BusinessMagazin

Tag: Moda

  • Ce urmeaza dupa Romania: deschidem magazine la Sofia, New York sau Milano

    Cristina Batlan duce magazinele Musette la New York. Am vazut
    stirea prima data la sfarsitul lui august in New York Magazine, in
    articolul intitulat “Musette ajunge in Soho pe platforme de 12 cm”,
    prin care revista anunta ca “desi brandul de origine romana Musette
    a aparut la inceputul anilor ’90 si detine 15 magazine in Europa,
    in Statele Unite numele nu spunea foarte multe. Asta pana acum”. La
    doar cateva zile distanta, pe 1 septembrie, The New York Times
    anunta la randul sau deschiderea celui mai nou punct Musette, urmat
    de mai multe editii online si bloguri americane.

    Stirea este relativ noua si pentru Romania: magazinul Musette,
    un brand 100% romanesc, va deschide in franciza primul magazin
    peste ocean, in inima New Yorkului – in West Broadway, cartierul
    Soho din Manhattan – langa nume precum D&G, Swatch, French
    Connection sau Bracciallini. Reteta aplicata de Musette in SUA suna
    astfel: 2 surori romance, 50 de metri patrati, 250.000 de euro,
    zero taxa de franciza, pantofi si genti. Dupa o reteta similara, un
    doilea magazin, “mult mai mare”, este asteptat tot in New York, in
    august-septembrie 2011.

    Extinderea in Statele Unite, dar mai ales in “cartierul modei”
    Manhattan, face parte dintr-un plan mai amplu ar creatoarei de
    genti si pantofi, a carei afacere a inceput sa se dezvolte in anii
    ’90, atunci cand Cristina Batlan a intrat in afaceri importand
    tesaturi, s-a extins catre marochinarie, iar ulterior si-a deschis
    propria fabrica de genti si pantofi cu care a lansat reteaua
    Musette.


    Dezvoltarea afacerii in Romania a avut suisurile si coborasurile
    ei – printre acestea din urma numarandu-se cateva inchideri de
    magazine in 2008-2009, pe fondul crizei economice. Insa Cristina
    Batlan spune ca reteaua de 12 magazine din Romania este acum “o
    retea constanta si matura, cu toate punctele profitabile”, iar
    dezvoltarea pe plan local nu-si mai gaseste sensul. In schimb,
    “distractia” de peste hotare a brandului Musette abia a inceput.
    Acum, Cristina Batlan detine patru magazine in strainatate – doua
    la Sofia (Bulgaria), unul in franciza la Ashdod (Israel) si altul
    tot in franciza la New York (Statele Unite), dar are si o prezenta
    regulata la targurile de moda si la alte evenimente de profil, unde
    “vanzarile pot fi destul de consistente”.

    Daca pentru Romania nu mai are in plan nicio deschidere in
    urmatorii ani, Cristina Batlan are totusi destule planuri de noi
    magazine: pentru 2011, lucreaza la deschiderea a trei magazine in
    Germania – dintre care unul in Frankfurt -, “fie in franciza, fie
    magazine proprii”. Si pentru Israel s-a conturat deja un nou
    proiect, la Tel-Aviv, iar acestuia i se alatura mai multe
    solicitari de franciza. Dupa 2011 vor veni la rand Ungaria si
    Austria. Nu mai repede de 2011 cu siguranta, iar datele deschiderii
    pentru acestea doua din urma nu sunt sigure, deoarece grupul nu
    poate suporta mai mult de cinci deschideri pe an.

    Conform explicatiilor Cristinei Batlan, “desi compania este
    interesata sa se extinda, acest proces nu poate fi foarte rapid
    pentru ca nu se poate mari peste noapte capacitatea de productie”.
    Iar extinderea e mai mult o chestiune de oportunitate: “Este noua
    noastra strategie, sa mergem la targurile internationale, sa ne
    extindem in franciza sau prin magazine proprii, in functie de
    partenerii pe care ii gasim. Nu ne intereseaza foarte mult o harta
    anume. Intentionam sa ajungem la Frankfurt , dar nu tinem mortis sa
    ajungem acolo. Daca vom gasi un partner potrivit la Hamburg, vom
    deschide intai la Hamburg”, afirma Cristina Batlan din biroul sau
    decorat nu doar cu genti vintage si pantofi, ci si cu imagini
    alb-negru din New York , cel mai nou punct pe harta Musette.


