BusinessMagazin

Tag: retea

  • După 20 de ani fondatorul Otter Distribution e pregătit să lanseze primul brand de încălţăminte peste graniţe

    Filip Schwartz, fondatorul grupului Otter Distribution, ajuns la o reţea de 64 de magazine şi afaceri de 30 de milioane de euro, este pregătit să facă pasul peste graniţe, după 20 de ani de la lansarea afacerii în România. Cehia este prima ţintă.

    „Suntem extrem de aproape de a deschide primul magazin din Cehia şi demersurile sunt avansate şi în privinţa unei inaugurări. Plănuim ca în 2017 să deschidem până la trei spaţii în Cehia şi Slovacia. Probabil primul magazin se va deschide în Cehia în primăvara anului viitor”, afirmă Schwartz. El adaugă că deşi populaţia din Cehia este mai puţin numeroasă decât în România, puterea lor de cumpărare este mai ridicată; concurenţa şi costurile de operare sunt la fel de mari. „Este o piaţă foarte competitivă, dominată de firmele din Austria, Germania şi Polonia din domeniul retailului de încălţăminte. Au jumătate din populaţia României, dar un lucru foarte important este că au un turism foarte puternic, mai cu seamă în Praga şi Brno”.

    În România grupul are 64 de magazine sub mai multe formate şi branduri (Otter, Salamander, Tezyo, Aldo şi Clarks), iar fondatorul se aşteaptă ca anul acesta afacerile să ajungă la 30 milioane de euro, în creştere faţă de 2015, când vânzările s-au plasat la circa 26,5 milioane de euro. Grupul Otter încheie podiumul jucătorilor de pe piaţa de încălţăminte, după Deichmann şi CCC, în funcţie de cifra de afaceri; în segmentul de preţuri peste medie, are cele mai mari vânzări. Pe piaţa locală compania are trei concepte de magazine multibrand – Otter, Salamander şi Tezyo, intrat în portofoliu în urmă cu zece luni, dar care a ajuns deja numărul trei ca pondere la cifra de afacere – şi două de monobrand – Aldo şi Clarks.

    Grupul are o reţea de şapte magazine Tezyo în ţară, la care antreprenorul vrea să adauge încă alte cinci în prima parte a anului viitor, dintre care unul va fi deschis în Cluj, altul la Braşov şi restul în alte trei oraşe. „Am decis să lansăm Tezyo deoarece credem că piaţa cere un concept fresh multibrand autohton, ce se adresează clientelei Otter cât şi clientelei mai tinere, cu un design nou şi cu un mix de brand (deopotrivă mărci existente în portofoliu dar şi altele noi)”, a motivat Filip Schwartz decizia de a deschide Tezyo. Potrivit lui, investiţia în noile magazine s-a ridicat la o medie de 600 de euro pe metru pătrat, iar suprafaţa medie a spaţiilor este de 160 mp, cu tot cu depozit; astfel, suma medie de investiţie se plasează la aproape 100.000 de euro. Magazinele Tezyo au pe rafturi mărci precum Camper, UGG, Liu Jo şi din primăvară vor avea şi încălţări din gama Hugo Boss.

    Antreprenorul afirmă că rezultatele înregistrate de magazinele Tezyo sunt în linie cu aşteptările, într-o piaţă de încălţăminte a cărei valoare nu o poate estima dar care „este într-o uşoară creştere; piaţa shop-to-shop se află în stagnare sau chiar uşoară scădere, deoarece s-au deschis foarte multe centre comerciale în ultimii doi ani de zile”. Românii preferă să-şi cumpere încălţăminte mai cu seamă din malluri şi din online şi mai puţin din magazinele stradale, deşi Schwartz spune că „există unele oraşe – ca Sibiu, Braşov, Oradea – unde, datorită dezvoltării turismului, mizăm pe magazine stradale”. La capitolul consum, Bucureştiul a dominat ferm ani în şir, din prisma puterii de cumpărare, mai ridicată decât în provinvie, dar fenomenul are acum o sumedenie de nuanţe. „Prin 2005-2006, din 20 de magazine, cele mai mari vânzări se realizau în ceşe zece din Bucureşti. Acum există un mix între Bucureşti şi oraşe din provincie, ceea este bine pentru o economie sănătoasă”, adaugă omul de afaceri, care are 46 de ani şi este născut în capitala României.

