BusinessMagazin

Tag: magazin

  • Decathlon a investit peste 680.000 de euro într-un magazin din Focşani

     
    Retailerul european de articole sportive Decathlon a deschis un nou magazin, de această dată în Focşani, în incinta Focşani Mall. Valoarea investiţiei în magazin, incluzând şi stocul, se ridică la 680.000 – 700.000 de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.
     
     
     
    “În acest an am deschis două noi magazine mult aşteptate, ambele în zona Moldovei, în Bacău şi în Focşani. Obiectivul nostru este acela de a face sportul accesibil cât mai multor persoane, iar cu fiecare deschidere suntem mai aproape de a îndeplini această misiune. Totodată, suntem încurajaţi în acest demers şi de faptul că avem reacţii pozitive din întreaga ţară, de la clienţi fideli care aşteaptă să venim mai aproape de ei”, a declarat Alex Domşa, Director de Expansiune, Decathlon România.
     
     
     
    În magazinul Decathlon din Focşani se află peste 5.000 de articole şi echipamente sportive, acestea acoperind peste 50 de sporturi. Cifra de afaceri a Decathlon pentru România este de circa 411 milioane de lei.
     
     
     
     
     
     
     

  • Băneasa, antrenament pentru extindere peste hotare

    Deschiderea unui magazin fanion, la standarde internaţionale, de către retailerul de bijuterii Teilor reprezintă primul pas al mărcii româneşti spre pieţele vestice. Deschis în urma unei investiţii de 250.000 de euro, acesta vrea să îi atragă pe clienţii cei mai exigenţi, care obişnuiesc să îşi cumpere bijuteriile din magazine consacrate la nivel internaţional, precum Cartier sau Tiffany’s.

    O vitrină curbată, o zonă de prezentare a produselor în centrul căreia se află o masă în formă de lacrimă şi un scenariu de lumini aşezate în scopul realizării unui efect dramatic asupra bijuteriilor prezentate, culori în tema pământului, un nou logo – sunt câteva din detaliile care ies în evidenţă la o primă privire asupra Teilor Exclusive, magazinul fanion al reţelei de bijuterii Teilor din Băneasa Shopping City. Inaugurat în luna octombrie, acesta se întinde pe o suprafaţă de 56 de metri pătraţi şi reprezintă rezultatul unei investiţii de peste 250.000 de euro, potrivit directorului general al retailerului autohton de bijuterii, Horaţiu Vasilescu.

    El povesteşte cum doar expozitoarele – materialele pe care sunt amplasate bijuteriile – au costat 30.000 de euro, iar faţada din sticlă cu elemente de metal a costat mai mult de 65.000 de euro. „Vrem ca magazinul Teilor Exclusive să fie flagship store-ul sau diamantul cel mare din colierul de magazine Teilor”, explică Vasilescu, într-o metaforă specifică domeniului de activitate, poziţionarea magazinului recent inaugurat şi pentru care previzionează vânzări de 4 milioane de lei în primul an de funcţionare. Acesta reprezintă şi un standard pentru magazinele ce urmează a fi lansate de companie la nivel internaţional, după finalizarea extinderii în ţară; este şi modalitatea prin care reprezentanţii mărcii sărbătoresc cei 18 ani de activitate pe piaţa locală. Lansat în 1998 pe Strada Teilor din Piteşti de antreprenorul Florin Enache, retailerul de bijuterii s-a extins masiv:  afacerile Teilor  se îndreaptă spre 43 de milioane de lei anul acesta, iar planurile vizează acoperirea tuturor oraşelor cu peste 150.000 de locuitori, precum şi extinderea internaţională. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 31 de milioane de lei şi un profit net de 0,8 milioane de lei. Potrivit informaţiilor trimise anterior, cu o medie a bonului la nivel naţional de 1.500 de lei, Teilor se axează pe clienţii care au venituri cel puţin medii. 60% din produsele comercializate anul trecut sunt bijuterii cu diamante, 20% bijuterii din aur 14 k şi 18 k; 20% verighetete şi inele de logodnă.

    Primii ani ai Teilor (iniţial cunoscută drept Bijuteria Teilor în rândul piteştenilor) au fost construiţi pe baza vizitelor antreprenorului Florin Enache la târgurile de specialitate din străinătate, de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „În primă fază a crescut afacerea cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să se dezvolte strategic“, povestea Vasilescu într-un prim interviu acordat Business Magazin. În 2010 reţeaua de bijuterii a făcut primii paşi ai extinderii, cu un prim magazin în Sibiu, urmat de alte unităţi în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, reprezentanţii companiei fiind convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă. Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii la începuturile afacerii.

