BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Platforma online a ANAF, utilizată de puţin peste 4000 de braşoveni la trei ani de la lansare

    Lansată la sfârşitul anului 2014, platforma ”Spaţiul privat virtual“, care are scopul de a-i scuti pe contribuabili de drumul până la ghişeu şi statul la cozi, a fost utilizată de doar 4.359 de braşoveni, persoane fizice şi juridice.

    Din acest motiv, reprezentanţii ANAF Braşov organizează, în 17 octombrie, la Camera de Comerţ şi Industrie, un seminar la care sunt invitate mai ales companiile, pentru a se familiariza cu această formă simplă de a depune declaraţiile fiscale online.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi ajunge să ai vânzări de câteva milioane de dolari pe cea mai mare platformă de e-commerce din lume

    Alex Hudiţan, alături de Claudiu Stănculescu au pornit anul trecut proiectul Amazon SetUP prin intermediul căruia românii pot învăţa cum să îşi creeze propriul brand şi să îşi vândă produsele pe platforma americană Amazon, cel mai mare retailer online din lume.
    Din iunie anul trecut şi până în prezent, circa 1.700 de oameni au urmat cursul Amazon SetUP.
     
    „Am început în iunie anul trecut şi atunci am avut 110 persoane înscrise. La a doua ediţie au fost 170 de oameni, apoi 450, iar acum la cea de-a patra ediţie numărul de înscrieri a ajuns la peste 1.000”, a declarat Alex Hudiţan, unul din cei doi fondatori ai Amazon SetUP.
     
    Cursul durează 14 săptămâni şi costă 1.500 dolari sau 1.950 dolari plătiţi în trei rate, acesta desfăşurându-se exclusiv online.
     
    „Scopul este ca la finalul celor 14 săp­tămâni să ai produsul pregătit pentru a-l lansa pe Amazon”, a punctat el.
     
    În cadrul cursului, cei care vor să îşi înceapă o afacere pe Amazon învaţă cum trebuie să îşi aleagă produsul pe care vor să îl comercializeze, furnizorii şi să îl promoveze.
     

  • Clever Taxi lansează un serviciu dedicat companiilor

    Utilizatorii vor putea plăti direct în aplicaţie, fără să mai fie nevoie să folosească vouchere fizice cu sume fixe. Clever Corporate facilitează accesul la mii de şoferi de la peste 50 de companii din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov. Accesul angajaţilor în platformă se face prin mail sau număr de telefon, iar limitele de buget pot fi setate zilnic, lunar sau pe călătorie. Pentru a sărbători îmbunătăţirile aduse serviciului, Clever Corporate oferă în luna octombrie un discount de până la 33% pentru toate cursele.

    Platforma Clever Corporate asigură un sistem de administrare complex, oferind control complet asupra costurilor, dar şi detalii despre activitatea fiecărui angajat. Compania poate seta limite de buget şi poate opta pentru a primi o singură factură cumulată la final de lună, fapt ce contribuie la eficientizarea operaţiunilor contabile. Serviciul generează rapoarte detaliate despre cursele efectuate şi costuri.

    Serviciul se adresează companiilor care oferă angajaţilor transport urban decontat prin servicii de taxi. Clever Corporate este util pentru afacerile unde programul de lucru se prelungeşte dincolo de ora 22:00, antreprenorii care călătoresc cu taxiul şi vor să-şi deconteze transportul sau companiile ai căror angajaţi se deplasează în interes de serviciu. Cursele angajaţilor trebuie să fie făcute doar prin intermediul aplicaţiei Clever Taxi pentru a putea fi decontate de angajator.

  • Investiţii de 300 de milioane de euro pentru dublarea zonei comerciale din Băneasa Developments

    Planurile de dezvoltare pe termen lung ale companiei reprezintă un catalizator pentru investiţii suplimentare de tip greenfield în zonă (comercial, birouri, rezidenţial), rezultând în peste 1.4 milioane mp de suprafeţe utilizabile (cu o pondere de cca 76% a proiectului rezidenţial) şi dând astfel naştere unuia dintre cele mai mari proiecte de tip mixed-use din Europa Centrală şi de Est. În prezent, dezvoltările de tip mixed-use ale Băneasa oferă circa 170.000 mp de suprafeţe utilizabile (cu o pondere de 44% a componentei rezidenţiale).

