“Sunt cu gândul şi cu sufletul alături de familiile îndoliate, care au primit astăzi vestea tragică a dispariţiei celor dragi, aflaţi în suferinţă în spitale. Dumnezeu să-i odihnească!”, este mesajul preşedintelui, publicat pe pagina sa de Facebook.
Numărul celor care şi-au pierdut viaţa în tragedia de la Clubul Colectiv a ajuns la 39, după ce alţi şapte răniţi au decedat sâmbătă, cinci în spitale din Capitală şi doi în Olanda, unde au fost transferaţi.
Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România, a declarat că solicitarea principală a fost pentru un Guvern “curat”. “Este foarte important ca Guvernul care urmează să fie desemnat să nu aibă oameni murdari, să fie un Guvern curat. Să nu cuprindă persoane condamnate penale, persoane urmărite penal, persoane a căror cercetare penală a fost blocată de Parlament, traseişti, ofiţeri sau colaboratori ai Securităţii şi aşa mai departe”, a spus acesta.
Nicuşor Dan, de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, a spus că opinia societăţii civile a fost că este nevoie de un acord asupra noului prim-ministru, iar revendicările protestatarilor şi ONG-urile ar trebui să fie centralizate chiar la Palatul Cotroceni.
“Nu trebuie să ne grăbim să numim un premier. Trebuie să avem un acord politic pe nişte teme, la care oamenii din stradă să poată să participe, în două-trei săptămâni”, a spus Nicuşor Dan.
La rândul său, Sorin Ioniţă, care reprezintă Expert Forum, a afirmat că o soluţie nu trebuie neapărat să mulţumească partidele, ci, în primul rând strada, dând şi de înţeles că din ecuaţia politică trebuie eliminată UNPR.
“În continuare credem că e mai bine ca preşedintele să-şi ia riscul să pună un prim-ministru foarte bun în sensul a ce cere strada, deci mai puţin consensual pentru partide, chiar cu riscul de a avea anticipate. (…) A guverna cu actualul Parlament, în care balamaua este aceea pe care o ştiţi şi orice partid mare care vrea să facă ceva trebuie să negocieze cu o formaţiune nealeasă şi care nu reprezintă decât serviciile secrete, este inacceptabil”, a spus Sorin Ioniţă.
Un alt subiect discutat de societatea civilă cu preşedintele Iohannis a fost implicarea celor din stradă şi din ONG-uri în politică, potrivit jurnalistului Liviu Mihai, reprezentant al asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.
“Preşedintele ne-a spus că dacă vrem o altă clasă politică să ne implicăm şi că ne va lua parteneri şi cu noi va încerca să construiască o altă clasă politică. (…) Ne-a invitat să intrăm în partide. Nu în partidele actuale, ci, eventual, să facem partide noi. Personal cred că este momentul cel mai bun”, a spus Liviu Mihaiu, precizând că din interiorul sistemului se pot schimba lucrurile mult mai rapid.
Mai mult, Liviu Mihaiu i-a cerut şefului statului să facă din societatea civilă un partener oficial de discuţii. “L-am rugat pe preşedintele Iohannis să facă din societatea civilă un partener oficială, nu de catastrofă. Nu (…) atunci când e bine să dai în poză cu reprezentanţii ei”, a spus jurnalistul.
Apelul a fost reluat şi de Sorin Ioniţă (Expert Forum), care a cerut un “mecanism transparent” de selectare a celor care participă la consultări, şi nu în modul în care a fost organizată discuţia de vineri.
Pe de altă parte, reprezentanţii societăţii civile au discutat cu preşedintele şi cazul tragediei de la clubul Colectiv, mai mulţi participanţi exprimându-şi îngrijorarea că o astfel de situaţie se poate repeta.
“Este nevoie în primul rând, înainte de discuţiile despre politică şi administraţie, ca domnul preşedinte să nu uite că sunt probleme nerezolvate referitoare la riscurile ca o tragedie ca cea produsă în Colectiv să se repete. Ne referim la reglementări, la norme”, a afirmat Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România.
Despre acest subiect a vorbit şi jurnalistul Liviu Mihaiu, care a susţinut că este şi o problemă a “elitei” culturale din România. “Oamenii cântă în beciuri şi în improvizaţii. Este şi o consecinţă a lipsei de interes din punct de vedere cultural a elitelor care ne conduc ţara”, a spus acesta.
Pe de altă parte, participanţii au cerut, în mai multe rânduri, schimbarea modului de funcţionare a unor instituţii, precum Avocatul Poporului, care trebuie depolitizată cum totul, dar şi CNA sau Consiliul Economic şi Social.
La discuţii a fost invitat şi Dragoş Slăvescu, medic chirurg, care a spus că reprezintă “breasla personalului medical care doreşte schimbarea sistemului”.
“Principala problemă care a stârnit mişcarea de stradă este clară, este corupţia financiară, dar mai ales corupţia morală. Avem probleme datorită faptului că nu există lideri care pot fi urmaţi şi avem o criză de identitate naţională”; a spus acesta, adăugând că i-a propus preşedintelui o lege prin care să existe o răspundere personală în toate domeniile de activitate.
De la discuţiile cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi ai protestatarilor a lipsit şeful Cancelariei prezidenţiale, Dan Mihalache, care a fost prezent la toate consultările cu partidele, dar este contestat de o serie de voci din societatea civilă.