    În prezent, centrele comerciale manifestă o deschidere maximă faţă de marca românească, ce se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimii doi ani: anul acesta, de pildă, s-au extins cu magazine în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, în centrul comercial din Piteşti şi prin magazinul fanion din Băneasa. Horaţiu Vasilescu spune că au ales să amplaseze magazinul Teilor Exclusive în Băneasa Shopping City fiindcă este dovedit, prin cifre, că acolo se află clienţii care alocă cele mai mari venituri pentru cheltuielile pe produse premium. „Este confirmat faptul că este cel mai atractiv magazin pentru clienţii care sunt dispuşi să cheltuiască sau să investească în mărci premium.” De altfel, spune că Teilor este singurul brand românesc care a fost acceptat cu două magazine care vând aceleaşi produse în Băneasa Shopping City; în urma acestei mişcări, magazinul clasic Teilor a fost relocat. Horaţiu Vasilescu adaugă că, per ansamblu, magazinul care exista deja în centrul comercial Băneasa se poziţionează cel mai bine din punctul de vedere al vânzărilor şi are aceleaşi aşteptări pentru noul magazin. „Ne-am dorit să aducem experienţa unui magazin de lux din afara României în ţara noastră fiindcă vrem să atragem şi acei clienţi care sunt dispuşi să cheltuiască sume mai mari, considerabile, în afara ţării”, descrie Vasilescu una dintre raţiunile deschiderii acestui magazin. Directorul executiv al Teilor povesteşte că noul magazin este construit astfel încât să satisfacă cele mai înalte exigenţe ale clienţilor, atenţia lor concentrânduse pe detalii precum materialul pentru mânerele uşilor, făcute din aceeaşi marmură ca şi pardoseala, de pildă. Potrivit lui Vasilescu, bijuteriile din magazine sunt pe măsura amenajării – pe lângă cele care există în alte magazine Teilor, aici se află şi unele exclusiviste, în baza conceptului pe care mizează – spre exemplu, un ansamblu format dintr-un pandant şi cercei cu tanzanit; descoperit în 1967, de un trib Masai, tanzanitul se găseşte într-o singură zonă de pe glob, fiind mai rar decât diamantul. Varietatea albastră de tanzanit a fost denumită după Tanzania, ţara în care a fost găsită. Preţul acestui ansamblu de bijuterii urcă până la peste 40.000 de euro.

    „Un diamant are patru calităţi, 4 C-uri: cut (tăietură), culoare, claritate şi carataj. Practic un diamant, fie că e vândut de Teilor sau de Cartier, va avea aceleaşi calităţi. Numai că unele sunt vândute pe un brand care s-a consolidat în timp; ca value for money, cu siguranţă preţurile pe care noi le propunem pentru pieţele acestea sunt cu mult mai atractive, pentru piese care sunt deja foarte scumpe”, descrie el particularităţile bijuteriilor de lux pe care mizează şi care sunt, la Bucureşti, aceleaşi cu cele din marile reţele internaţionale ale lumii. Şi-au propus să aducă în faţa clienţilor pretenţioşi cele mai înalte servicii pe care le oferă magazinele acestor mărci prestigioase din întreaga lume, de pildă printre acestea se află şi posibilitatea de programări pentru prezentări în exclusivitate ale bijuteriilor din magazine. 

    Planurile Teilor includ deschiderea unui al doilea magazin în Cluj-Napoca, cât şi, la finalul anului viitor, deschiderea unui magazin în Timişoara, în proiectul Open Ville, dezvoltat de grupul Iulius. Horaţiu Vasilescu spune că şi-au propus ca până la finalul anului viitor sau, cel mai târziu, până la începutul anului 2018, să finalizeze extinderea în România. Apoi, urmează extinderea internaţională. „Până la finalul lui 2017 sau, cel mai târziu până în 2018 vom termina cu extinderea în România, prin care vom bifa alte câteva oraşe din ţară şi, de ce nu, ne gândim să ieşim şi în afara ţării. Magazinul acesta reprezintă exerciţiul nostru pentru ieşirea în afară”, descrie Vasilescu planurile pe termen mediu şi lung ale Teilor. Spune că nu au creionat încă planurile legate de prima destinaţie în afara ţării. „Nu este o chestiune de «dacă», ci de «în cât timp» se va concretiza acest plan.”

    Compania a înregistrat creşteri semnificative anul acesta, însă acestea au fost anorganice, realizate prin extinderile reţelei Teilor, însă Vasilescu percepe şi evoluţia pieţei drept pozitivă. „Piaţa luxului din România se află urmează o tendinţă ascendentă. Românii sunt mult mai prudenţi în achiziţii şi îşi dau seama că o piatră şi o bijuterie clasică, prin comparaţie cu una fashion de oţel, reprezintă şi o investiţie”, susţine Horaţiu Vasilescu.