    Cumulat, proiectul existent şi investiţia de tip greenfield, compusă din zone comerciale, rezidenţial şi birouri, poate produce un impact economic total estimat la circa 6 miliarde de euro  în perioada 2017 – 2026, conform unui studiu realizat de KPMG pentru Băneasa Developments. Pornind de la proiectul existent şi perspectivele dezvoltării în zonă, platforma Băneasa poate genera în următorii 10 ani peste 1.9 miliarde de euro în salarii, susţinând circa 220.000 salarii  şi contribuind cu circa 2.3 miliarde de euro în taxe către bugetul de stat. În total, proiectul ar putea susţine peste 30.000 locuri de muncă  în 2026, relevă acelaşi studiu.

    Studiul KPMG evidenţiază, de asemenea, faptul că, în perioada 2005-2016, dezvoltarea de tip mixed-used Băneasa a susţinut circa 130.000 de salarii3, în cuantum de circa 590 milioane de euro. Totodata, platforma a generat o valoare economică totală de circa 1.6 miliarde de euro  şi a adus peste 740 milioane de euro în taxe către bugetul de stat. În anul 2016, proiectul a susţinut circa 14.000 de locuri de muncă4.

    Băneasa Developments operează în prezent cel mai mare centru comercial din Bucureşti, pe o suprafaţă de peste 80.000 mp şi cu 364 de magazine.  În ultimii 10 ani, compania a investit circa 165 milioane de euro în dezvoltarea zonelor comerciale, care au stat la baza dezvoltărilor ce au urmat în zonele înconjurătoare din nordul Bucureştiului. Anul trecut, veniturile Băneasa Developments au depăşit 49 de milioane de Euro, profitul net situându-se la circa 16 milioane euro.

  • Liderul pieţei locale de acoperişuri a făcut o nouă achiziţie

    Pentru a continua însă creşterea, cu un procent de doi digiţi an de an, spunea că are nevoie de mai mult teren pe care să ridice alte fabrici. Săptămâna trecută a cumpărat, într-o tranzacţie de 5,5 milioane de euro, platforma Hidromecanica 2 din Braşov, la o aruncătură de băţ de halele industriale pe care le-a ridicat deja şi în care producţia duduie; în acest an au mers la capacitate maximă, iar plusul înregistrat în vânzări în prima jumătate a acestui an a ajuns la 54%. Conform previziunilor, cifra de afaceri a companiei ar urma să ajungă anul acesta la pragul de 400 de milioane de lei.

    „Nevoia unei noi suprafeţe pe care să ne continuăm să ne dezvoltăm am simţit-o încă de acum doi ani. Ştiam care sunt planurile noastre de viitor şi de cât teren aveam nevoie pentru a ridica noi fabrici”, spune antreprenorul Horaţiu Ţepeş. El povesteşte că derularea tranzacţiei a durat în jur de trei luni, însă timpul alocat deciziei a fost mai lung.

    „Timp de doi ai am prospectat piaţa, oportunităţile şi posibilităţile. În acest timp, am avut momente în care ne-am gândit chiar să relocam fabrica,” spune antreprenorul; el explică alegerea făcută: platforma Hidromecanica se află în apropierea fabricilor pe care le-a ridicat deja, ceea ce e de folos în ce priveşte organizarea şi, în general, desfăşurarea activităţii. „Pe suprafaţa existentă ne-ar fi fost imposibilă creşterea pe sectorul rezidenţial, dezvoltarea pe industrial nici n-ar fi putut fi luată în considerare”.

    „Mare parte din suprafaţa şi din halele de producţie deja existente pe noua platformă, le vom recondiţiona şi le vom utiliza pentru producţia de panouri termoizolante, table cutate şi profile pentru hale industriale,” afirmă Ţepeş. El spune că plănuieşte ca în aceste spaţii să pună în funcţiune utilajele de producţie care au lungimi cuprinse între 130 metri liniari şi 180 de metri liniari. „Marele avantaj al acestei platforme este că trei hale au lungimi de 200 metri. Acesta este atuul principal pentru care am decis să facem această achiziţie, pentru că Hidromecanica este scoasă la vânzare din 2015, timp în care preţul a fost redus la 55%. Un alt atu important este suprafaţa de 9,5 h de teren. Vom amenaja platforma logistică exterioară pe aproximativ 2 ha pentru încărcări şi livrări, pentru că panourile termoizolante sunt voluminoase”, explică antreprenorul. Suprafaţa totală de teren deţinută de producătorul de acoperişuri de tablă ajunge astfel la 14 hectare.