  • Un pic de discretie

    Cu toate ca, in mod normal, brandurile de moda castiga mai multi
    bani din parfumuri, bijuterii, genti sau pantofi, segmentul haute
    couture este cel ce le permite creatorilor sa atraga cliente cu
    pretentii din noua generatie de superbogati aparuti in tarile cu o
    economie in ascensiune. Astfel, daca in trecut comenzile de
    articole de vestimentatie lucrate manual, al caror pret porneste de
    la circa 20.000 de euro (dar pot ajunge si la o suma de zece ori
    mai mare) veneau din partea membrelor aristocratiei europene si a
    mostenitoarelor americane, in timp clientela s-a marit, ajungand sa
    includa printese din Orientul Mijlociu, sotii si amante ale
    oligarhilor rusi si fiice ale magnatilor indieni, taiwanezi sau
    chinezi.

    Pe langa noile cliente, si cele deja abonate la marile case de moda
    au dat de inteles ca, dupa o perioada cand au fost mai stranse la
    punga, doresc sa se rasfete din nou cu creatii haute couture. Cum
    ostentatia nu este insa privita cu ochi buni in actualul context
    economic, clientele instarite opteaza pentru un lux discret, fara
    simboluri evidente ale bogatiei. Creatorii se conformeaza acestor
    cerinte, dupa cum recunoaste Karl Lagerfeld, “creierul” casei
    Chanel, care pentru prima oara in cariera sa a realizat o colectie
    fara emblemele personale: accente de negru, albastrul uniformelor
    de marinar si nasturi de aur.

    In aceste conditii, chiar daca participantii la recentul Forum
    Economic de la Davos au parut de acord ca va urma o revenire lenta
    a economiei, cu posibile momente de scadere, segmentul haute
    couture se tine tare. Una dintre categoriile pe care mizeaza o
    constituie celebritatile de la Hollywood, a caror aparitie la un
    eveniment precum gala premiilor Oscar intr-o tinuta creata de o
    mare casa de moda le asigura vanzari consistente pe tot
    globul.

  • Cum se imbraca un trend-setter

    Concluziile studiului arata ca tinerii intre 15 – 20 de ani sunt
    foarte sensibili la felul in care sunt perceputi de cei din jurul
    lor, mai ales la perceptiile grupurilor din care fac parte, aici
    dorind in primul rand sa-si impuna personalitatea si sa iasa in
    evidenta.

    Tinerii pun mare pret pe felul in care arata. Starea lor de bine
    depinde in foarte mare masura de aspectul lor exterior – nu doar
    imbracamintea fiind importanta, ci intregul look, inclusiv
    tunsoarea si restul accesoriilor. Hainele sunt extrem de
    importante, atat pentru fete, cat si pentru baieti. Le aleg cu
    grija si investesc fara niciun regret in ele o parte extrem de
    consistenta din banii de care fac rost. Tinuta standard a unui
    trend-setter in 2009 consta in: conversi, jeansi, tricou si hanorac
    imprimate, esarfa, caciula sau apca moderna, geanta sport,
    bratari.

    Reprezentantii generatiei “Converse” percep tehnologia ca pe
    ceva obligatoriu pentru timpurile noastre, cele mai importante
    repere ale lor fiind telefonul mobil, mp3 playerul si PC-ul cu
    acces la Internet. “Tehnologia reprezint= un facilitator al unui
    stil de viata si un indicator de status. Cu cat esti mai
    tehnologizat ai acces la mai multe activitati, informatii, poti
    face anumite lucruri care st te fact vizibil”, spune Oana Mirila,
    director de cercetare calitativa, la Gfk Romania.

    Fata de tinerii din 2005, cei de astazi se dovedesc a fi mai
    blazati si mai dezamagiti de ceea ce le ofera societatea si de
    valorile promovate de aceasta, mai individualisti – mai putin
    dispusi sa-si asume responsabilitati sociale, mai radicali si mai
    putin dispusi la toleranta, precum si mai dependenti de comunicarea
    virtuala.