UPDATE 13:40 – Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu reprezentanţi ai societăţii civile au început, şeful statului spunându-le acestora, la începutul discuţiilor, că este o întîlnnire atipică, în vremuri deosebite, declanşatorul fiind tragedia din Clubul Colectiv.
Cele cinci organizaţii neguvernamentale care i-au transmis preşedintelui Klaus Iohannis o listă de revendicări vor participa la consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu societatea civilă, programate pentru vineri, ora 13.30. Anunţul a fost făcut, pe Facebook, de Sorin Ioniţă. Este vorba despre ExpertForum (EFOR), Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), Grupul pentru Dialog Social (GDS), Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) şi Asociaţia Pro Infrastructura. Cele cinci organizaţii cer desemnarea unui premier credibil, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin şi a şefilor CJ prin vot direct, întărirea DNA, revocarea Avocatului Poporului şi dizolvarea comisiilor SRI şi SIE.
Aprobarea înfiinţării Agenţiei Naţionale de Gestionare a Bunurilor Sechestrate, respingerea iniţiativelor existente în Parlament care vizează slăbirea mecanismelor de luptă anticorupţie şi întărirea DNA şi a Parchetelor prin oferirea posibilităţii tehnice de a efectua interceptări, pentru a nu ma depinde de tehnica SRI, se mai numără printre revendicările celor cinci organizaţii.
Şi realizatorul de radio şi televiziune Liviu Mihaiu a anunţat, pe contul său de Facebook, că a fost sunat de la Cotroceni de către consilierul Andrei Muraru, precizând că se va duce la consultările cu Klaus Iohannis pentru a-i reprezenta “pe cei care se simt nereprezentaţi”, deoarece i-au cerut acest lucru mai mulţi oameni zilele trecute.
“Reprezint un mediu foarte ostracizat: societatea civilă organizată profesional şi presa. două domenii faţă de care Statul s-a comportat subversiv şi ostil, făcând tot posibilul să le ocupe. Reprezint mai degrabă Piaţa Universităţii 1990, loc în care am manifestat importiva sistemului aşa cum fac cei de azi, copiii celor care au luptat la Revoluţie şi au fost alergaţi pe străzi la Mineriade”, a scris Liviu Mihaiu.
El a precizat că a fost prezent în 1989, cu arma-n mână la Revoluţie şi ştie exact cine a deturnat-o din mâinile cetăţenilor transformând România într-un stat captiv.
“Am 25 de ani de jurnalism în care am scris mii de pagini de anchete despre corupţia politico-adminitrativă. N-aş vrea ca azi la Cotroceni să fie numai uniformele societăţii «civile» de casă a sistemului, cei care au militat pentru introducerea legilor Big Brother. Mi-au cerut-o mai mulţi oameni zilele trecute şi mă duc să-i reprezint pe cei care se simt nereprezentaţi. Amin”, a mai scris Liviu Mihaiu.
La discuţii vor mai participa Cristina Guseth, directorul fundaţiei Freedom House România şi Cătălin Drulă, preşedinte al Pro Infrastructura.
Lista completă a participanţilor poate fi consultată mai jos:
Cum s-a răzgândit Adrian Despot
“Am fost invitat la Cotroceni de catre Presedintele Iohannis. In continuare consider ca nu sunt persoana potrivită însa, în spiritul respectului fata de democratie si simbolurile acesteia, voi fi acolo”, a precizat Despot pe Facebook. Informaţia a fost confirmată şi de Cotroceni.
Adrian Despot a scris vineri dimineaţa, pe Facebook, că participarea sa în calitate de reprezentant al protestatarilor la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis nu ar fi decât o altă improvizaţie, cântăreţul rugându-i totodată pe manifestanţi să nu facă greşeala de a înlocui nişte incompetenţi cu alţi incompetenţi.
“Vă mulţumesc pentru susţinerea şi încrederea acordată. Vă înţeleg furia şi dorinţa de schimbare. Şi eu, la fel ca şi voi, sunt sătul de improvizaţii. Participarea mea în calitate de reprezentant la consultări nu ar fi decât o altă improvizaţie. Nu am nici pregătirea şi nici priceperea necesară pentru aşa ceva. Cu toţii suntem nemulţumiţi de lipsa de profesionalism de care au dat dovadă atât clasa politică cât şi marea majoritate a funcţionarilor publici. Haideţi să nu facem greşeala de a înlocui o serie de incompetenţi cu o altă serie de incompetenţi”, le transmite Adrian Despot protestatarilor, prin intermediul unui mesaj publicat, vineri, pe contul său oficial de Facebook.
Adrian Despot se numără printre principalele persoane care apar pe diferite grupuri de discuţii pe Facebook pe care protestatarii le consideră potrivite pentru a-i reprezenta la discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis, la Cotroceni.
Nicuşor Dan a anunţat, la rândul său, pe Facebook, că, în urma centralizării celor 5000 de propuneri primite la Cotroceni, a fost invitat să participe la consultări.
El precizează că este tentat să meargă (fără a se erija prin asta în reprezentant al manifestanţilor), cerându-le prietenilor săi de pe Facebook opinia atât asupra participării, cât şi asupra revendicărilor.