    Bijuteria Teilor vrea să crească pe o piaţă a cărei valoare este încă incertă, dat fiind faptul că vânzările la negru ocupă încă un segment important. În lipsa unor statistici referitoare exclusiv la vânzările de bijuterii, estimările Business Magazin situează piaţa locală de bijuterii şi ceasuri la aproximativ 80 de milioane de euro, principalul jucător de pe segmentul acesta, din punct de vedere al cifrei de afaceri, fiind B&B Collection, cu afaceri de circa 260 de milioane de lei anul trecut, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

  • Unde deschide Kaufland un nou magazin astăzi

    De Ziua Naţională, Kaufland România deschide un nou magazin în Râmnicu Vâlcea , fiind al 111-lea magazin al reţelei din ţară. Prin intermediul acestuia s-au creat 90 de locuri noi de muncă în oraş.

    Noul magazin, situat pe strada Barajului nr. 32-34,  are o suprafaţă de vânzare de 2.400 de metri pătraţi şi este prevăzut cu patru spaţii închiriate din interiorul galeriei comerciale – farmacie, plafar, tabaco express, atelier chei şi un punct Grill. De asemenea, acesta va fi prevăzut cu o staţie de alimentare a maşinilor electrice sau hibride, a căror încărcare va fi gratuită şi va fi doilea magazin din România în care clienţii vor putea folosi aplicaţia Kaufland Scan & Pay pentru cumpărături rapide, la casele special deschise pentru această opţiune. Aplicaţia se descarcă gratuit şi permite clienţilor Kaufland să îşi facă cumpărăturile mai repede în magazin, scanând singuri cu telefonul mobil produsele puse în coş şi apoi să le achite în câteva secunde la casele desemnate.

    „Peste jumătate din sortimentul nostru este de provenienţă românească şi procentul se află în creştere, mulţumită parteneriatelor de succes pe care le avem cu producătorii autohtoni, pe care îi susţinem prin programe dedicate. Extinderea Kaufland este şi va fi sustenabilă, magazinele având integrat un concept eco şi tehnologii verzi”, a declarat Valer Hancaş, Manager Corporate Affairs & Comunicare, Kaufland România.

    Noul hipermarket beneficiază de o instalaţie de încălzire ecologică – un sistem complex modern care recuperează căldura de la instalaţiile frigorifice şi care permite economisirea resurselor naturale, 100% din energia utilizată provenind din surse regenerabile. 

  • Kaufland deschide un nou magazin la Râmnicu Vâlcea

    De Ziua Naţională, Kaufland România deschide un nou magazin în Râmnicu Vâlcea , fiind al 111-lea magazin al reţelei din ţară. Prin intermediul acestuia s-au creat 90 de locuri noi de muncă în oraş.

    Noul magazin, situat pe strada Barajului nr. 32-34,  are o suprafaţă de vânzare de 2.400 de metri pătraţi şi este prevăzut cu patru spaţii închiriate din interiorul galeriei comerciale – farmacie, plafar, tabaco express, atelier chei şi un punct Grill. De asemenea, acesta va fi prevăzut cu o staţie de alimentare a maşinilor electrice sau hibride, a căror încărcare va fi gratuită şi va fi doilea magazin din România în care clienţii vor putea folosi aplicaţia Kaufland Scan & Pay pentru cumpărături rapide, la casele special deschise pentru această opţiune. Aplicaţia se descarcă gratuit şi permite clienţilor Kaufland să îşi facă cumpărăturile mai repede în magazin, scanând singuri cu telefonul mobil produsele puse în coş şi apoi să le achite în câteva secunde la casele desemnate.

    „Peste jumătate din sortimentul nostru este de provenienţă românească şi procentul se află în creştere, mulţumită parteneriatelor de succes pe care le avem cu producătorii autohtoni, pe care îi susţinem prin programe dedicate. Extinderea Kaufland este şi va fi sustenabilă, magazinele având integrat un concept eco şi tehnologii verzi”, a declarat Valer Hancaş, Manager Corporate Affairs & Comunicare, Kaufland România.

    Noul hipermarket beneficiază de o instalaţie de încălzire ecologică – un sistem complex modern care recuperează căldura de la instalaţiile frigorifice şi care permite economisirea resurselor naturale, 100% din energia utilizată provenind din surse regenerabile. 

  • Cum au ajuns magazinele online să piardă, în fiecare an, trilioane de dolari

    Clienţii vin şi pleacă, fără să cumpere neapărat ceva – aceasta este o problemă cu care se confruntă toate companiile din retail, fără excepţie. În mediul online însă, valoarea produselor abandonate a devenit cuantificabilă: aproape cât PIB-ul Statelor Unite. Retargetarea pare a fi cea mai bună soluţie a celor din retail pentru a reduce aceste pierderi.