    În acest moment, Otter Distribution are magazine în toate oraşele de peste 100.000 de locuitori „în afară de Buzău, dar la care ne uităm”. Compania are în total 64 de magazine, dintre care 26 sub brandul Otter (pentru luna decembrie este planificată o nouă deschidere, la Oradea), şapte unităţi sunt Tezyo, trei Clarks, 17 Salamander, opt Aldo şi trei sunt outleturi.

    Şeful Otter Distribution nu crede că vânzarea de încălţăminte se poate realiza doar în mediul virtual şi mizează pe o strategie care vizează un sistem omnichannel, „o îmbinare dintre online şi offline”. Vede însă magazinul virtual ca pe o forţă importantă în vânzarea de produse, care a ajus să însemne acum 7,5% din cifra de afacere a companiei şi prognozele vizează atingerea pragului de 10% anul viitor, „deorece ne bazăm şi pe magazinul online pe care tocmai l-am lansat pentru Tezyo”.

    În 2008, antreprenorul a încercat să-şi diversifice afacerile, extinzându-se spre vânzarea de haine, însă debutul crizei l-a determinat să renunţe la această idee. Despre acel moment, Filip Schwartz povesteşte că a fost nevoit să ia o serie de măsuri drastice şi să găsească soluţii din punct de vedere al cashflow-ului. „Am închis în 2009 toate afacerile care nu erau direct legate de zona noastră principală de business şi am optimizat afacerea închizând anumite magazine”, afirmă antreprenorul, căruia nu i s-a părut potrivită nici soluţia de a închide toate magazinele şi nici aceea de a aştepta să treacă vremurile grele. „Am închis anul 2008 cu vânzări sub 20 de milioane de euro. În anii următori am avut scăderi de vânzări, dar am fost profitabili, cu excepţia rezultatelor din 2009″, afirmă Schwartz. Cum economia s-a întors iar la creşteri, iar consumul este principalul motor Filip Schwartz mizează pe creşterea afacerii. „Ne concentrăm pe extinderea businessului principal, pe zona de încălţăminte, pe zona de online – iar ţinta noastră este ca acest canal să ajungă în cinci ani la 15% din cifra de afaceri. Extinderea businessului la nivel regional şi la optimizarea afacerii în ţară”, enumeră antreprenorul planurile sale de viitor.

    Mai mult, spune că nu are de gând să aducă alte branduri în franciză, considerând că acoperă toată clientela vizată de produsele încadrate pe segmente de preţ medium şi medium-high; zona mass-market nu este de interes pentru Filip Schwartz. Grupul Otter a terminat anul trecut cu afaceri de 120 de milioane de lei şi şi-a bugetat pentru 2016 un plus de 16‑17%, pânp la nivelul de 30 milioane de euro; plusurile aşteptate se bazează pe de o parte pe creşterea consumului şi dar şi pe expansiunea reţelei. Structura afacerii a rămas aceeaşi: distribuţia are o pondere de 23%, iar retailul contribuie cu 77%. Compania se ocupă şi de distribuţia unor branduri precum Ara sau Otter către mici comercianţi independenţi.

  • Chiar dacă românii fac mai puţin sport decât majoritatea europenilor, piaţa de fitness s-a dublat în ultimii 3 ani

    Plusuri anuale de 20-25% este ritmul de creştere pe care îl evaluează World Class pentru întreaga piaţă, referindu-se la segmentul de servicii fitness. Aşteptările continuă curba de creştere abruptă din ultimii ani: din 2012 până în 2015, piaţa s-a dublat. Şi pe baza acestor aşteptări şi-a construit şi planul de atac asupra pieţei, mărind reţeaua anul acesta cu 13 cluburi. Cu o cotă de piaţă pe care o estimează la 30%, World Class România va încheia 2016 cu un plus de 45% faţă de rezultatele de anul trecut şi mizează tot pe extindere.

    Dacă în urmă cu câţiva ani un abonament la un centru de fitness era încadrat în plaja de servicii premium din pachetele salariale, un apetit tot mai mare au acum şi clienţii cu venituri medii.