“Această consultare nu trebuie să fie despre alegerea unui prim ministru, ci despre un acord politic naţional pe câteva subiecte cheie. Pentru asta, este necesară o nouă rundă de consultări cu societatea civilă, anunţată cu câteva zile înainte”, spune Nicuşor Dan.
El precizează că este interesat să ceară, la negocierile de la Cotroceni: “modificarea sistemului electoral prin eliminarea obstacolelor din Legea partidelor pentru funcţionarea partidelor locale; alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi de scrutin; implementarea sistemului electronic pentru monitorizarea votului multiplu; acord politic naţional pentru siguranţa clădirilor; instituirea unui sistem electronic centralizat pentru dezbaterea publică a tuturor actelor normative emise de toate autorităţile publice; instituirea unui sistem electronic centralizat pentru transparentizarea cheltuielilor publice ale tuturor autorităţilor publice (facturi, contracte, bugete) în conexiune cu un SEAP reformat; publicarea online a tuturor hotărârilor judecătoreşti şi acces online la propriul dosar; constituirea la Cotroceni a unor comisii mixte guvern – societate civilă pe domenii de specialitate, cu întâlniri periodice; demiterea Avocatului Poporului şi numirea unui Avocat al Poporului recunoscut de societatea civilă; demiterea CNA şi numirea unei CNA recunoscută de societatea civilă”.
De asemenea, la discuţiile cu societatea civilă ar urma să fie prezentă şi Claudia Postelnicescu, reprezentantă a Iniţiativei România, o mişcare civică ce s-a format în urma protestelor care au avut loc în Bucureşti, în aceste zile. Printre revendicăile acestei mişcări figurează demisia întregului consiliu local de la sectorul 4.
Preşedintele Klaus Iohannis a primit 5.520 de mesaje de la ONG-uri şi de la oameni care au protestat în ultimele trei zile în Piaţa Universităţii, care cer să fie primiţi la Cotroceni pentru discuţii privind desemnarea premierului, iar consultările, la care nu s-a decis încă cine va merge, vor începe la 13.30.
Pe de altă parte, unii dintre cei care au ieşit să protesteze joi seară, pentru a treia seară la rând, în Piaţa Universităţii, au făcut o listă cu revendicări, dar nu au fost desemnaţi şi reprezentanţi ai protestatarilor care să prezinte aceste revendicări la Cotroceni, la discuţiile cu Iohannis. De altfel, leit motivul manifestaţiei de joi seară, la care au participat în jur de 10.000 de oameni, a fost legat de solicitările ”străxii” către şeful statului, dar şi de cine ar trebui să meargă la Cotroceni.
Pe reţeaua de socializare Facebook s-au vehiculat mai multe nume începând de joi, după ce Klaus Iohannis a anunţat că, pentru prima dată, va chema vineri la consultările pentru formarea guvernului societatea civilă şi reprezentanţi ai manifestaţilor, precizând că a auzit vocea străzii şi că va ţine cont de solicitările protestatarilor.
Actorul şi cântăreţul Tudor Chirilă, solist al trupei Vama, este persoana cea mai des invocată de utilizatori ai reţelei de socializare Facebook, pentru a merge la discuţiile cu Klaus Iohannis.
Tudor Chirilă a şi participat la protestele din Piaţa Universităţii şi a publicat mai multe mesaje pe contul său de Facebook atât de solidaritate cu manifestanţii, cât şi cu victimele tragediei din clubul Colectiv.
De asemenea, Tudor Chirilă l-a criticat pe Klaus Iohannis pentru propunerea de a consulta “strada” de pe o zi pe alta, precizând că aceasta
“Domnule Klaus Iohannis această propunere de consultare cu «strada» făcută de pe o zi pe alta vi se pare o probă de seriozitate? Sau e doar praf in ochi tocmai pentru ca o miscare atat de spontana sa nu reuseasca sa se organizeze? E prima data de cand sunteti presedinte cand va vad atat de grabit”, a scris Tudor Chirilă pe Facebook.
Adrian Despot se numără şi el printre principalele persoane care apar pe diferite grupuri de discuţii de pe Facebook pe care protestatarii le consideră potrivite pentru a-i reprezenta la discuţiile cu preşedintele. Artistul spune însă că participarea sa la consultări nu ar fi decât o altă “improvizaţie”.
“Vă mulţumesc pentru susţinerea şi încrederea acordată. Vă înţeleg furia şi dorinţa de schimbare. Şi eu, la fel ca şi voi, sunt sătul de improvizaţii. Participarea mea în calitate de reprezentant la consultări nu ar fi decât o altă improvizaţie. Nu am nici pregătirea şi nici priceperea necesară pentru aşa ceva. Cu toţii suntem nemulţumiţi de lipsa de profesionalism de care au dat dovadă atât clasa politică cât şi marea majoritate a funcţionarilor publici. Haideţi să nu facem greşeala de a înlocui o serie de incompetenţi cu o altă serie de incompetenţi”, le transmite Adrian Despot protestatarilor, prin intermediul unui mesaj publicat, vineri, pe contul său oficial de Facebook.