  • Moda la patru ace: versiunea de criza

    Presedintele a inlocuit cravata neagra cu papionul alb, in
    cadrul unei petreceri oficiale de la Casa Alba iar vedete ca Mickey
    Rourke sI Sean Penn au purtat anul acesta la decernarea premiilor
    Oscar costum fara cravata, respectiv costumatie neagra in
    totalitate.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Moda la patru ace: versiunea de criza

    Presedintele a inlocuit cravata neagra cu papionul alb, in
    cadrul unei petreceri oficiale de la Casa Alba iar vedete ca Mickey
    Rourke sI Sean Penn au purtat anul acesta la decernarea premiilor
    Oscar costum fara cravata, respectiv costumatie neagra in
    totalitate.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Criza in varianta brandurilor de lux

    La inceputul anului vorbeam cu colegii nostri din afara si le
    spuneam ca in Romania nu este nicio criza”, isi aminteste Ghergana
    Chernookova, director general al Caritex Trading. Venita din
    Bulgaria in 2003, Ghergana Chernookova intentionase sa se aseze
    confortabil pe piata romaneasca de lux. Efectele crizei economice,
    pe care managerul Caritex nu le-a simtit in ianuarie in Romania,
    s-au simtit destul de puternic in lunile urmatoare. Astfel, iesirea
    de pe piata a magazinului Versace Jeans in august a fost singura
    solutie, in conditiile in care vanzarile scazusera cu 50% inca din
    luna februarie. La inchidere au contribuit pe de o parte
    obligatiile foarte stricte din contractul de franciza, dar pe de
    alta parte a fost vorba si de o disproportie intre venituri si
    cheltuieli, care nu cantarea atat de greu inaintea crizei.
    “Contractul de franciza a avut niste clauze foarte dure care s-au
    suprapus peste problemele pe care le-au avut ei (francizorii –
    n.r.), asa ca in acest context nu au fost deloc flexibili”, arata
    Ghergana Chernookova.

    Dupa inchiderea magazinului de pe Calea Victoriei, Chernookova
    s-a reprofilat pe galerii comerciale. Magazinele Camel din
    Carrefour Orhideea si AFI Palace sunt acum principala ei
    preocupare. Dar nu singura: a inchiriat in AFI un spatiu unde ar
    vrea sa dezvolte un multibrand. Deschiderea acestui magazin nu era
    in grafic la inceputul anului, iar acum reprezinta un mod de a
    vinde stocurile ramase de la Versace Jeans, alaturi de alte
    branduri de lux al carui mix nu l-au stabilit inca. Sau, dupa cum
    spune Chernookova: “Problemele au generat proiecte noi”.

    Criza a intors piata de lux din Romania cu cativa ani in urma,
    retailerii din domeniu fiind pusi in 2009 in situatia de a se
    adapta la noile cifre ale pietei: scaderi ale vanzarilor de
    aproximativ 30-40% si o reducere semnificativa a numarului de
    clienti – de la 11.000, anul trecut, la aproape 9.000 in prezent,
    dupa cum estimeaza Oliver Petcu, managing partner al CPP Management
    Consultants. Deciziile nu au fost usor de luat, dar unii retaileri
    au vandut, cum ar fi cazul magazinului Victoria46, care a iesit din
    portofoliul celor de la Solmar, dar numarul tranzactiilor este
    destul de redus.

  • Regina unei industrii de 300 mld. $

    Cateva secole mai tarziu, in 2009, in plina criza financiara,
    Anna Wintour, supranumita “regina de gheata a modei” intrebata ce
    ar recomanda unei persoane care si-a redus bugetul de cumparaturi
    de la 100 la 20 de dolari a raspuns in acelasi stil – un ruj. La
    scurt timp dupa celebra declaratie, Maria Antoaneta a fost
    detronata (si decapitata) si multi au ajuns sa se intrebe daca nu
    cumva Anna Wintour va avea aceeasi soarta. Cea care conduce revista
    Vogue (editia americana) de peste doua decenii si care este
    considerata cel mai puternic personaj din lumea modei este
    subiectul in voga in ultimele saptamani datorita lansarii
    documentarului “The September Issue”.