    Veniturile mai mari sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale afacerilor cu servicii de fitness, iar interesul sporit pentru sport se regăseşte în rândul tot mai multor români, din toate categoriile de vârstă, declară Irina Roşu, partner, executive director şi CFO al World Class România. Cu toate acestea, doar 4-5% dintre români sunt adepţi ai practicării fitnessului; spre comparaţie, interesul pentru sălile de profil este mai mare în alte ţări: 10% în Spania, 12-13% în ţările din vestul Europei sau 15-20% în ţările scandinave. În România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea, însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar. „Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, constituind piaţa gri. Numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă doar 6% din totalul populaţiei practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5%, şi respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven şi deţinătorul 7card – concept de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

    Reprezentanta World Class are însă aşteptări optimiste pentru viitor, referindu-se la un ritm de creştere a pieţei cu circa 20-25% pe an; iar în această ecuaţie World Class ar deţine un rol crucial, conform spuselor sale, deoarece reţeaua deţine circa 30% cotă de piaţă (conform estimărilor interne ale companiei) şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an. Reţeaua operează 31 de centre de fitness la nivel naţional, în cadrul cărora circa 45.000 de membri au acces la aproximativ 60.000 de şedinţe derulate anual pentru adulţi şi copii; compania are 425 de antrenori certificaţi internaţional. Divizia locală a operatorului de fitness deţine 20 de centre în Bucureşti, trei în Cluj-Napoca şi câte unul în Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău, Cluj şi Otopeni.

    În prima parte a anului, grupul a achiziţionat competitorul principal, Club Sport Fitness Moving, ce a adus în portofoliu nouă cluburi cu acoperire în toată ţara: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău şi Cluj. A urmat dezvoltarea organică a trei noi cluburi: două în Bucureşti (World Class Militari, World Class ParkLake) şi un club în Constanţa. „Acestea, împreună cu modernizările din alte nouă cluburi ale reţelei de centre de fitness, au însemnat un efort investiţional de peste 5 milioane de euro”, spune Irina Roşu, care nu face referire şi la valoarea achiziţiei. Reţeaua a bifat planurile creionate la finalul anului trecut, când era vizată deschiderea altor 13 spaţii în 2016, pe lângă cele 18 pe care le opera la finalul anului trecut.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Camelia Ene devine noul CEO al MOL România

    Kinga Daradics, cel mai tânăr CEO din industria petrolieră, predă frâiele MOL România Cameliei Ene, 40 de ani, executivul care s-a ocupat până acum de reţeaua de peste 200 de benzinării a grupului ungar pe plan local. MOL este al treilea cel mai puternic jucător din piaţa petrolieră locală, cu o cotă de piaţă în retail de 18,9% şi un business de peste un miliard de euro, fiind o companie caracterizată printr-un puternic apetit de extindere, scrie Ziarul Financiar.

    „Camelia Ene a fost numită directorul executiv al com­pa­niei MOL România după ce Kinga Daradics a intrat în con­cediu de maternitate“, au spus reprezentanţii firmei, fără a preciza dacă aceasta este sau nu o schimbare temporară.

    „Camelia Ene s-a alăturat echipei MOL România în luna martie a anului 2007, pe poziţia de Shop manager. În luna octombrie 2010 a preluat şi atribuţii de coordonare a departamentului de marketing, iar în mai 2013 a devenit Head of Retail, responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de benzinării a MOL România.

  • Un business cu volum

    Klaus Reisenauer a plecat din România în 1982 şi s-a întors 20 de ani mai târziu pentru a demara o afacere în construcţii, strâns legată de dezvoltarea Kaufland pe plan local. Criza financiară a adus însă momente dramatice în domeniul în care activa, aşa că a decis să încerce un business pe un un alt segment. Alături de Cristina Fleacă, a mizat pe dezvoltarea pieţei de produse profesionale pentru îngrijirea părului, iar planurile lor vizează ca în patru ani reţeaua Profihairshop să ajungă la 50 de magazine.