Pe Facebook sunt vehiculate mai multe persoane care ar trebui să reprezinte “strada” la discuţiile cu preşedintele Iohannis, printre acestea numărându-se: realizatorul de televiziune Andi Moisescu, cântăreţul Alin “Coiotu” Dincă, jurnalistul Cristian Tudor Popescu, cântăreţul Cheloo, actorul Dan Puric, Sorin Mândruţescu, CEO al Oracle, scriitorul Mircea Cărtărescu, părintele Constantin Necula, actriţa Oana Pellea, vloggerul Zmenta, jurnalistul Lucian Mîndruţă, activistul social Nicuşor Dan, realizatorii TV Mircea Badea, Radu Banciu şi Dragoş Pătraru, omul de afaceri Ion Ţiriac, Marian Munteanu, fostul lider al studenţilor în timpul Mineriadei din 1990, Laura Ştefan, de la Expert Forum, jurnalistul Vlad Petreanu.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, procesul de selecţie a participanţilor la întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis este în curs de finalizare, urmând să fie anunţate şi organizaţiile, precum şi persoanele care vor participa la aceste consultări.
Cele 5.520 de mesaje primite la Cotroceni conţin, fiecare, una sau mai multe propuneri de persoane care solicită să participe la consultări, preciza Preşedinţia.
Potrivit unor surse oficiale, procesul de selecţie este “dificil” şi nu a fost încă stabilit numărul exact de participanţi. Varianta de lucru este ca din această delegaţie să facă parte aproximativ 20 de persoane, încercându-se o reprezentare cât mai largă, dar care să nu îngreuneze discuţiile.
Actorul şi cântăreţul Tudor Chirilă, liderul trupei Vama, spune pe contul său de Facebook că a fost asaltat de sute de propuneri, pe e-mail, SMS şi în inboxul paginii sale, prin care i se cerea să devină “vocea străzii” la consultările anunţate de Cotroceni cu societatea civilă.
În acest sens, Tudor Chirilă le mulţumeşte celor care s-au gândit că el ar fi potrivit să reprezinte societatea civilă la discuţiile cu preşedintele Iohannis. “Este gratificant să vezi că o mare parte de oameni te crede reprezentativ”, spune Chirilă.
Totodată, Tudor Chirilă spune că “strada nu se poate organiza într-un timp atât de scurt astfel încât să se poată constitui într-un organism cu adevărat reprezentativ”. “Prin urmare, sunt absolut convins, propunerile care au venit către mine reprezintă doar o parte a întregului”, precizează Chirilă.
Potrivit acestuia, “consultările de la Cotroceni sunt inutile”. “Preşedintele Johannis este la curent cu ceea ce doreşte strada, revendicările ei circulă deja în diverse forme online, iar cea mai importantă – resetarea întregii clase politice – nu are cum să nu fi ajuns la el. Mai mult decât atât, Cotroceniul nu a anunţat care este obiectul acestor consultări, astfel încât cine merge acolo, chiar dacă ar avea mandatul întregii mişcări de protest, merge complet nepregătit. Dar Johannis ştie că strada vrea ca el să se delimiteze de partidele politice şi să fie cu adevărat de partea celor care vor o altfel de Românie. Invitarea la negocieri presupune că ar exista două entităţi opuse”, spune Tudor Chirilă.
Cântăreţul mai afirmă că “mişcarea din Piaţa Universităţii reclamă un lider”, însă el consideră că acest lucru este o eroare.
“Aseară am discutat în piaţă cu mulţi oameni care simt nevoia unui lider. Dar am avut sentimentul că rostul acestui lider, odată ales, ar fi să garanteze tuturor că eforturile lor de a ieşi în stradă vor fi răsplătite, după care oamenii îşi pot vedea de viaţă. Cred că asta este o greşeală. Noi nu ne putem vedea de viaţă ca până acum. Trebuie să devenim împreună o forţă din ce în ce mai mare care să iasă în stradă pentru lucruri mai mici decât marile tragedii, dar poate la fel de importante. Cum ar fi, de exemplu, mutarea judecătoarei Camelia Bogdan de la secţia penală la cea de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Ce se întâmplă zilele astea la Universitate este doar începutul culturii protestului. Pasivitatea noastră de douăzeci şi cinci de ani a născut monştrii care ne conduc. Nu putem spera că un lider (fără ajutor colectiv) ne va rezolva problemele peste noapte. Continuarea protestelor ne va arăta ce avem de făcut. Nevoia de lider e liderul în sine”, spune Tudor Chirilă.
Acesta mai spune că, înainte de consultări, preşedintele Iohannis trebuie să răspundă la câteva întrebări.
“Până la consultările anunţate cu o viteză cel puţin surprinzătoare, preşedintele Johannis are de răspuns la nişte întrebări: De ce Mihai Cîmpeanu? Cum apreciază că Oprea este încă în Guvern? Este dispus să se delimiteze de toate figurile politice toxice? Iată motive pentru care lumea se află încă în stradă. Dacă m-aş afla faţă în faţă cu preşedintele Iohannis, i-aş spune aşa: «Oamenii din stradă v-au votat preşedinte şi ei nu simt că, de când aţi fost învestit, le-aţi reprezentat interesele. Aveţi obligaţia să vă justificaţi prin acţiuni mandatul pe care vi l-au dat românii. Dacă doreaţi o consultare reală cu strada ar fi trebuit să începeţi prin a da un semnal că sunteţi la curent cu revendicările ei, nu să programaţi de pe azi pe mâine o aşa zisă consultare cu societatea civilă». Cred ca societatea civilă sau strada nu trebuie să participe la gesturile de imagine ale preşedintelui. E mult prea grav momentul în care ne aflăm”, mai spune Tudor Chirilă.