    Achiziţia spaţiului este doar primul pas al unui proiect de investiţii în valoare de 20 de milioane de euro, care se va derula până în 2020. Cheltuiala se adaugă peste cele 10 milioane de euro investite între 2014 şi 2016, investiţii care au împins producătorul către poziţia de lider de piaţă; Bilka este dealtfel singura companie de profil care a bifat plusuri anuale de vânzări de câte două cifre. Una peste alta, în cei ani de când Ţepeş a înfiinţat, la numai 26 de ani, afacerea, valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 20 de milioane de euro. Acum, el dublează miza.

    Compania, care a ajuns lider de piaţă încă de acum cinci ani, ar urma să simtă primele efecte ale noii investiţii, la începutul lui 2019, când, estimează Horaţiu Ţepeş, ar urma să înceapă producţia de panouri termoizolante. Planurile antreprenorului vizează nu numai extinderea activităţii pe plan local, prin adăugarea de noi produse – acum se adresează clienţilor rezidenţiali şi dezvoltă noi fabrici pentru clienţi industriali – ci şi alte pieţe, peste hotare.

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • Îi contestaţi pe şefii voştri, nu aveţi încredere în ei, dar refuzaţi să fiţi şefi în locul lor

    53% dintre angajaţi nu au încredere în capacitatea profesională a şefului.

    Totuşi, angajaţii români spun despre şefii lor că sunt inteligenţi, dar oportunişti, exigenţi şi tipicari. Păi cum ar vrea să fie?!

    La polul opus, angajaţii români nu vor să fie şefi: 41% dintre ei nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management, 33% nu cred că ar face faţă poziţiei şi doar 26% dintre cei care au răspuns la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât şeful lor.

    Este un fel de Kafka al resurselor umane: şeful nu e bun, dar nici voi nu vreţi să fiţi şefi în locul lui, pentru că nu credeţi că puteţi să fiţi mai buni decât el.

    În aceste condiţii, cum să crească companiile, cum pot să cucerească lumea, cum pot să crească salariile dacă nu ai creştere internă, dacă businessul nu merge înainte?

    Consultanţii în resurse umane spun că multinaţionalele, dar şi companiile româneşti trimit doar prima linie de şefi să facă cursuri de leadership pentru a învăţa (dacă leadershipul se poate învăţa!) în încercarea de a conduce companiile.

    Când este vorba de eşalonul doi, de cei care au contact direct cu oamenii din companie, cursurile de leadership lipsesc, pentru că nu mai sunt bani, iar acest lucru contează mai mult decât cred companiile.

    O bună parte din angajaţi spun că părăsesc o companie mai puţin din cauza ei sau din cauza salariului, ci mai mult din cauza relaţiei tensionate cu şeful.

    Aici este un fel de ipocrizie, pentru că în momentul în care primeşti o ofertă de nerefuzat, relaţia bună cu şeful nu mai contează.

    Pe de altă parte, şi subalternii au o imagine idilică cu privire la şefi: se aşteaptă să fie comunicativi, să-i aprecieze, să le arate respect şi să nu-i favorizeze pe ceilalţi.

    Arată ca un fel de ”rai“ în relaţiile dintre şefi şi subalterni.

    Noţiunea de şef implică foarte, foarte mult subiectivism pentru că trebuie să iei decizii, nu poţi să stai la taclale cu fiecare subaltern toată ziua, să-i asculţi dramele personale; bineînţeles că îi favorizezi pe unii sau alţii pentru că ai nevoie de oamenii tăi în echipă şi bineînţeles că îi apreciezi pe unii în detrimentul altora mai mult pe criterii subiective decât obiective.

    Totuşi, în studiul eJobs există o frază cheie: cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.

    Imediat după Revoluţie, dar mai ales după apariţia investiţiilor străine din 1988-2000, mulţi tineri s-au trezit că trebuie să fie şefi peste noapte, pentru că nu exista altcineva. În aceste condiţii, companiile au fost duse înainte de ambiţie, de determinare, de dorinţa de a nu eşua.

    Dacă vă mai amintiţi, voi, cei care aţi devenit şefi la 25 de ani, acum 15-20 de ani, aveaţi în subordine oameni mai seniori, care ştiau mai multe despre un lucru sau altul decât voi.

    Deşi erau mai calificaţi, nu mai aveau ambiţia de a muta munţii şi trăiau într-un trecut al perioadei comuniste care se prăbuşea. De multe ori, ambiţia şi determinarea trebuie să fie mai puternice decât calificarea profesională, care se poate cumpăra.