    Sunt născut la Sibiu şi am plecat în 1982 în Germania, cu familia; atunci aşa era moda, cei cu origini nemţeşti plecau în Germania“, povesteşte Klaus Reisenauer. A urmat Facultatea de Ştiinţe Economice în Stuttgart şi spune că studiile l-au ajutat să pună bazele teoretice în economie şi afaceri. „Însă cel mai mult m-a ajutat în antreprenoriat experienţa acumulată în domeniul managementului de mall-uri, în care am început să lucrez în Germania imediat după terminarea facultăţii. Am învăţat să apreciez dacă va fi sau nu de succes un mall, cât de important este conceptul mallului şi mixul chiriaşilor, precum şi locul unde ai magazinul, pe ce etaj, dar şi cum se amenajează o vitrină atractivă, toate aceasta fiind lucruri extrem de utile şi care pot determina succesul unei afaceri în retail.“

    Cristina Fleacă, şi ea managing partner al Profihairshop, are studii de business management, drept şi limbi străine. Este traducător autorizat de limba engleză şi germană, astfel că după terminarea facultăţii a început să lucreze pe cont propriu în domeniul traducerilor. „Primii mei paşi spre antreprenoriat au fost în domeniul traducerilor pentru companii din diferite domenii. În paralel, am lucrat într-o companie germană unde am învăţat foarte multe lucruri care au pus bazele experienţei mele în ceea ce priveşte dezvoltarea Profihairshop. Limbile străine mi-au deschis orizontul spre comunicare, iar responsabilitatea în ceea ce priveşte coordonarea echipei mele în cadrul companiei mi-a şlefuit abilităţiile de a interacţiona cu oamenii şi de a le acorda suport în diferite împrejurări“, spune ea. „Când mi s-a oferit şansa unui parteneriat în cadrul Profihairshop am ştiut exact că acesta este domeniul care mă defineşte şi mi se potriveşte perfect. Nu îţi alegi pasiunile, ci pasiunile te aleg pe tine. Succesul nu este cheia spre fericire. Fericirea este cheia spre succes. Dacă îţi place ceea ce faci, atunci vei avea întotdeauna succes.“

    Cu experienţe anterioare în antreprenoriat, Klaus Reisenauer şi Cristina Fleacă au mizat pe o nişă extrem de subţire în urmă cu patru ani: cea a produselor profesionale pentru îngrijirea părului. Până în 2012 vindeau produsele importate doar către saloanele de coafură, dar deschiderea primului magazin, de test, s-a dovedit o idee inspirată, care i-a determinat să dezvolte o reţea la nivelul întregii ţări. Acum, afacerea ProfiHairShop operează o reţea de 25 de magazine, iar anul viitor aceasta se va mări cu alte şase spaţii. Previziunile pentru întregul an se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane euro, în creştere cu 38% faţă rezultatele anului trecut, când vânzările au ajuns la 4 milioane de euro.

    Drumul spre antreprenoriat

    După terminarea facultăţii, Klaus Reisenauer a lucrat timp de patru ani în cadrul unui dezvoltator de mall-uri din Germania, după care, în 1993, a ales calea antreprenoriatului şi şi-a deschis propria afacere în imobiliare. „Mi-am dorit dintotdeauna să fiu antreprenor, să construiesc proiecte noi de la zero, alături de oameni creativi, pasionaţi de meseria lor. Dincolo de riscurile pe care le implică, este o meserie care îţi oferă libertate, independenţă şi multe satisfacţii“, spune Klaus Reisenauer. Povesteşte că după terminarea facultăţii scopul său a fost să se angajeze în domeniul care îl interesa, să capete cât mai multă experienţă, pentru ca mai apoi să-şi dezvolte propria afacere în domeniu. „Astfel, după patru ani petrecuţi în compania în care lucram, înfiinţarea propriei firme a venit ca următorul pas firesc în viaţa mea profesională. Am apelat la un credit bancar, pentru că nu aveam niciun ban; când am plecat din România am lăsat totul aici“, spune Reisenauer, cu trimitere la faptul că proprietăţile familiei au fost, practic, abandonate în momentul plecării din ţară. „Am pornit agenţia imobiliară, am făcut câţiva ani intermedieri, după care am cumpărat teren şi am început propriile construcţii. La finalul anilor ’90 mi-am extins operaţiunile în Austria, Ungaria, Cehia şi Slovacia.“ În 2002, Klaus Reisenauer a înfiinţat o societate la Sibiu împreună cu asociatul său, Kurt Wagner, iar patru ani mai târziu cei doi au pus bazele companiei Oasis Retail Development. Compania este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de centre de retail din România, cu un portofoliu de peste 70 de proiecte finalizate, pe o suprafaţă de 1,5 milioane mp de teren. Principalele proiecte în România sunt locaţiile dezvoltate pentru lanţurile Kaufland şi Plus (Lidl), precum şi centrele comerciale Prima Shops Center şi Family Center, localizate în oraşele Roman, Reghin, Tecuci, Făgăraş, Botoşani, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea şi Mangalia.