Tudor Chirilă este persoana cel mai des invocată de utilizatori ai reţelei de socializare Facebook pentru a merge la discuţiile cu Klaus Iohannis. Chirilă a şi participat la protestele din Piaţa Universităţii şi a publicat mai multe mesaje pe contul său de Facebook atât de solidaritate cu manifestanţii, cât şi cu victimele tragediei din clubul Colectiv.
Noi manifestaţii au avut loc joi seară, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară, pentru a treia zi la rând, după ce protestele din stradă, generate de tragedia din clubul Colectiv, au dus la demisia Guvernului Victor Ponta, manifestanţii cerând schimbarea clasei politice.
Liderul UNPR Gabriel Oprea a anunţat că nu va mai participa la şedinţele guvernului interimar şi că şi-a delegat atribuţiile de ministru al internelor secretarului de stat Ilie Botoş. Acesta va asigura conducerea ministerului şi va avea drept de semnătură în perioada de tranziţie până la formarea unui nou guvern, urmând ca actul prin care preia atribuţiile de ministru să fie publicat în Monitorul Oficial.
Anunţul lui Oprea a fost făcut la finalul consultărilor cu preşedintele Klaus Iohannis, care au durat aproximativ zece minute. De altfel, după depunerea mandatului premierului Victor Ponta, Oprea declarase că nu va mai face parte din niciun guvern. Prezenţa sa la prima şedinţă a guvernului interimar de joi a stârnit un val de critici în mediul online.
Potrivit procedurii, după depunerea mndatului premierului, guvernul se consideră demis. Preşedintele desemnează un premier interimar din rândul miniştrilor, iar ceilalţi membrii ai cabinetului demisionar îşi continuă activitatea până la formarea unui nou guvern, votat de Parlament.
Preşedintele Klaus Iohannis a primit vineri, la Palatul Cotroceni, în cadrul consultărilor pentru formarea noului Guvern, delegaţia UNPR, condusă de Gabriel Oprea, fără să adreseze un mesaj în debutul întâlnirii, aşa cum a făcut până acum la toate celelalte întâlniri care au avut loc joi. Din delegaţia UNPR au făcut parte liderul Gabriel Oprea, senatorul Haralambie Vochiţoiu, secretarul general Neculai Onţanu, secretarul general adjunct Ion Toma şi Simona Man.
Klaus Iohannis i-a întâmpinat pe membrii delegaţiei UNPR, strângându-le mâna şi spunându-le “Bună ziua”, iar apoi i-a invitat să ia loc. După ce s-au aşezat la masă, Klaus Iohannis a aşteptat câteva secunde, uitându-se către presa prezentă la debutul întâlnirii, după care i-a rugat pe jurnalişti să părăsească sala.
Preşedintele nu a adresat niciun mesaj delegaţiei UNPR şi nu a discutat cu aceştia, aşa cum a făcut, joi, în debutul consultărilor cu PSD, PNL, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor.
Consultările au început la ora 15.00, la Palatul Cotroceni sosind delegaţia PSD, condusă de preşedintele Liviu Dragnea, alături de preşedintele executiv Valeriu Zgonea şi de vicepreşedinţii Gabriela Firea, Ecaterina Andronescu şi Georgian Pop.
După peste 30 de minute de discuţii, Liviu Dragnea a prezentat public o primă concluzie a întâlnirii, diferită faţă de cea expusă cu o zi înainte după şedinţa coaliţiei. Astfel, miercuri, PSD arăta că există în continuare o majoritate, alături de UNPR şi de ALDE, care doreşte guvernarea, iar social-democraţii au chiar un nume de premier care va fi prezentat preşedintelui. Potrivit unor surse social-democrate, unul din numele cele mai discutate în PSD a fost cel al sociologului Vasile Dâncu. După consultările de la Palatul Cotroceni, Liviu Dragnea a prezentat un punct de vedere exclusiv al PSD, precizând însă că speră că şi UNPR şi ALDE îl vor susţine.
Astfel, PSD i-a propus preşedintelui ca după această primă rundă de discuţii să aibă loc o nouă întrevedere pentru un acord, precizând că nu trebuie să se plece de la desemnarea unei persoane care să bată la uşa partidelor pentru sprijin. Liderul PSD a spus că este deschis oricărei variante de Guvern care răspunde solicitărilor societăţii şi tocmai de aceea nu a prezentat o propunere de premier, ci doreşte consultări ample între partide, Klaus Iohannis dând de înţeles că nu respinge ideea. Dragnea a mai spus că sunt luate în calcul toate variantele – un guvern de tehnocraţi, de experţi, alegeri anticipate, care ar implica menţinerea unui Guvern interimar până în aprilie, ţinând însă cont că aceasta ar însemna un buget care nu poate fi adoptat până la primăvară. El a precizat că nu respinge, din oficiu, propunerile PNL, însă doreşte ca toate forţele politice să cadă de acord asupra unei variante.
Potrivit unor surse social-democrate, delegaţia PSD care a discutat, joi, cu preşedintele Klaus Iohannis la consultările de la Palatul Cotroceni nu a făcut nicio propunere de premier, fiind de acord să susţină un Guvern format din tehnocraţi şi distanţându-se de declaraţiile anterioare privind actuala coaliţie. Mai precis, în discuţiile cu preşedintele Iohannis nici măcar nu a fost invocată coaliţia din care PSD face parte şi nici actuala majoritate parlamentară.