    Filmul, care are premiera pe marile ecrane din SUA si Marea
    Britanie pe 11 septembrie, spune povestea realizarii editiei Vogue
    din septembrie 2007 considerata un record pentru industrie: 840 de
    pagini dintre care 727 erau pagini de publicitate. Ironic, desi a
    fost realizat intr-un moment de boom, filmul a fost distribuit pe
    marile ecrane in plina criza financiara. Excesele stil Maria
    Antoaneta din film sunt cu atat mai nepotrivite, cu cat Vogue-ul
    din aceasta luna (septembrie este considerata in mod traditional
    cea mai aglomerata si mai profitabila luna din moda) are cu 36% mai
    putine pagini de publicitate decat in 2008, intreaga revista
    ajungand la 584 de pagini. Mai mult, un raport dat publicitatii
    recent, arata ca pentru prima data in cei 24 de ani de istorie pe
    piata americana, cel mai mare rival al Vogue, Elle, a atras mai
    multe pagini de publicitate in prima jumatate a anului.

    Wintour a pornit insa propria ofensiva de imagine care a adus
    brandul personal spre un nou nivel. Spre deosebire de Vogue, care a
    ajuns la un tiraj de 1,2 milioane de exemplare pe editie datorita
    spiritului accesibil pe care l-a imprimat modei de lux, Wintour a
    pozat pana acum in haine de regina de gheata, inaccesibila, care
    organizeaza totul de la inaltimea tocurilor Manolo si a hainelor
    Prada. Insa, la finalul lunii august a luat o decizie
    surprinzatoare, acceptand sa participe in premiera la o emisiune de
    televiziune, show-ul lui David Letterman. Cand a pasit pe scena
    studioului, nimic din look-ul sau nu anunta vreo surpriza. Wintour
    nu se despartise de celebrii ochelarii Chanel sau de coafura stil
    Louise Brooks, pe care nu a schimbat-o de la 14 ani. Totusi, cand a
    inceput show-ul, Wintour a aratat ca cea mai puternica femeie din
    moda a invatat multe de la actritele pe care le-a asezat pe coperta
    Vogue.

    Pentru prima data a renuntat la ochelarii de soare, pe care ii
    poarta chiar si la birou si a aratat ca in spatele grimasei de
    gheata, pe care a afisat-o pana atunci, se ascunde un zambet
    desprins din reclamele Vogue. Mai mult, s-a autoironizat comentand
    epitetele care i-au fost atribuite recent intr-un articol din New
    York Times: regina de gheata, regele soare, extraterestru,
    dominatoare etc. Era pentru prima data cand Wintour, un personaj
    despre care in ultimele doua decenii toata lumea auzise, dar despre
    care putini stiau cum arata (iar si mai putini ii auzisera glasul),
    s-a expus la o emisiune tv. Wintour a devenit cu adevarat cunoscuta
    in randul maselor in 2006, cand s-a lansat filmul “Diavolul se
    imbraca de la Prada”, inspirat de cartea lui Lauren Weisberger,
    fosta asistenta a lui Wintour.

    Desi nu a recunoscut niciodata asemanarea cu personajul interpretat
    de Merryl Streep, editorul de la Vogue confirma mare parte din
    actiune in documentar. Nu este foarte incantata de sedinta foto cu
    Sienna Miller (care a pozat pentru September Issue 2007) pentru
    care a platit 50.000 de dolari, ii spune lui Oscar de la Renta ca
    trebuie sa renunte la cateva haine din colectie (iar acesta ii
    urmeaza sfatul) sau lauda schitele lui Karl Lagerfeld. Intrebata
    daca seamana cu Miranda Priestly, editorul jucat de Meryl Streep,
    Wintour a replicat sec. “Noua la Vogue ne place fictiunea. Eu sunt
    foarte hotarata. Incerc sa dau indicatii clare angajatilor. Iar
    uneori, din pacate, nu le pot da raspunsul pe care si-l
    doresc.”