    În era internetului este greu de imaginat că mai există lucruri pe care nu le poţi găsi online. Tocmai de aceea mulţi utilizatori îşi caută zi de zi, prin intermediul site-urilor de specialitate, diverse lucruri: de la autoturisme şi haine până la mobilă, vacanţe sau idei de activităţi, dar şi locuri de muncă. Cu toate acestea, unele persoane care vizitează astfel de site-uri ezită, din diverse motive, să facă cumpărături sau abandonează pur şi simplu paginile unde au văzut ceva de interes. Aici intervine retargetarea personalizată, mecanismul prin care reclamele sunt individualizate în funcţie de comportamentul şi preferinţele online ale utilizatorului, mecanismul jucând practic rolul unui consilier virtual dedicat gusturilor şi alegerilor personale ale fiecărui utilizator.

    Mai simplu spus: clienţii vizualizează un produs de care sunt interesaţi, îl transferă în coşul de cumpărături, dar în secunda următoare închid fereastra browser‑ului. E o problemă tot mai mare pentru comercianţii online, iar un studiu al celor de la Business Insider arată că sumele pierdute în acest mod se vor ridica, în 2016, la 4,6 trilioane de dolari. În 2015, pierderile au fost de 4,2 trilioane de dolari. De ce apare însă această creştere? Cauza principală, spun experţii, este utilizarea tot mai frecventă a dispozitivelor mobile: în al doilea trimestru din 2016, peste 46% din traficul pe site-uri de comerţ electronic a venit de pe mobil. Dar procentajul scade la doar 27% dacă vorbim de achiziţiile finalizate, potrivit unui studiu derulat de Criteo. Acelaşi studiu notează însă că aproximativ 2,75 trilioane de dolari ar putea fi recuperate, în principal prin retargetarea clienţilor.

    „Retargetarea se referă la utilizatorii care sunt deja în magazin şi care consumă deja produsele existente, sau conţinutul existent, şi la procesul de a-i readuce după ce au părăsit magazinul. De obicei, asta se întâmplă după ce ei au văzut câteva oferte, au studiat produsele, dar apoi nu au mai efectuat alte operaţiuni. Cu alte cuvinte, nu au adăugat nimic în coşul de cumpărături; este valabil şi în cazul celor care abandonează coşul de cumpărături fără a efectua achiziţia”, explică Maciek Mikolajczak, business development director CEE pentru RTB House. „Un alt segment al retargetării este acela în care interacţionăm cu cei care au achiziţionat produse, prezentându-le noi oferte de care au putea fi interesaţi. La modul cel mai simplu, este vorba de readucerea utilizatorilor care au părăsit magazinele online,” adaugă reprezentantul RTB House.

    Numărul celor care abandonează coşul de cumpărături depinde de tipul magazinului sau de oferte; de obicei, cu cât produsul este mai scump cu atât şansele de a abandona coşul sunt mai mari. E vorba, desigur, de faptul că tranzacţia implică o sumă mare, iar utilizatorul se poate răzgândi. Din punct de vedere al domeniilor, acest fenomen este mult mai des întâlnit în cazul magazinele online de electronice decât, spre exemplu, în cazul celor de haine.

    Fiecare utilizator face sute de acţiuni mărunte atunci când vizitează un site. Sistemul dezvoltat de RTB House foloseşte fiecare informaţie lăsată de această activitate a vizitatorilor pe site. În acest fel, poate fi identificat un tipar în procesul de luare a deciziilor. Cu o gamă mult mai largă de informaţii despre utilizator, sistemul ajută companiile să estimeze rata de conversie individuală, maximizând profitabilitatea campaniei.

    În acest fel poate fi stabilit rapid şi sigur potenţialul de conversie al unui utilizator, informaţie esenţială pentru a eficientiza campaniile de retargetare personalizată. Tehnologia RTB House poate fi folosită inclusiv pentru utilizatorii care nu au dat clic pe reclame, un aspect esenţial pentru companiile care se ocupă de marketing digital. Până acum, nu aveau cum să obţină aceste informaţii. Tehnologia este construită pe algoritmi matematici care, folosind reţele neurale recurente, ajută la identificarea unor tipare mai detaliate ale potenţialului de cumpărare al unui utilizator.

    „Folosim inteligenţa artificială şi sisteme de machine learning (ramură a informaticii prin care computerul «învaţă» şi acţionează fără programare explicită – n.red.) pentru a analiza comportamentul şi pentru a-l modela pe baza activităţile utilizatorilor; acest lucru ne permite să prezicem anumite comportamente, în cazul nostru conversii. Şi din moment ce lucrăm într-un mediu de real-time bidding (RTB sau licitare în timp real – n. red.), fiind nevoiţi să decidem în fiecare moment dacă vrem sau nu să arătăm utilizatorului un mesaj publicitar, sistemele de machine learning sunt extrem de folositoare.”