PSD a schimbat discursul şi în privinţa alegerilor anticipate. După ce miercuri Liviu Dragnea s-a arătat împotriva ideii, după consultările de joi liderul PSD şi-a nuanţat poziţia, fapt observat şi de liderii PNL. El a precizat că nu respinge, din oficiu, propunerile PNL, însă doreşte ca toate forţele politice să cadă de acord asupra unei variante.
PNL vrea în continuare alegeri anticipate, dar nu refuză dialogul
Liberalii au venit la Palatul Cotroceni cu propunerea prezentată public încă de miercuri: organizarea alegerilor anticipate, prin dizolvarea Parlamentului, deşi recunosc că este un proces anevoios.
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, după consultările de la Palatul Cotroceni, că liberalii i-au prezentat preşedintelui Klaus Iohannis varianta alegerilor anticipate şi nu au avansat niciun nume de premier, însă sunt deschişi şi altor variante dacă propunerea lor nu este susţinută.
“N-am făcut absolut niciun fel de propunere pentru prim-ministru. Propunerea cu care PNL a venit a fost aceea de dizolvare a Parlamentului şi de organizare a alegerilor anticipate. Ne-am spus toate argumentele, i-am arătat preşedintelui care sunt temeiurile pe care le bazăm atunci când solicităm anticipate. (…) Suntem într-un moment foarte dificil pentru societatea românească, pentru clasa politică şi cred că, înţelegând ceea ce se întâmplă, nu putem să optăm decât pentru ideea de dizolvare a Parlamentului şi organizare a alegerilor anticipate”, a spus Gorghiu.
În situţia în care, în urma consultărilor, varianta alegerilor anticipate nu va avea susţinere, liberalii s-au declarat deschişi pentru alte consultări, însă au precizat că, totuşi, consideră dizolvarea Parlamentului cea mai “justă” variantă. “Dacă vom discuta după viitoarea întâlnire (…) Nu am discutat acest lucru cu domnul preşedinte”, a precizat Blaga.
Liberalii au lăsat astfel uşa deschisă şi negocierilor privind un eventual Guvern tehnocrat, însă dau de înţeles că astfel de discuţii nu pot fi purtate decât în cazul în care nu se ajunge la un consens asupra alegerilor anticipate după prima rundă de consultări şi nu este o variantă susţinută şi de preşedintele Iohannis.
UDMR – varianta de compromis: Guvern tehnocrat şi alegeri devansate
Liderii UDMR au venit cu o propunere surpriză, prezentându-i preşedintelui varianta în care, în termen foarte scurt, urmează a fi instalat un Guvern de tehnocraţi, susţinut de toate partidele politice, dar al cărui rol va fi unul limitat: adoptarea bugetului de stat pe anul 2016, care nu poate fi făcut de către un Guvern interimar, ca cel care funcţionează acum, dar şi pregătirea unor alegeri anticipate, în sensul în care ele ar fi făcute înainte de termenul din toamna anului viitor, dar şi comasate cu alegerile locale.
Liderul UDMR a adăugat că nu consideră că, în acest moment, un Guvern de uniune naţională, din care să facă parte toate partidele parlamentare, “ar fi un răspuns corect şi cinstit la toate problemele care s-au acumulat”.
Minorităţile ar susţine oricare variantă în afară de anticipate
Liderul minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a explicat, după consultările de la Palatul Cotroceni, că nu există un consens în cadrul grupului cu privire la modul în care trebuie să arate noul Guvern, însă majoritatea se împotriveşte alegerilor anticipate. Astfel, minorităţile ar susţine şi un Guvern de tehnocraţi, dar şi unul de uniune naţională, atât timp cât la această soluţie se va ajunge prin “consens”.
“Noi ne dorim să avem o soluţie care se fundamentează pe pilonii democraţiei, pe Constituţie şi care să fie realizată sub auspiciile preşedintelui României. O soluţie care să fie, dacă nu o soluţie de consens, atunci măcar o soluţie bine temperată, cum spunea Bach, cu clavecinul bine temperat”, a spus Pambuccian.
Astfel, în discursul majorităţii liderilor politici care au venit joi la Palatul Cotroceni a apărut ideea Guvernului de tehnocraţi, surse politice declarând, pentru MEDIAFAX, că un Guvern politic este “imposibil” în acest moment şi nu este dorit nici de preşedintele Klaus Iohannis. PSD a fost cel mai clar în privinţa acestei variante. Deşi social-democraţii nu au propus această soluţie, s-au arătat deschişi în a susţine o astfel de variantă. PNL se află la cealaltă extremă, vorbind despre alegerile anticipate ca unică soluţie “justă”, însă nu închide uşa negocierilor pe viitor. Şi UDMR vorbeşte despre un Guvern de tehnocraţi, însă unul care să pregătească alegerile înainte de termen, în timp ce reprezentanţii minorităţilor sunt deschişi discuţiilor, atât timp cât acestea nu prevăd alegerile anticipate.