  • Alegerea lui Trump ar putea să nu fie cel mai mare rău: reţeaua Al-Qaida pregăteşte comiterea unor atentate în SUA pe 8 noiembrie

    Reţeaua teroristă Al-Qaida pregăteşte comiterea unor atentate în statele americane New York, Texas şi Virginia cu ocazia scrutinului prezidenţial şi parlamentar din Statele Unite, avertizează oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane citaţi de CBS News.

    Sursele citate nu au oferit detalii, precizând doar că sunt vizate obiective din statele New York, Texas şi Virginia, unde ar putea avea loc atentate luni, cu o zi înaintea scrutinului prezidenţial şi legislativ.

    Autorităţile americane au transmis că iau în serios riscul terorist.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerea lui Trump ar putea să nu fie cel mai mare rău: reţeaua Al-Qaida pregăteşte comiterea unor atentate în SUA pe 8 noiembrie

    Reţeaua teroristă Al-Qaida pregăteşte comiterea unor atentate în statele americane New York, Texas şi Virginia cu ocazia scrutinului prezidenţial şi parlamentar din Statele Unite, avertizează oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane citaţi de CBS News.

    Sursele citate nu au oferit detalii, precizând doar că sunt vizate obiective din statele New York, Texas şi Virginia, unde ar putea avea loc atentate luni, cu o zi înaintea scrutinului prezidenţial şi legislativ.

    Autorităţile americane au transmis că iau în serios riscul terorist.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un milion şi numărăm în continuare. Ce planuri are Fady Chreih pentru reţeaua de sănătate Regina Maria

    Plusurile şi, mai mult, minusurile din sistemul medical de stat reprezintă una dintre principalele teme abordate în dezbaterile electorale, un subiect cu greutate în agenda media, aflându-se pe primele locuri şi în discuţiile de la colţul străzii. Cât timp subiectul este descusut din toate părţile de opinia publică şi autorităţi, între cele mai apreciate beneficii extrasalariale oferite de companii se numără abonamentele medicale private, de care se bucură toţi actorii implicaţi. Cu circa 1 milion de unităţi active, piaţa de pachete medicale se află într-un nivel de semimaturitate, iar oportunităţile de extindere pe acest segment se află în creştere. Fady Chreih, CEO al reţeaua de sănătate Regina Maria, povesteşte care este rolul jucat de companie în piaţa serviciilor private de sănătate, ce planuri are pentru viitor şi care sunt aşteptările pe care le are în ce priveşte dezvoltarea pieţei.

    Sănătatea costă bani, uneori foarte mulţi bani, iar populaţia trebuie învăţată să se axeze pe prevenţie“, spune Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, reţea privată de sănătate care a ajuns la circa 365.000 de abonamente corporate într-o piaţă de un milion de astfel de pachete. De asemenea, oamenii trebuie educaţi să recunoască diferenţa dintre abonament şi asigurare, pentru că, spune Chreih, „70% dintre asigurările de sănătate vândute în România sunt abonamente mascate în asigurări“. Abonamentele se ocupă, în principiu, de tot ceea ce înseamnă prevenţie, iar asigurările, prin definiţia lor, asigură un risc care poate să apară, explică şeful Regina Maria, fiind „extraordinar de bune pentru ceea ce înseamnă spitalizări“. Pe de altă parte, „abonamentul este considerat cel mai apreciat serviciu pe care oamenii îl primesc de la angajator, după salariu“, spune Fady Chreih. Iar companiile sunt dispuse să plătească mai mult pentru aceste servicii în momentul de faţă pentru că piaţa forţei de muncă s-a dezgheţat, se fac tot mai multe angajări, iar companiile mizează pe oferirea de pachete de abonamente medicale mai cuprinzătoare şi mai performante, consideră reprezentantul reţelei de sănătate.