    De cele mai multe ori, retargetarea este folosită strict pentru campaniile de generare de vânzări ca acţiune pe termen scurt, cu scopul de a aduce utilizatorii care sunt în proces de cumpărare înapoi în site pentru a-i convinge să cheltuiască. Totuşi, multe companii au ajuns să folosească sisteme de retargetare în strategiile pe termen lung, pentru a targeta utilizatori inactivi. Astfel, retargetarea le reaminteşte oamenilor de brandul clientului şi creşte interacţiunea acestora cu site-ul. Retargetările dedicate ajung astfel să ofere o flexibilitate foarte mare în strategiile de fixare a obiectivelor şi ajută la menţinerea brandului în mintea clienţilor, astfel încât la următoarea achiziţie brandul promovat să fie prima opţiune.

    „Există mai multe moduri de a retargeta: noi facem retargetare personalizată, adică mesajul publicitar e destinat unor anumiţi utilizatori. Folosim cookie-uri (un cookie HTTP sau un modul cookie este un text special trimis de un server unui browser şi apoi trimis înapoi de către browser, de fiecare dată când accesează acel server; cookie-urile sunt folosite pentru autentificare precum şi pentru urmărirea comportamentului utilizatorilor – n.red.) pentru a le studia comportamentul în magazin, şi apoi alegem cele mai potrivite oferte pentru utilizatorul în cauză. Cu alte cuvinte, putem spune că nu există două anunţuri identice”, notează Mikolajczak. Tot el mai spune că multe magazine online folosesc retargetarea, cu siguranţă peste jumătate, „dar asta dacă ne referim la toate magazinele online de la noi, atât cele mari cât şi cele cu zece utilizatori pe zi. Cu cât platforma este mai mare, cu atât cresc şansele ca aceasta să folosească retargetarea. Serviciile sunt disponibile pentru oricine, noi însă încercăm să ne concentrăm pe clienţii mai mari, pentru că serviciile sunt destul de sofisticate.”

    În România, RTB House este lider de piaţă pe segmentul serviciilor de acest tip care vizează magazinele medii şi mari. Compania a început activitatea locală în 2013, iar în momentul de faţă au aproximativ 40 de clienţi. „Pot să spun că avem o creştere rapidă”, remarcă Maciek Mikolajczak, care argumentează că afacerile s-au triplat în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară din 2015. „Asta nu înseamnă că în prima parte a anului trecut nu am avut treabă, dar a crescut portofoliul de clienţi şi mai ales piaţa de comerţ electronic din România.”

    În România, RTB House lucrează pentru companii precum Altex, Answear, Avon, Cel.ro, Evomag, F64, Fashiondays, Olx, Orange, PCGarage sau Zoot.ro.

    Compania a fost fondată în Polonia, aceasta fiind în prezent şi cea mai mare piaţă pentru RTB House. „Văzând însă dinamica din alte ţări, Polonia nu va rămâne pe prima poziţie pentru mult timp”, spune Maciek Mikolajczak. „Vă pot spune că finalul primului trimestru de anul viitor Rusia va deveni principala noastră piaţă.“ RTB House operează la nivel global, cu birouri în Varşovia, Praga, Moscova şi São Paulo. Compania a ajuns la profit după trei ani şi jumătate, lansând prima sa campanie în 2012; în prezent, coordonează peste 800 de campanii pentru branduri globale în Europa, zona de Asia şi Pacific, precum şi America Latină, şi are în jur de 150 de angajaţi.

  • O nouă tehnică de vânzare: etalarea de opere de artă în magazine

    Nu mai e suficient să ai produse de calitate ca să atragi clienţii, trebuie să le oferi şi o experienţă memorabilă care să-i facă să revină şi să nu prefere să dea comenzi online, consideră unele magazine de lux, care au ajuns la concluzia că pot oferi această experienţă cu ajutorul artei, scrie New York Times.

    Magazinul din Marina Bay Sands din Singapore al companiei Louis Vuitton, spre exemplu, îi întâmpină pe cei care-i trec pragul cu o sculptură suspendată realizată de artistul britanic Richard Deacon, ce pare că pluteşte în spaţiul destinat ei. La rândul său, Material Good, un magazin de ceasuri şi bijuterii din New York, se mândreşte cu lucrările semnate Damien Hirst sau Andy Warhol.

    Casa producătoare de bijuterii Stephen Webster a considerat că operă de artă poate fi şi o lebădă împăiată care pare că zboară, instalând-o în magazinul său din cartierul Mayfair din Londra, unde, susţine compania, atrage atenţia clienţilor, care pun întrebări despre ea şi devin mai interesaţi de produsele expuse.