Într-un comunicat referitor la consultarea preşedintelui Iohannis cu societatea civilă, Administraţia Prezidenţială menţionează că “un număr important de organizaţii non-guvernamentale şi-au luat ca misiune reforma instituţiilor publice, transparentizarea şi democratizarea proceselor politice şi au contribuit semnificativ la politici publice mai bune şi în serviciul cetăţeanului” şi că, “pe de altă parte, zeci de mii de cetăţeni au decis să iasă în stradă pentru a manifesta paşnic şi pentru a-şi exprima nemulţumirile”.
Sursa citată precizează că preşedintele Iohannis “invită coaliţiile de organizaţii non-guvernamentale cu largă recunoaştere publică să desemneze câte un reprezentant care să participe la consultările de vineri, 6 noiembrie a.c, la o oră care va fi comunicată ulterior”.
“De asemenea, Preşedintele României invită pe manifestanţi să indice persoanele care au un grad ridicat de reprezentativitate pentru mişcările civice din ultimele zile. Propunerile se pot transmite la adresa de email consultari@presidency.ro până joi, 5 noiembrie a.c., ora 24.00, cu specificarea datelor de contact”, se mai arată în comunicat.
Consultările se vor desfăşura “într-un cadru de dialog funcţional, care presupune, inevitabil, un număr limitat de reprezentanţi”, menţionează sursa citată.
“Societatea civilă va rămâne şi pe viitor un partener de dialog al Administraţiei Prezidenţiale şi astfel de consultări vor avea loc cu regularitate”, se mai arată în comunicat.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi, că, pentru prima dată, va chema vineri la consultările pentru formarea guvernului societatea civilă şi reprezentanţi ai manifestaţilor, precizând că a auzit vocea străzii şi că va ţine cont de solicitările protestatarilor.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, la Palatul Cotroceni, că a urmărit cu mare atenţie protestele şi că are un mesaj important pentru cei care au fost în stradă.
“V-am văzut, v-am auzit. Voi ţine cont de solicitările voastre”, a spus preşedintele.
În acest context, şeful statului a anunţat că a decis ca, în premieră, să consulte un nou actor, în continuara discuţiilor pe care le va avea cu partidele parlamentare.
“Am decis ca în continuarea consultărilor cu partidele politice să avem un acord cu societatea civilă, să consult în premieră un nou actor. Voi convoca pentru vineri după-amiaza un grup care reprezintă atât societatea civilă, cât şi ceea ce se numeşte strada. Este important pentru mine şi doresc să le cunosc părerile şi opţiunile”, a precizat preşedintele.
Declaraţiile preşedintelui:
– Astăzi, am avut un eveniment internaţional foarte important. Am ajuns la concluzii foarte importante în ceea ce priveşte evoluţia în planul estic al NATO. Acest summit a atras multă atenţie internaţională şi a fost o bilă albă pentru români.
– În paralele am avut şi evenimente interne, asupra cărora voi face câteva aprecieri.
– Acum un an de zile, am fost în plină campanie electorală pentru turul doi ale alegerilor prezidenţiale. Acum un an de zile, voi aţi decis ca eu să stau aici şi să fiu preşedintele României. Aţi decis asta împotriva unui aparat de partid imens care a dorit altceva. Atunci s-au vehicula sloganuri: “Altfel de a face politică”, “O politică curată”. Aceste lucruri le-aţi dorit pentru România, iar alegerea mea a fost primul mare pas spre acest altfel de politică curată, nouă, transparentă.
– În ultimele săptămâni, lucrurile au luat o turnură care a dus la evenimentele pe care le-am consemnat astăzi. În data de 20 octombrie a avut loc un accident: poliţistul Bogdan Gigină, care conducea o coloană oficială, a murit într-un accident.
– După zece zile, a avut loc tragedia de la clubul Colectiv. Această tragedie a afectat nervul naţiunii. Oamenii au aşteptat acţiuni, au aşteptat rezultate, au aşteptat demisii din partea unor policieni care au eşuat.
– Oamenii au aşteptat ca cineva să-şi asume răspunderea, să apară în viaţa românească acea responsabilizare politică.
– Majoritatea policienilor nu au înţeles aceste cerinţe decât foarte târziu. Foarte târziu au înţeles că nu pot face orice, nu pot ignora voinţa poporului. Acele accidente, şi decesul poliţistului, şi tragedia de la Colectiv s-au produs pentru că legi şi norme au fost ignorate.
– Aseară, indignarea românilor s-a transformat într-o revoltă autentică. Manifestanţii au avut dreptate. Ei avut cereri de bun-simţ. Ei au solicitat răspunsuri, au solicitat clarificări.
– Aseară au avut loc cele mai potrivite manifestări de stradă pe care le-am văzut eu. Oamenii au protestat, au mers în diverse locuri unde şi-au spus nemulţumirile. Nu au fost încăierări, nu au fost abordări nepotrivite.
– În fine, târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple
– Consultările cu partidele vor avea loc mâine, cel târziu poimâine. Vreau în cursul acestei săptămâni să finalizez prima rundă de consultări politice. Vom avea un Guvern interimar, vom avea o soluţie pe care o voi comunica atunci când ea se cristalizează.
– Demonstranţii ne-au spus ce cred ei că trebuie să se întâmple în viitorul previzibil. Cred că aceste solicitări sunt corecte, sunt de bun-simţ. S-a vorbit de clădirile care stau să cadă, s-a vorbit de situaţia din spitale – perfect adevărat. S-au făcut propuneri care trebuie luate în seamă.
