Vest, de creşterea probabilităţii ca Grecia să rămână în zona euro şi de restricţiile impuse unor tranzacţii speculative în zona euro.

    Pentru Slovenia, România, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi Polonia, costul CDS a scăzut cu mai mult de 30%.

  • Atenţie, inflamabil! Efectul crizei ostaticilor din Algeria asupra pieţei de petrol şi gaze

    Algeria, membră OPEC, este al nouălea producător mondial de gaze şi al cincilea exportator, acoperind 11% din piaţa europeană de gaze, iar complexul de la Amenas acoperă cca 2% din cererea europeană, conform Financial Times. Joi, preţul ţiţeiului pentru februarie a trecut uşor la New York de 96 dolari/baril, cu mai mult de un dolar în plus faşă de ziua precedentă, iar preţul gazului pentru februarie a crescut la Londra cu 4,4%, aproape de 70 pence.

    Problema atacului şi a luării de ostatici din Algeria îngrijorează întrucât ţara a fost ferită până în prezent de astfel de violenţe, spre deosebire de ţări ca Libia sau Yemen, unde aceleaşi companii au de făcut faţă deseori atacurilor la instalaţii energetice. Cum evenimentele din Algeria au apărut ca reacţie la campania militară a Franţei din Mali, iar campania este autorizată de ONU şi sprijinită de UE, comentatorii financiari cred că riscul altor violenţe care să vizeze instalaţiile de petrol şi gaze ale companiilor occidentale a crescut. Algeria “este cea mai nouă candidată de adăugat la lungul şir al ţărilor cu risc politic din MENA (regiunea Orientul Mijlociu – Africa de Nord), ceea ce ar putea consolida în continuare prima de risc geopolitic pentru investiţiile în zonă”, arată analiştii JBC Energy, preluaţi de MarketWatch.

    Situaţia din Algeria rămîne neclară: canalele media care au preluat mesajele transmise de răpitori agenţiei mauritaniene ANI au transmis că răpitorii de la Amenas deţin în continuare trei belgieni, doi americani, un japonez şi un britanic. Agenţia algeriană de presă APS a furnizat vineri seara un bilanţ provizoriu al asaltului prezentat de către militari: 12 ostatici şi 18 răpitori ucişi, aproximativ 100 de ostatici străini eliberaţi, alături de 573 de salariaţi algerieni.

  • Riscul economic al aprecierii euro este noua durere de cap a Europei

    Aprecierea euro la cel mai ridicat nivel din ultimele 10 luni l-a determinat marţi pe premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker, şeful Eurogroup, să avertizeze că “o monedă periculos de puternică” va îngreuna redresarea economică din cauza costului mare al exporturilor.

    Ţările din sudul Europei, afectate de datoriile mari, au târât zona euro în recesiune în trimestrul al treilea al anului trecut. Boala s-a întins şi în Germania, guvernul cancelarului Angela Merkel anunţând miercuri reducerea estimării de creştere economică pentru 2013 la numai 0,4%.

    Avertismentul lui Juncker nu va avea un efect de durată asupra euro atâta timp cât Banca Centrală Europeană (BCE) nu este pregătită să ia vreo măsură pentru deprecierea euro, potrivit unei note a unor analişti ai Danske Bank.

    Cotaţia medie a euro a fost anul trecut de 1,2860 dolari pe unitate, cu un minim de 1,2061 dolari pe unitate în 24 iulie şi un maxim de 1,3458 dolari pe unitate în 28 februarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul oferă mediului de afaceri doar semnale contradictorii: mai forfetăm cinci minute şi gata

    SALA PALATULUI A FOST TRECUTĂ ÎN SUBORDINEA SGG, toamna trecută, iar Guvernul a anunţat că vrea s-o folosească “pentru promovarea imaginii României şi a strategiilor guvernamentale”. Săptămâna trecută, Guvernul a introdus însă pe ordinea de zi un proiect de hotărâre pentru desfiinţarea Sălii Palatului. După şedinţă, vicepremierul Liviu Dragnea a explicat că decizia a fost amânată până ce SGG şi Ministerul Culturii se vor pune de acord şi că intenţia guvernanţilor e de fapt de a “eficientiza” edificiul şi de a “închide găurile negre care au fost pe lângă această instituţie”.