  • Povestea finanţistului pasionat de modă

    După ce a lucrat mai bine de zece ani cu cifrele, ca angajat şi consultant financiar, Adrian Dumitrescu a schimbat la 180 de grade miza ca antreprenor şi s-a orientat către o afacere cu mai mult iz artistic decât analitic. A pariat pe achiziţia unei francize a brandului portughez de haine pentru femei Lanidor şi a investit 200.000 de euro în magazinul deschis în toamna acestui an. Antreprenorul îşi propune să ajungă la vânzări de circa 300.000 de euro în 2017 şi să deschidă an de an alte două spaţii.

    Cele două fete ale antreprenorului au constituit sursa de inspiraţie în demararea acestei afaceri, pentru care Adrian Dumitrescu s-a asociat cu cumnatul său, Cătălin Gherasim. „Ne-am dorit să aducem ceva nou pe piaţă, să ne orientăm spre alte domenii, şi ne-am gândit la fetele mele, nepoatele lui. Ne-am dori să ducă mai departe ceea ce construim noi acum, mai ales dacă activăm în industria fashion”, spune Adrian Dumitrescu, managing partner al QAZ Fashion Retail, firma sub care operează prima franciză Lanidor din România. Magazinul şi-a deschis uşile pe 1 septembrie, odată cu gazda sa, noul centru comercial ParkLake din Titan. „Cred că lumea chiar este interesată de modă, vor să poarte mereu ceva mai frumos, mai nou. Aşa că, în urmă cu doi ani, ne-am gândit să schimbăm registrul şi am căutat o franciză de fashion inexistentă în ţară”, povesteşte Dumitrescu, care are deja experienţă în antreprenoriat. Economist la bază, spune că a pornit ca salariat într-o multinaţională şi a evoluat, pas cu pas, până când a simţit nevoia să facă mai mult pentru el şi familia sa. Aşa că, în urmă cu cinci ani, a părăsit statutul de angajat şi şi-a fondat propria firmă de consultanţă fiscală, pe care o deţine şi în prezent. Totuşi, în urmă cu doi ani, s-a hotărât să abordeze antreprenoriatul şi din alt punct de vedere. Iar împreună cu Cătălin Gherasim, cumnatul său, au pariat pe fashion, un domeniu în creştere, cu o valoare anuală estimată la 16 miliarde de lei.

    „La banii pe care îi aveam în momentul respectiv, trebuia să căutăm un partener pe măsură. Şi acesta a fost Lanidor”, spune Dumitrescu, cu referire la faptul că aveau disponibili doar 100.000 de euro. Motivul principal pentru alegerea brandului au fost condiţiile de accesare a francizei, dar a contat foarte mult şi interesul portughezilor de a intra pe piaţa românească. „Până la urmă a fost o situaţie în care am avut de câştigat atât noi cât şi ei”, punctează antreprenorul. Cu o investiţie de 200.000 de euro (pentru diferenţa necesară au contractat un credit bancar), după aproximativ un an de tatonări cu grupul protughez, antreprenorul a preluat franciza şi a semnat cu Sonae Sierra – dezvoltatorul mallului ParkLake – contractul pentru deschiderea magazinului. Povestea finanţării a fost plină de peripeţii, spune el, deoarece a încercat să obţină un credit de la mai multe bănci, majoritatea reticente în a sprijini un start-up. În cele din urmă a reuşit să obţină jumătate de sumă, restul fiind completat din fonduri proprii.

    La aproape trei luni de la deschidere, francizatul spune că rezultatele sunt sub aşteptări. Cu un bon mediu de circa 200 de lei, primul magazin Lanidor din România se află încă sub un con de umbră din cauza popularităţii scăzute. „Primul motiv este noutatea brandului pe piaţă. Consumatorul, dacă nu ştie brandul, nu cunoaşte nici calitatea acestuia. Cred că din moment ce va cumpăra un produs şi va vedea cum se comportă în timp, va deveni client fidel.” Pe de altă parte, rezultatele slabe sunt date şi de lipsa promovării suficiente a mall-ului gazdă, consideră Dumitrescu: „Mallurile operate de Sonae în Lisabona sunt promovate într-un stil foarte agresiv. Nu ştiu de ce nu face acest lucru şi aici. Chiar este un mall foarte frumos şi ar fi păcat să nu câştige vizibilitate. Practic, sunt doi factori, două branduri – deopotrivă centrul comercial şi magazinul nostru – care trebuie să crească”, adaugă antreprenorul.