Administraţia prezidenţială a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis va face o declaraţie de presă miercuri la ora 17.00.
Aceasta va fi prima reacţie a şefului statului statului după ce premierul Victor Ponta a anunţat depunerea mandatului Cabinetului său.
Anunţul depunerii mandatului de către Victor Ponta a fost făcut miercuri, în jurul orei 10.30, de către preşedintele PSD, Liviu Dragnea. La 15 minute, premierul a anunţat că îşi depune mandatul şi că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă şi a adăăugat că este nevoie de soluţii raţionale.
La scurt timp, PNL s-a întrunit în şedinţă, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga anunţând apoi că partidul cere organizarea alegerilor anticipate şi cheamă partidele la discuţii.
Soluţia propusă de PNL este respinsă însă de liderii actualei coaliţii. Liviu Dragnea a anunţat că PSD nu vrea alegeri anticipate, cum a propus PNL, pentru că acest lucru ar însemna instabilitate pentru următoarele luni, el afirmând că aşteaptă să fie chemaţi la consultări de preşedinte pentru a-i face acestuia o propunere de premier care să aibă susţinere în Parlament. El a mai spus că actuala coaliţie are în continuare majoritate în Parlament şi că PSD vrea în continuare să îşi asume guvernarea.
Copeşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat, la rândul său, că nu este oportună organizarea alegerilor anticipate, pentru că s-ar crea blocaj guvernamental şi că ”actuala majoritate rămâne în actuala alcătuire”, care poate să dea un premier, el solicitându-i preşedintelui să convoace rapid consultări.
Klaus Iohannis, într-o declaraţie comună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a precizat că liderii celor nouă state din Europa Centrală şi de Est care s-au reunit la Bucureşti au stabilit cinci direcţii de acţiune evaluate ca fiind prioritate, respectiv “întărirea solidarităţii şi indivizibilităţii securităţii aliate, inclusiv prin consolidarea legăturii transatlantice şi susţinerea unei prezenţe sporite a SUA în Europa atât militar, cât şi politic şi economic, întărirea NATO şi continuarea procesului de adaptare pentru a răspunde riscurilor pe termen lung din est şi din sud”, în acest caz un rol deosebit avându-l şi intensificarea relaţiei cu partenerii din vecinătatea strategică, “consolidarea securităţii spaţiului de la Marea Neagră la Marea Baltică şi necesitatea aprofundării parteneriatului strategic dintre NATO şi UE”.
Un punct important a fost relaţia cu Federaţia Rusă. Aici, Klaus Iohannis a precizat că opinia statelor care au participat la Reuniune este că “o decizie de reangajare a dialogului cu Federaţia Rusă va fi fundamentată pe înţelegerea comună a respectării dreptului internaţional”.
“Scopul reuniunii a fost acela de a ne asuma împreună şi de a exprima cu o singură voce viziunea ţărilor noastre în legătură cu provocările de securitate pe care Alianţa Nord-Atlantică le întâmpină atât din est, cât şi din sud. Deşi suntem natural mai sensibili la ameninţările de securitate care vin din est, cu toţii am dorit să subliniem solidaritarea cu aliaţii a căror primă grijă sunt provocările de la graniţa sudică. Cu toţii ne confruntăm cu aceleaşi riscuri şi ameninţări. Pentru a fi eficienţi răspunsurile noastre nu pot fi altfel decât coordonate”, a spus preşedintele Iohannis.
Acesta a arătat că obiectivul reuniunii a fost atins, iar documentul adoptat transmite “un mesaj puternic de unitate şi recunoaştere a nevoii de coerenţă în acţiunile noastre externe”. “Această reuniune reprezintă partea contribuţiei noastre la securitatea întregii alianţe. Vorbind ca unul, suntem de ajutor pentru toţi”, a spus preşedintele.
La rândul său, omologul său polonez, Andrzej Duda, copreşedinte al reuniunii, a afirmat că este optimist că propunerile făcute miercuri, la Bucureşti, de către statele Europei Centrale şi de Est din NATO vor fi dezbătute şi susţinute de partenerii din Vest.
“Celelalte state NATO i se pot alătura şi ştiu că putem obţine unitate în realizarea obiectivelor comune ale Alianţei. Nu există nicio îndoială că NATO trebuie să se adapteze la noile ameninţări şi provocări. Istoria ne învaţă că situaţia se schimbă şi că Alianţa trebuie să fie pregătită pentru a reacţiona efiecient la evenimentele şi evoluţiile actuale pentru a crea în acelaşi timp o atmosferă de securitate şi de garanţii pentru pace. Astăzi am făcut primul pas către implementarea acestor măsuri”, a spus Duda.
Preşedintele Poloniei a mai spus că, pe lângă dimensiunea politică şi militară, deciziile luate miercuri sunt importante şi pentru societate, pentru că transmite “un sentiment de siguranţă care este atât de necesar pentru dezvoltarea economică şi buna cooperare între noi pe viitor”.
“(Summit-ul de la Varşovia – n.r.) va fi un summit la care se vor lua decizii şi la care NATO în întregime îşi va demonstra unitatea, hotărârea, precum şi, ceea ce am spus de atâtea ori, faptul că NATO se adaptează la ameninţările şi provocările de astăzi care vin atât dinspre est, cât şi dinspre sud”, a conchis Andrzej Duda.