    Ambiţia, determinarea şi asumarea riscurilor se pot cumpăra mai puţin şi de aceea sunt foarte multe companii care au în spate oameni calificaţi, supracalificaţi, dar care nu reuşesc să crească pentru că nu are cine să le împingă înainte.

    Foarte multe companii ar trebui să fie atente la schimbările demografice din organigramă. Cei care au devenit şefi acum două decenii au devenit supracalificaţi, au văzut multe în faţa ochilor, au trăit şi perioada de boom, şi perioada crizei, aşa că nu îi mai mişcă nimic.

    Acest lucru poate fi însă o frână în creşterea unei companii. Ambiţia este înlocuită de calificare şi teama de a nu lua decizii greşite, care să-i arunce peste bord înainte de termen.

    Pentru că ştiu că merge piaţa în care activează, pentru că ştiu comportamentul consumatorilor şi al clienţilor lor, iar vânzarea a devenit o rutină care doar trebuie întreţinută şi banii curg de la sine, prea puţini manageri au ambiţia de a vedea cum ar putea să fie altfel decât piaţa, cum ar putea să fie disruptive.

    Cei de la Google şi Facebook au îngenuncheat piaţa media, care trăia bine mersi dintr-o rentă clădită în timp care părea că nu o poate lua nimeni. Marile branduri de ziare ale lumii, creatorii de conţinut, cei care fac agenda zilei, au ajuns să constate şi să se plângă că Google şi Facebook le iau toţi banii, deşi conţinutul este la ei.

    Din fericire pentru progres, tinerii pot să fie disruptivi, pot gândi altfel, ca o reacţie la încremenirea şi autosuficienţa din companii şi dacă îşi asumă şi leadershipul se pot schimba multe lucruri.

    Acest lucru este mai puternic decât dacă şeful este bun sau rău, dacă este mai mult sau mai puţin comunicativ.

    Dacă angajaţii îşi critică şefii, dar niciunul dintre ei nu vrea să fie şef în locul lor, aduceţi-le un şef de sub 25 de ani!

  • Deţine una dintre cele mai cunoscute case de pariuri din lume şi este una din puţinele femei din lume care a devenit miliardară pornind de la zero

    Denise Coates este una dintre cele mai de succes femei din Marea Britanie şi una din puţinele prezente în lista miliardarilor lumii care au făcut avere pornind de la zero.

    Bet365 a început în anul 2000 ca o afacere de familie, fiind condusă de către Denise Coates. Ideea a fost de a dezvolta o platformă pentru pariuri la nivel local, iar pentru asta familia Coates a obţinut un împrumut de 15 milioane de lire sterline de la Royal Bank of Scotland. Bet365 şi-a extins rapid afacerile, devenind una dintre cele mai mari platforme de pariuri din lume, acum are peste 14 milioane de utilizatori din peste 200 de ţări. La sfârşitul anului 2010, compania a raportat un profit net de peste 100 de milioane de lire sterline, iar anul trecut compania a înregistrat venituri de 1,3 miliarde de lire sterline şi un profit de 213 milioane de lire sterline, potrivit publicaţiei Stoke Sentinel. 

    Conform Sunday Times Rich List, Denise, John şi Peter Coates au acum o avere estimată de 2,3 miliarde de lire sterline.

    După absolvirea facultăţii Denise Coates a decis  să intre în afacerea cu pariuri a familiei. Coates a crescut afacerea şi a ajuns la 50 de localuri de pariuri, iar în anul 2000 a decis să mute afacerea familiei online.  “Am simţit că un lanţ de localuri de pariuri ne ajută doar să devenim un jucător regional pe această piaţă, dar prin mutarea afacerii online am crezut că vom putea ajunge un jucător global”, a spus ea. 

    Fondatoarea bet365 este o persoană discretă, care evită interviurile faţă în faţă şi preferă să comunice pe email, potrivit The Independent. “Nu îmi place atenţia, să fiu în lumina reflectoarelor. Partea publică nu vine în mod natural pentru mine. Sunt autoritară şi aşa am fost toată viaţa. Îmi place să fiu şefă, să conduc toate activităţile”, a declarat ea pentru The Guardian. “Când începi o afacere care funcţionează 24 de ore din 24, trebuie să lucrezi 24 de ore. Când nu sunt la birou, răspund noaptea la telefoane. Aşa făceam cel puţin când încercam să pornesc afacerea”, a adăugat ea.

    Ea duce o viaţă liniştită la o fermă de lângă oraşul Stoke. Ultima oară când localnici au văzut-o a fost în 2011 împreună cu tatăl ei pe Wembley când Manchester United a învins echipa de fotbal Stoke City în cupa FA.  

