Albert Arnold Gore Jr. este mai cunoscut drept Al Gore si este, din cate stiu eu, singura persoana din lumea asta care a urcat pe scena premiilor Oscar, Emmy si Nobel (cineva cu care am conversat pe tema m-a incredintat ca nu-i timpul trecut si pentru un Pulitzer, ceea ce este un mare adevar).
In acelasi timp ironia cu subventiile pentru agricultura este singura fraza, sper, din acest text care face referire la scandalul ce a tinut capul de afis al saptamanii trecute (si in legatura cu care nu vreau sa mai remarc decat imaginea evident sifonata a caltabosilor, altfel un produs gastronomic care ar fi meritat aprecieri favorabile, in cu totul alte contexte).
Asadar, Al Gore imparte cu Comisia Organizatiei Natiunilor Unite pentru Climat premiul Nobel pentru Pace. Asta dupa ce a luat un premiu Emmy pentru televiziunea sa Current si Oscarul pentru filmul documentar „An Inconvenient Truth“. Despre Nobelul pentru Pace de anul trecut, castigat de Muhammad Yunus si banca sa, Grameen, specializata in microcredite, am scris cu placere, atras de ineditul demersului initiat de economistul din Bangladesh.
In cazul lui Gore e mai complicat.
La cateva ceasuri dupa anunt, presa occidentala era plina de analize, iar intrebarea momentului era daca fostul vicepresedinte american va intra in cursa pentru presedentia Statelor Unite ale Americii. Multi ar crede asa, iar sirul de premii obtinute, precum si gradul inalt de simpatie de care Gore se bucura in anumite medii americane (va amintiti de ceremonia Oscarurilor si de intreaga sala in picioare, aplaudandu-l?) l-ar califica drept un concurent serios pentru Hillary Clinton sau Obama sau Giuliani. Iar o speculatie de genul „pericolul incalzirii globale“ egal cu „pericolul terorismului“, precum si aparitia tipului providential care inlatura pericolele ce ameninta natia (ei, dar asta suna al naibii de cunoscut si este valabil si pentru alte meleaguri, nu?) este la mintea cocosului.
Gore a plecat de undeva de jos, dupa ce a pierdut cursa electorala din anul 2000: era vazut drept un politician cu limbaj lemnos si, la un moment dat, a facut obiectul unui tir intens de ironii; este vorba de un interviu acordat CNN in care a emis pretentii asupra inventarii internetului („…During my service in the United States Congress I took the initiative in creating the internet..“)
Si, ca sa continuam speculatiile, cum ar putea sa se repozitioneze un politician care a pierdut in fata lui Bush junior, decat criticand razboiul din Irak (iar Gore a fost unul din cei mai timpurii adversari ai razboiului) si propunand o tema de campanie care sa poata urni din imobilism orice pamantean. Iar incalzirea globala este o astfel de tema. Documentarul „An Inconvenient Truth“ s-a dovedit a fi urmatoarea forma, mai evoluata, de influentare a maselor, nascuta din „Fahrenheit 9/11“, filmul care a sapat puternic la temelia popularitatii lui George W Bush.
In timp Gore a renuntat si la limbajul de lemn si a invatat, lucru important, sa isi speculeze si slabiciunile: la o emisiune a lui David Letterman a citit o lista de zece sloganuri la care a renuntat, unde al noualea era „Remember, America, I gave you the Internet, and I can take it away!“. A devenit un vorbitor care poate face o sala sa izbuc-neasca in ras mai des decat Jerry Seinfeld, comunicad oamenilor ca in materie de schimbare a climatului avem de-a face nu cu o problema politica, ci cu una morala, spirituala a intregii omeniri.
Scriu acest text vineri, 12 octombrie, la cald, destul de repede dupa anuntul comitetului Nobel (si tineti cont ca nu stiu nici castigatorul sau castigatorii premiului pentru economie). Cum nu stiu nici decizia lui Gore.
Dar rezonez cu Eric Pooley, un comentator al revistei Time, care a enuntat ca daca Al Gore intra in cursa prezidentiala, o sa isi manance exemplarul din „An Inconvenient Truth“ (cartea, nu DVD-ul cu filmul).
NU te pregatesti in asemenea hal, nu inveti retorica si meteorologie si fizica si geografie si geologie si cine stie ce o mai fi facut pentru a deveni un sarman presedinte al Statelor Unite. Filmele si televiziunea si schimbarile climatice si Internetul si Nobelul si toata punerea in scena sunt pe cale si il pot transforma pe Gore in ceva peste presedintele SUA, un cumul de Che Guevara si printesa Diana, la nivel global, cu o viata si cu respectul si cu adularea populara cuvenite.
Un fel de presedinte al Statelor Unite ale Lumii.
Intrebarea e daca nu putem, acuma, repede, sa-i ducem niste palinca, sa ne tina minte si sa aiba grija de noi.