  • Retailerii de imbracaminte si criza

    Daca planurile lui Alexander Zeciu, director general al LPP Romania, se vor materializa, compania cu afaceri de peste 330 de milioane de euro in Polonia si in alte zece tari ar putea ajunge in urmatorii doi ani printre liderii pietei locale de moda, cu o retea de 40 de magazine si o cota de 60% din piata. “Am pornit din pozitia de outsideri, nimeni nu stia nimic despre noi, iar acum avem opt magazine deschise in fix zece luni si circa 20% din piata”, rezuma directorul LPP Romania perioada dintre aprilie anul trecut, cand polonezii au deschis primul magazin propriu din tara, si finele anului. LPP controleaza acum cinci magazine Reserved – cel mai mare lant din portofoliul LPP – si trei Cropptown, iar in acest an ar trebui sa se adauge lantului inca sase, care vor fi deschise in Bucuresti, Oradea si Arad.

    Pe langa cele doua branduri deja prezente pe piata locala, LPP aduce in centrul comercial AFI Cotroceni Park, programat sa fie inaugurat spre sfarsitul acestui an, doua noi branduri: Esotiq (lenjerie) si House (decoratiuni interioare), pentru care a inchiriat 1.600 de metri patrati. Extinderea anuntata va costa compania in jur de patru milioane de euro, adica exact cat au fost vanzarile anul trecut pe piata din Romania. In continuare, polonezii au in vedere orasele cu peste 50.000 de locuitori, prioritara fiind acoperirea tuturor resedintelor de judet. Dar, tine sa precizeze Alexander Zeciu, extinderile viitoare ale companiei depind de termenele de predare a spatiilor din mall-urile in care LPP vrea sa intre.

    Conform planului initial, la sfarsitul lui 2009, LPP Romania ar trebui sa adune incasari de circa 7,2 milioane de euro, cu 80% mai mult decat anul trecut. Tinand cont de contextul economic actual, care a afectat deja consumul in Romania, la care se adauga declinul pietei imobiliare si implicit al constructiilor, cifra ar putea fi mai mica: “Pe hartie, planurile sunt aceleasi. Depinde insa ce spatii comerciale vor fi finalizate, caci daca dezvoltatorii opresc investitiile, nici noi nu ne vom mai putea duce la final planurile de extindere”, mai spune Zeciu. Mai departe, in planul de afaceri al polonezilor de la LPP, Romania se plaseaza pe locul secund dupa Polonia, din punctul de vedere al incasarilor asteptate pentru urmatorii doi ani, spune Alexander Zeciu. Desi LPP Romania a avut o politica agresiva de extindere, nivelul de profit de aici inca nu se compara cu cel din alte tari unde grupul este prezent.

    “In 2008 vedeam in Romania nu doar un generator de venit, ci speram sa devina a doua piata dupa Polonia. Acum suntem undeva in partea de jos a clasamentului dintre toate subsidiarele”, admite Zeciu, care are ca principala preocupare urcarea LPP Romania, anul acesta, la mijlocul clasamentului, iar in urmatorii ani, pe a doua sau a treia pozitie din clasament. Prin aceasta strategie, seful LPP tinteste, de fapt, si o pozitie de top in comertul de moda romanesc, atacand astfel liderii actuali ai pietei locale de fashion: Solmar Grup, cel mai vechi retailer pe piata, care detine printre altele franciza Mango in Romania, Rafar, divizia de fashion a Grupului RTC, care opereaza lantul de magazine Debenhams, si Inditex, proprietarul Zara.

    In plus, LPP se pregateste si pentru viitoarea intrare pe piata a retailerului de imbracaminte C&A, care opereaza in lume peste 1.000 de magazine si ruleaza afaceri de circa sase miliarde de euro. Olandezii si-au anuntat oficial intrarea pe piata romaneasca in luna aprilie, cand vor deschide primul magazin in Militari Shopping Center. In total, C&A si-a planificat ca la sfarsitului lui 2009 sa numere cinci magazine, cu supratefe intre 1.500 si 2.000 de metri patrati, in Bucuresti (Militari Shopping Center si Sun Plaza), Buzau, Galati si Oradea. Valoarea investitiilor bugetate este de circa cinci milioane de euro. “Din 2010, planul este sa investim in cate opt noi magazine anual”, precizeaza Herbert Asamer, purtator de cuvant al C&A. Strategia de extindere a companiei ar viza in special spatiile stradale, “dar, pentru ca ele nu exista si in Romania, vom intra in centre comerciale”. Conceptul polonezilor si cel al olandezilor seamana, dat fiind ca ambii retaileri propun acelasi mix de produse – de la imbracaminte fashion pana la sport pentru femei, barbati si copii.