    Cei doi asociaţi au însă perspective sunt optimiste şi îşi menţin ţinta de 300.000 de euro propusă ca nivel al cifrei de afaceri pentru finele primului an de funcţionare. Iar în toamna lui 2017, antreprenorii vor să deschidă al doilea magazin Lanidor, tot în Capitală, în mallul Sun Plaza. Cât despre profit, acesta este aşteptat după doi ani, la sfârşitul lui 2018. „Dorinţa noastră este de a deschide câte două unităţi pe an, însă asta depinde mult şi de rezultate”, spune antreprenorul. În cazul în care situaţia nu va fi prea roz, ar începe măcar cu o nouă locaţie pe an.

  • Destinaţii pentru…shopping

    Nu rareori într-o călătorie rămâne şi ceva timp de mers la cumpărături, pentru sine sau pentru a lua nişte cadouri. Există însă şi locuri care par să merite un drum special pentru aşa ceva, scrie Wall Street Journal, care recomandă o serie de destinaţii de shopping pentru bărbaţi. La Londra se află Hostem, un magazin care se mândreşte cu faptul că descoperă branduri ale căror produse nu se comercializează în altă parte, ca Jeffrey Jonathan Smith, Casey Casey ori The Soloist.

    Tot în Europa, de data aceasta la Malmö, în Suedia, se află Très Bien, la care se găsesc piese de la Dries Van Noten, Margaret Howell sau Maison Martin Margiela atent selectate, care în actualul sezon oferă articole vestimentare inspirate de echipamentele sportive. La Paris, The Broken Arm, magazin de modă cu cafenea, are o selecţie de articole de la Raf Simons, Prada şi Loewe, precum şi o colecţie de cărţi rare despre modă, iar în acest sezon oferă în exclusivitate o serie de cămăşi cu imprimeuri de la Prada, care se numără printre cele mai căutate produse ale sale.

    Pe continentul american se află Haven, cu două magazine în Canada, la Vancouver şi Toronto, care se adresează celor care vor să fie bine îmbrăcaţi pe orice vreme, iar mai nou oferă articole vestimentare sportive din gama Burton Thirteen şi Burton AK457 ale producătorului de snowboarduri Burton, precum şi creaţii rezultate din colaborarea Adidas cu case de modă ca White Mountaineering şi Kolor.

    În SUA, la Miami Beach, se află două magazine Alchemist, care în acest sezon oferă piese din denim vintage „înnobilat” de la branduri ca Fear of God sau Vetements. În Australia, se află Sneakerboy în Sydney, Melbourne şi alte două oraşe, specializat pe rarităţi în domeniul încălţămintei sportive.

  • Povestea omului care a construit una dintre cele mai importante afaceri din România. Are o reţea de 44 de magazine şi peste 8000 de angajaţi

    Ca angajat, Dragoş Pavăl nu a avut şefi care să ştie să-l aprecieze. Acum, la mai bine de 20 de ani după ce a fondat propria firmă, de numele său se leagă o întreagă serie de superlative. Nu este doar apreciat, ci şi cel mai admirat manager din mediul privat de afaceri, în 2015, este cel mai important retailer român, dar şi cel mai putenic antreprenor. Pavăl, care spune franc că nu-i place să vorbească despre el, povesteşte cum a ajuns aici şi ce planuri mai are pentru afacerea pe care o vede păstrată în familie, generaţie după generaţie.

    Tot ce am construit am făcut împreună“, spune Dragoş Pavăl referindu-se la fratele său, Adrian Pavăl, care s-a implicat în 1993 în afacere. „Suntem firi complementare şi ne potrivim ca o mănuşă unul cu celălalt. Ne înţelegem bine, avem reguli clare pe care le-am stabilit, nu au existat situaţii în care să avem certuri, să ne ameninţăm, chiar dacă am avut şi discuţii aprinse“, spune antreprenorul băcăuan care a primit în 2015 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri din România.

    Pavăl spune că foarte multe firme antreprenoriale din România s-au stins din cauza problemelor dintre asociaţi. „Am observat la mulţi dintre cei cu care am interacţionat că în momentele în care le mergea foarte bine, în loc să fie concentraţi să-şi consume energiile pentru a dezvolta mai departe firma, porneau discuţii de la lucruri banale şi ajungeau să se certe şi să împartă tot ce construiseră până atunci, fără să bănuiască că individual nu vor mai reuşi. Sunt excepţii, dar cei mai mulţi nu au mai reuşit.

    Fiecare credea că e pionul principal şi că singur poate avea cel puţin acelaşi succes şi de multe ori s-a dovedit că nu e aşa. În cazul nostru, eu cred că fratele meu este pionul principal. Nu ştiu ce crede el, dar ne înţelegem“, spune Dragoş Pavăl, vorbind la interviul acordat după semnarea parteneriatului cu Comitetul Olimpic Român. Întrebat cum îşi împart responsabilităţile, Pavăl spune râzând că lucrurile sunt clare: „El câştigă banii şi eu îi cheltui. El se ocupă de partea operaţională a afacerii, eu mă axez de dezvoltare, investiţii, marketing şi sunt «interfaţa» cu exteriorul“.