    Un circuit la fel de straniu l-a avut şi ideea impozitului forfetar pentru hoteluri şi servicii similare, o iniţiativă anunţată ca iminentă de premierul Victor Ponta şi de ministrul pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, şi ca foarte utilă pentru bugetul pe 2013, urmând să aducă venituri de 2,5 mld. lei. După doar câteva zile însă, după ce spiritele s-au aprins şi oamenii de afaceri au cerut să fie consultaţi, acelaşi Liviu Dragnea a precizat că nu s-a mai discutat nimic în Guvern, iar premierul Ponta i-a cerut lui Grapini să explice proiectul şi să-l pună în dezbatere publică, fiindcă în caz contrar va renunţa la el. În cele din urmă, Maria Grapini a declarat că împreună cu mediul de afaceri se va face un studiu de impact şi că forfetarul va putea să se aplice din a doua jumătate a anului doar dacă studiul va fi gata în următoarele trei luni – dacă nu, abia din 2014.

    Taxa auto a urmat un drum asemănător – anunţată ca iminentă în prima şedinţă de Guvern a anului, modul de transformare a ei în timbru de mediu şi lămurirea contribuabililor ce se va întâmpla cu banii lor s-a amânat, la cererea ministrului Rovana Plumb, pentru a doua parte a lunii ianuarie. Nici la mecanismul de control fiscal oficialii nu s-au pus de acord: dacă Grapini a asigurat că Fiscul îi va vizita de 15 ori pe an pe cei care nu plătesc forfetarul, ministrul de finanţe Daniel Chiţoiu a promis că numărul controalelor nu va trece de o dată pe an, în cazul IMM şi al contribuabililor mici, şi o dată la cinci ani în cazul contribuabililor mari, prin intermediul unei singure structuri anti-evaziune care va unifica Garda Financiară, supravegherea şi controlul vamal, antifrauda şi Inspecţia Fiscală din ANAF.

    Poveştile de mai sus urmează un tipar cunoscut: la fel se întâmpla şi în mai-iunie anul trecut, după instalarea primului guvern Ponta, când nerăbdarea diverşilor reprezentanţi ai USL de a-şi anunţa planurile de reformă a transformat rapid actul guvernării într-un experiment constant, bazat pe competiţia “cine ajunge primul să înşface microfonul”. După cererea PNL de desfiinţare a CASS, ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, a promis la rându-i că sistemul de pensii va fi reformat, va fi mărit salariul minim, vor fi indexate pensiile şi va fi modificat Codul muncii. Excedat, premierul i-a rugat cu frumosul pe colegi să vorbească mai puţin. Problema nu ţinea doar de oamenii din Guvern, ci şi de partenerii din USL care s-au opus unor măsuri anunţate de însuşi Ponta (Crin Antonescu, liderul PNL, ostil taxei de solidaritate pentru bugetarii cu venituri peste 4.500 de euro, pe atunci şi ea la fel de iminentă ca forfetarul de acum).

  • Laureat Nobel în Economie: Europa este cel mai mare risc la adresa economiei mondiale

    “În perspectiva pentru anul 2013, cele mai mari riscuri pentru economia globală vin din partea SUA şi al Europei”, scrie Stiglitz în cotidianul financiar Handelsblatt, avertizând că cea mai mare ameninţare provine din Europa. Laureatul premiului Nobel în economie a comentat că Spania şi Grecia se află în depresiune economică fără perspectiva recuperării.

    Mai multe pe zf.ro

  • ZONA EURO A INTRAT ÎN RECESIUNE, pentru a doua oară în ultimii trei ani

    Economia intră în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB. Uniunea Europeană a reuşit să evite recesiunea, după ce a consemnat în trimestrul al treilea un avans la linmită, de numai 0,1%. În trimestrul al doilea, UE a avut o contracţie a PIB de 0,2%, la dfel ca zona euro.

    Alte stiri pe mediafax.ro