    Anul acesta Regina Maria sărbătoreşte 20 de ani de la crearea primului abonament, primul pachet medical fiind conceput la un an după înfiinţarea companiei. „Evoluţia abonamentelor a fost mână-n mână cu evoluţia sistemului medical românesc, iar primul contract de abonamente din România a fost semnat în 1996, de noi“, adaugă reprezentantul Regina Maria. Acesta a fost realizat atunci, în mod special, pentru expaţi şi comunitatea internaţională din Bucureşti, deoarece străinii erau obişnuiţi, familiarizaţi să fie acoperiţi din punct de vedere medical de un serviciu. Pe lângă prevenţie, aceste pachete conţineau o zonă premium sau super premium, iar numărul de abonamente vândute era destul de mic, explică Chreih. Între timp, lucrurile au evoluat: cu cât au început să fie mai multe abonamente vândute în piaţă, cu atât infrastructura medicală a început să se dezvolte. „Comunitatea de corporatişti din România, angajaţii companiilor, au făcut cunoştinţă cu sistemele medicale private prin intermediul abonamentelor medicale. Practic, angajatul a mers prima dată la un medic în privat pentru că a primit un abonament medical de la companie“, spune CEO-ul reţelei, explicând că acest fenomen a căpătat o amploare tot mai mare; sume mari au fost investite în crearea infrastructurii medicale, în segmentul serviciilor. „Asta ne-a ajutat pe noi să acoperim astăzi 11 judeţe, să avem 31 de locaţii şi o reţea de 180 de furnizori de servicii medicale pentru utilizatorii celor 365.000 de abonamente pe care le avem acum“, adaugă Chreih. În prezent, explică el, piaţa este aproape matură, existând un milion de abonamente; potenţialul este de sporire a acestui număr şi în viitor.

     

     

  • Maşinile zburătoare accesibile la preţ ar putea fi disponibile în zece ani, anunţă Uber

    Uber a anunţat, joi, posibilitatea fabricării unor maşini zburătoare pentru navetiştii care circulă pe autostrăzile aglomerate, anunţă CNN.

    Compania consideră că în zece ani va putea construi o reţea de maşini electrice zburătoare, la un preţ accesibil, care vor decola şi vor ateriza vertical şi vor avea o viteză de 322 de kilometri pe oră. Uber nu intenţionează să construiască propriile maşini zburătoare, dar vrea să colaboreze cu alte firme, guverne şi comunităţi.

    Experţii sugerează, însă, răbdare. „Este minunat că avem aceste idei, ne obligă să începem să gândim diferit. Vom ajunge, la un moment dat, la acel nivel, aproape cum am văzut în desenele animate. Realitatea este, însă, că nu va fi la fel de repede sau de optimist precum sugerează documentele”, spune Ali Bahrami, vicepreşedintele pentru aviaţie civilă la Asociaţia Industriilor Aerospaţiale.

    Uber se aşteaptă ca maşinile zburătoare să aibă, iniţial, piloţi, până când tehnologia autonomă se va dezvolta suficient cât să fie mai sigură decât oamenii.

    Maşinile zburătoare se confruntă cu numeroase obstacole, precum costurile, reglementările şi acceptul public. De asemenea, nu este clar unde vor ateriza maşinile sau dacă vertiporturile (n.r. aeroporturi pentru aparatele de zbor care decolează sau aterizează vertical) sunt o opţiune avantajoasă, Uber menţionând că locurile de parcare de pe acoperişurile garajelor, heliporturile şi spaţiile deschise prezente la intersecţiile autostrăzilor ar putea fi folosite în acest sens.

    Planul aminteşte de iniţiativa directorului executiv al Tesla Motors şi SpaceX, Elon Musk, a trenului de mare viteză Hyperloop, pe care, însă, antreprenorul nu intenţiona să îl dezvolte.

  • Anunţul de ultimă oră făcut de Kaufland. Este pentru prima oară în România când se întâmplă asta

    Kaufland, cel mai mare jucător din retailul alimentar, şi Renovatio, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de proiecte de energie regenerabilă din România, au realizat prima reţea de “benzinării” electrice din România, sub brandul Renovatio e-charge.

    “Odată cu finalizarea infrastructurii pentru maşinile electrice pe coridorul Constanţa – Bucureşti – Timişoara – Arad, devine posibil să spargem barierele oraşului şi să părăsim zona de confort oferită de soluţiile de încărcare de la birou sau de acasă şi să parcurgem distanţe mari cu vehicule electrice între oraşele ţării”, a declarat Alexandru Teodorescu, CEO Renovatio.

     

    Anunţul de ultimă oră făcut de Kaufland. Este pentru prima oară în România când se întâmplă asta