    La 23 de ani de la momentul în care a ales să încerce aventura antreprenoriatului, Pavăl controlează Dedeman, o afacere cu 42 de magazine, 8.100 de angajaţi şi vânzări care se vor plasa anul acesta în jurul a 4 miliarde de lei. Întrebat de momentul în care ajunge la pragul de un miliard de euro, antreprenorul spune că acesta nu este un scop în sine, „nu cred că are nimeni drept obiectiv să ajungă la un miliard de euro. Pe termen mediu vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă, să acoperim ţara bine“. Planul său este să ducă reţeaua la 50 de magazine şi spune că este probabil să mai adauge câteva, de dimensiuni mai mici, în oraşele care au potenţial.

    În mod firesc, dezvoltarea ar fi trebuit să se încheie anul viitor. „Avem resursele necesare, dar e mai greu pe final. Înainte, când în acelaşi timp căutam terenuri în 15 oraşe pentru a face magazine, dacă nu găseam într‑un loc cumpăram în alt oraş, dacă nu îl autorizam într-un loc, demersurile erau în grafic pentru un alt şantier“, explică Pavăl motivul pentru care acum sunt mai puţine opţiuni pentru investiţii iar anul acesta a deschis doar trei noi spaţii. Bugetul de investiţii alocat pentru 2015 este de 90 de milioane de euro din fonduri proprii, dar, explică Pavăl, „ne rămân resurse“. Investiţia pe magazin diferă de la un caz la altul, în funcţie de costul terenului sau dimensiunea spaţiului; pentru cel mai recent deschis, la Timişoara, inaugurat în urmă cu mai puţin de două săptămâni, cheltuiala totală s-a plasat la 17 milioane de euro, incluzând achiziţia terenului, fondul de marfă, construcţia şi amenajarea magazinului, care are 15.000 mp.

    Or pentru un spaţiu de 11‑12.000 mp investiţia se plasează la 10-12 milioane de euro, în funcţie de teren şi de calitatea lui. „Sunt situaţii în care trebuie să îngropăm 1 milion de euro sau chiar mai mult în pământ, fundaţii, piloni, piloţi, pentru ca magazinul să fie stabil.“

    Ce se va întâmpla când toată ţara va fi acoperită? „Ieşim peste graniţe, dar nu ne asumăm riscuri, învăţăm de la cei care s-au extins în afara ţării lor şi au pierdut şi ce au avut în ţara de origine. Nu vom face această greşeală.“ Primul pas va fi în Moldova de peste Prut, pentru ca Dedeman să înveţe ce înseamnă să opereze un magazin în afara ţării, având totuşi câteva avantaje.

    Pe de o parte riscurile sunt mai mici, pentru că afacerea va fi gestionată de la sediul din Bacău. În plus, nu va fi nevoie de un depozit logistic dedicat, pentru că magazinul din Moldova poate fi aprovizionat tot din Bacău. „Pe de altă parte vom vedea ce înseamnă frontiera, alte mentalităţi. Am tot studiat regiunea, avem nişte concluzii dar nu vi le pot spune“, spune Dragoş Pavăl. Una peste alta, băcăuanul nu doreşte să cumpere o altă reţea, chiar dacă spune că sunt afaceri de vânzare, „dar nu sunt compatibile cu noi. În România nu e necesar să cumpărăm ceva, pentru firmă îmi doresc să rămânem eu şi echipa noastră echilibraţi şi cu picioarele pe pământ“.

    DE LA ANGAJAT LA ANGAJATOR

    Unul dintre momentele cheie în dezvoltarea afacerii, spune băcăuanul, a fost în 1992. Terminase facultatea de informatică în 1990 şi primise repartiţie – deşi avusese loc revoluţia, până la finalul lui 1990 a mai funcţionat sistemul de repartiţie a absolvenţilor – la o fabrică de confecţii, la centrul de calcul. A stat la fabrică doar câteva luni, pentru că, argumentează Pavăl, „nu puteam face mare lucru acolo. Era un centru de calcul preistoric şi când am venit cu o propunere să schimbăm calculatorul străvechi cu PC-urile care apăruseră deja, le folosisem în facultate şi învăţasem să lucrez cu ele, a existat o reticenţă absolută“. A făcut o propunere şefului său, care nu a reacţionat, iar apoi s-a adresat superiorului acestuia, directorul economic. Începând din a doua zi, atitudinea şefului său direct s-a schimbat radical, îl trimitea după ziare şi îl încuraja să plece să-şi viziteze soţia care era încă studentă, numai să nu mai stea pe la birou. „Am decis să plec, nu aveam nicio perspectivă să fac ceva concret acolo, eram plătit degeaba.“

     

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.