    Aflati in continuare care sunt cresterile estimate pentru piata romaneasca de retail

  • Criza in culori vesele

     

    Cand casa de bijuterii Chopard lansa conceptul Happy Diamonds in 1976, lumea trecea printr-o criza economica de proportii. Pretul petrolului crescuse de patru ori, inflatia atingea cote record, iar somajul era in plin avant. Diamantele care se miscau liber intr-o “cusca” din materiale pretioase erau atunci un mic semn de optimism pentru o societate in criza. Intre timp, colectia respectiva a devenit bestseller, Chopard a dezvoltat trei linii Happy – Sport, Spirit si Diamonds, iar economia mondiala a iesit in cele din urma din criza.
    Si in conditiile crizei actuale, pentru cei care s-au saturat de stirile cu disponibilizari, reduceri de costuri, scenarii rele de evolutie economica sau s-au plictisit sa gaseasca satisfactie in exemplele (foarte putine) de directori executivi ai bancilor americane care au fost penalizati pentru modul cum au condus afacerile, exista companii in cautare de metode de a ignora sau a sfida climatul general de pesimism.
     
    Casa de bijuterii Boucheron a lansat o colectie cat se poate de vesela, denumita Gaieté Parisienne (Bucurie pariziana), inspirata de cele mai faimoase personaje care au influentat l’art de vivre in Paris. Mai exact, s-au folosit de acea perioada din Belle Epoque cand curtezanele erau reprezentate de infama Satine de la Moulin Rouge sau de celebra dansatoare de can-can Louise Weber. O alta sursa de inspiratie a fost Jeanne Souchard, care a fondat Laduree, una dintre primele ceainarii din Paris, faimoasa pentru “macarons” (pricomigdale cu glazura colorata). Special pentru Souchard, Boucheron a imaginat linia Gourmandise, ce include bijuterii cu pietre colorate (safire, rubine sau coral). Spiritul Louisei Weber, dansatoare de la Moulin Rouge, faimoasa pentru ca avea obiceiul sa bea paharele de sampanie ale oaspetilor in timpul show-urilor, a fost evocat prin coliere cu smaralde si diamante dupa chipul si asemanarea bulelor de sampanie.
     
    Intregul spectacol de lansare a colectiei a fost conceput pentru a transmite un mesaj optimist, intr-un moment cand apetitul pentru bijuterii de lux are o nevoie clara de un imbold. “Am abordat divertismentul din plin. Nu stiu daca ar fi bine sa vorbim despre o criza. Este o oportunitate sa ne redescoperim, sa inovam si sa inventam regulile unui nou joc. Nu trebuie sa fim cenusii si tristi”, sustine Jean-Christophe Bédos, directorul executiv al casei Boucheron.
     
    Mesaje optimiste transmit si unele dintre colectiile de la saptamanile modei. Daca ar fi sa invocam teoriile care sustin ca evolutia economica generala influenteaza lungimea fustei si culorile aflate in voga intr-o anumita perioada, lucrurile ar trebui sa arate bine, atata vreme cat istoricii de moda sustin ca, pe masura ce fusta este mai scurta, cu atat lucrurile sunt percepute ca mergand spre bine. Avand in vedere ca lungimea fustei s-a mai scurtat acum, iar in voga sunt creatiile midi, concluziile s-ar putea desprinde de la sine.
     
    Casa Dior a imaginat un spectacol opulent in colectia haute couture pentru primavara-vara 2009. Rochiile realizate din zeci de metri de materiale pretioase au parut desprinse din legendarul spectacol al casei din 1947. Mesajul Dior este clar – s-au dus zilele sicului auster si la moda sunt hainele care imbie la visare. 
    Au existat voci care au spus ca prezentarea Dior a fost inspirata parca de celebra fraza a Mariei Antoaneta, care atunci cand a fost anuntata ca poporul nu mai are paine, ar fi replicat: “Sa manance cozonac”.
     