    Denise Coates conduce bet365 alături de fratele ei, John. Cei doi sunt cunoscuţi pentru investiţiile continue pe care le fac în îmbunătăţirea platformei şi pentru integrarea celor mai noi tehnologii online. Iar tatăl lor, Peter, este patronul echipei de fotbal Stoke City. 

  • Blugento lansează serviciul de creare de site-uri ce pot fi transformate în magazine online

    Blugento, companie clujeană specializată în furnizarea de soluţii de ecommerce bazate pe platforma Magento, îşi extinde portofoliul de servicii şi soluţii de integrare. Astfel, pe lângă soluţia de ecommerce construită pe platforma Magento, prin care oferă toate funcţionalităţile necesare unui magazin online de succes, Blugento oferă clienţilor posibilitatea de a avea website-uri atractive şi bine optimizate prin serviciul „Website by Blugento” care permite oricând transformarea site-urilor în magazine online.

    „Am lansat «Website By Blugento» în urma cererilor venite din partea business-urilor  care sunt încă nehotărâte să-şi deschidă un magazin online, dar au nevoie de un website performant, bine optimizat, adaptat la cerinţele şi tendinţele actuale. Prin acest serviciu, site-urile sunt realizate pe platforma Blugento şi pot fi transformate oricând, foarte uşor, în magazine online performante”, spune Sandu Băbăşan, CEO Blugento.

    Site-urile realizate prin acest serviciu, vor putea fi operaţionale în 48 de ore şi vor fi găzduite de Microsoft Azure, o platformă cloud foarte flexibilă şi sigură. Clienţii vor primi update-uri de securitate oricând apar şi vor beneficia de back-up-uri automate, pentru protecţie suplimentară.

    Serviciul presupune plata unei sume iniţiale de 290 de euro pentru realizarea site-ului şi o taxă lunară de 19 euro care include şi găzduirea.

    Noi soluţii de integrare

    Blugento adaugă noi soluţii în portofoliu şi integrează astfel platforma de ecommerce cu cele mai populare aplicaţii de ERP (de gestiune, facturare şi contabilitate), marketplace, comparatoare de preţuri şi platforme de e-fulfillment, care permit magazinelor online să externalizeze parţial sau total procesul operaţional şi logistic.

    „Piaţă locală de soluţii ERP a ajuns în prezent la aproape 120 milioane de euro, dar încă sub 10% dintre magazinele online sunt integrate cu ERP-uri. Din păcate, lipsa unei integrări cu sistemul ERP dublează efortul de a gestiona şi urmări vânzările, stocurile, clienţii sau preţurile. Prin integrarea platformei de ecommerce cu sistemele de contabilitate şi gestiune se afişează automat pe site informaţii actualizate despre stoc, produse, preţ, facturi sau încasări. Este mai simplu şi mai ieftin ca magazinele online să fie construite de la început pe o platformă care permite o intregare uşoară cu soluţii ERP, cum este Blugento”, mai spune Sandu Băbăşan.

    Pe lângă partea de integrare cu ERP-uri, Blugento pune la dispoziţia clienţilor posibilităţi multiple de listare a produselor lor în alte site-uri de comerţ electronic de tip marketplace, precum eMAG.ro, Okazii.ro, CEL.ro, Elefant.ro etc., în reţele de marketing afiliat, în comparatoare de preţuri şi directoare de produse.

    De asemenea, magazinele dezvoltate pe platforma Blugento pot opta pentru integrarea cu Frisbo – serviciul de e-fulfillment care poate prelua partea logistică a activităţii magazinelor online, precum depozitarea, preluarea comenzilor, facturarea, împachetarea, livrarea şi chiar administrarea magazinului de comerţ electronic. Astfel magazinele online îşi pot scădea semnificativ costurile operaţionale indirecte, transformându-le într-un cost direct, fix şi predictibil.

    „Înregistrăm un număr tot mai mare de clienţi care au magazinele online construite pe platforma Blugento. Iar acest lucru ne dă posibilitatea să avem o integrare simplă, de tip plug&play şi le permite magazinelor online accesarea rapidă şi cu resusrse minime a serviciilor de e-fulfillment”, spune Bogdan Colceriu, CEO Frisbo.

    Prin adoptarea unei platforme integrate de ecommerce, companiile beneficiază nu doar de de scăderea costurilor operaţionale şi de logistică, ci şi de creşterea expunerii şi, implicit, a vânzărilor online.