    Cateva dintre creatiile Dior par sa fi coborat intr-adevar de pe rafturile unei cofetarii. Prezentarea a debutat cu un costum galben – fusta ampla, cu bucle imense din material, bluza cu guler de matase si dantela. Galliano a servit intregul spectacol pe podiumul ce aducea cu o tava alb-albastra impodobila cu lalele. De la rochia galbena de deschidere, scurta si accesorizata cu elemente care seamana cu un cornet de inghetata, pana la rochia de cocteil visinie din satin si la panglicile negre care accesorizau rochiile albe, totul a avut un aer romantic si relaxat. Galiano este un visator si a prezentat o varianta eleganta de poveste pentru aceste vremuri economice tulburi.
     
    Asa ceva ar putea parea o nebunie in vreme de criza. “E un lucru la care oamenii pot visa”, a replicat Bernard Arnault, presedintele si directorul executiv al LVMH, prezicand totusi despre criza ca nu se va termina decat la finalul anului 2010.
     
    Chiar si starurile hollywoodiene, despre care se spunea ca vor reduce bugetul anul acesta si se vor orienta spre creatii mai ieftine, au declarat ca vor face achizitii. Mischa Barton spunea ca i-a placut totul, iar Marion Cotillard, mai cumpatata, si-a ales o rochie alba.

    Aflati in continuare de ce mizeaza Coca-Cola pe colaborari cu creatorii de moda

     

  • Sa am marca mea pe firma













    “Daca as fi continuat sa vand prin magazinele altora si nu mi-as fi creat propria retea, cu siguranta n-as fi ajuns la nivelul la care sunt acum”, se arata convinsa creatoarea de moda Irina Schrotter, facand referire la cea mai inspirata dintre deciziile luate in timp si care au facut ca afacerea pe care a construit-o in 18 ani sa ajunga azi la 12 milioane de euro pe an. Mai exact, vanzarile marcii Irina Schrotter pe piata interna si externa au ajuns, anul trecut, la patru milioane de euro, restul de opt milioane de euro reprezentand valoarea insumata a comenzilor de productie in lohn pentru cei 22 de clienti ai firmei. Confectiile lucrate in cele trei fabrici din Iasi ale creatoarei se vand in multibranduri si boutique-uri din New York, Roma, Londra, Paris, Tokio sau Moscova, dar si prin sapte magazine proprii in tara, patru la Bucuresti, restul la Iasi, Timisoara si Neptun.

     

    Dar de ce avea nevoie designerul de magazine proprii, de vreme ce putea sa-si vanda produsele in galerii comerciale? “Experienta din anii ‘90 pe care am avut-o cu produsele mele date in alte magazine spre vanzare nu functiona; recuperam foarte greu banii”, explica Schrotter ce a determinat-o sa renunte la colaborarile cu retelele de retail si sa-si controleze direct incasarile. Experienta creatoarei din Iasi nu este singulara; din acelasi motiv a inceput sa investeasca in magazine proprii si designerul de incaltaminte si marochinarie Mihai Albu. “Se vindea produsul meu, dar nu incasam mai nimic si ma saturasem sa tot alerg dupa bani. Cea mai buna afacere ramane aceea cand nu depinzi de altcineva”, s-a convins Albu, care administreaza in pre­zent o retea de patru magazine ce ii poarta numele, doua in Capitala si cate unul in Timisoara si Brasov. In fiecare luna, Albu lucreaza la comanda, in atelierul propriu “dotat cu strictul necesar de utilaje si 60 de angajati”, cam 1.000 de produse, din care 600 sunt incaltaminte. “90% din volumul vanzarilor inseamna comenzi, restul de 10% sunt modele propuse de mine, adica ceea ce expun eu initial in magazin. Nu lucrez pe stoc.”

     

    Vanzarile anuale de circa un milion de euro ale firmei provin din comenzi, modele de prezentare lucrate intr-un singur numar si vandute, plus diverse produse personalizate de marochinarie si incaltaminte pe care Mihai Albu le face pentru diferiti clienti. “Prezentarile de moda si colaborarile cu designerii locali nu aduc venituri semnificative, ci doar un plus de imagine”, precizeaza designerul, care deocamdata nu-si mai face alte planuri de crestere pentru companie. “Am o afacere care functioneaza bine asa cum este ea acum. Nu-mi doresc sa ajung in magazine de masa, nu vreau sa-mi pierd unicitatea”, motiveaza el, argumentand ca “un business mai mare poate destabiliza totul. “Eu sunt arhitect, nu sunt om de afaceri. Stiu sa gestionez doar produsul de brand, nu de serie. Pur si simplu am un succes imediat, nu-mi fac planuri pe termen lung. Strategia mea este la nivel de cum sa am bani si luna viitoare si anul viitor ca sa-mi permit sa comand si sa achit materialele cu care lucrez.”

     

    Privita in ansamblu, piata de fashion – estimata la 2,3 miliarde de euro de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara – este impartita intre doua categorii de producatori: cei care au promovat brandul ca atare, tinand in umbra numele designerilor ce creeaza modelele, cum sunt Jolidon, Dada, TinaR, Guara sau ID Sarrieri, de departe majoritari, si cei care si-au promovat de la inceput colectiile care le poarta numele, cum sunt Catalin Botezatu, Irina Schrotter, Agnes Toma, Mihai Albu, Venera Arapu, Romanita Iovan, Doina Levintza, Dan Coma, Oana Mizil, Rita Muresan, Maria Marinescu sau Razvan Ciobanu. Putini dintre creatorii din ultima categorie au ramas la nivelul de prezentari de moda si atat; cei mai multi dintre ei si-au creat retele proprii de magazine, galerii cu vanzare sau showroom-uri in care isi expun si vand creatiile. Spre deosebire de producatorii din prima categorie, designerii vizeaza in special segmentul de cumparatori cu venituri mari, principalii clienti fiind vedete din showbiz-ul romanesc, politicieni, sportivi si oameni de afaceri.


    In planurile de afaceri ale Irinei Schrotter insa este evidenta schimbarea de perspectiva – in afara de clientii cu venituri mari, pe care a mizat pana acum, Irina Schrotter s-a reorientat si catre segmentul de venituri medii. De anul trecut, creatoarea lucreaza o colectie “Mellow by Irina Schrotter” – pentru magazinele retailerului britanic Debenhams, operate de Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu.


    “Vand in multibranduri, dar conditiile in care lucrez sunt foarte stricte. Cine isi doreste in magazine produse Irina Schrotter isi asuma total raspunderea pentru vanzarea lor, adica ce ai ales si ai comandat platesti”, explica ea, precizand ca nu aplica regula care functioneaza in general pe piata, aceea de a da marfa pe masura vanzarii.

    Printre cei sapte designeri din galeria “Designers at Debenhams” care isi vand colectiile de middle market prin magazinele retailerului britanic mai este si Razvan Ciobanu. Creatiile celor doi romani stau pe umerase alaturi de cele semnate Jasper Conran, Julien Macdonald, Mathew Williamson, John Rocha sau Antoni & Alison.

     

    De la deschiderea primului Debenhams (aprilie 2007) si pana in prezent, Irina Schrotter a vandut in magazinul retailerului britanic 2.500 de produse, iar din colectia “Preciouss”, creata exclusiv pentru Debenhams de Razvan Ciobanu, s-au vandut peste 1.700 de produse. “In afara de criteriul de notorietate a celor doua nume pe piata de fashion, un argument in plus pentru colaborarea cu cei doi designeri a fost capacitatea de a livra produsele si de se adapta la piata de retail si prêt-à-porter”, explica Ionut Vardianu, brand manager al Debenhams Romania, de ce firma la care lucreaza a semnat contracte de colaborare cu cei doi designeri romani.

     

    Despre strategia de dezvoltare a brandului propriu in continuare, Schrotter spune ca pana la sfarsitul anului in curs nu mai are in plan nicio deschidere de magazin in tara, insa intentioneaza sa-si faca intrarea intr-un stat din fosta Uniune Sovietica. “Voi deschide un magazin ori in Chisinau, ori in Transnistria. Inca nu am hotarat exact unde. Oricum aici este o piata goala, unde cred ca se va repeta povestea primului mall din Bucuresti, care a insemnat o perioada de vanzari foarte buna”, comenteaza Schrotter.