BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Inflaţia prinde şi mai strâns în gheare lumea întreagă şi nu va pleca curând

    Din Polonia, şeful Fondului de Dezvoltare de Stat (PFR) Pawel Borys avertizează că inflaţia de peste 10% va fi prezentă în realitatea economică a ţării pentru o perioadă mai lungă, de câţiva ani, potrivit Warsaw Voice.

    „Inflaţia va rămâne cu noi încă cel puţin doi-trei ani. Sperăm că va atinge vârful în trimestrul trei undeva la 13-14%“, declară Borys. Totuşi, totul va depinde de preţurile petrolului şi gazelor, în prezent dificil de anticipat.

    Întrebat despre cauzele inflaţiei, Borys, care este şi consilier al premierului polonez, arată că există mai multe: Jumătate din inflaţie se datorează acţiunilor lui Putin, un sfert coronavirusului, un sfert pieţei muncii din Polonia. Înainte de pandemie, aveam inflaţie de 3-4% şi probabil dacă nu s-ar fi întâmplat nimic pe pieţele materiilor prime, am fi revenit după pandemie la 4-5%. Dobânzile ar fi crescut oricum, dar ne-am fi descurcat. Scumpirea gazelor şi petrolului a făcut inflaţia să crească atât de mult“.

    Din Germania, cea mai mare economie europeană, guvernul avertizează că embargoul petrolier propus de UE ar putea cauza probleme de aprovizionare şi chiar şi o creştere şi mai mare a inflaţiei, scrie Deutsche Welle.

    Aşteptările privind preţurile au atins un nou nivel record în Germania, indică in­stitutul ifo. În aprilie, acestea s-au situat la 62 de puncte, cel mai ridicat nivel din 1991, faţă de 55 de puncte în martie. Acest lucru sugerează că din ce în ce mai multe companii plănuiesc să-şi crească preţurile în următoarele trei luni.

    Fabio Panetta, membru al consiliului Băncii Centrale Europene, a declarat recent că economia zonei euro aproape a stagnat, având în faţă noi creşteri de costuri în condiţiile în care strategii se luptă cu o inflaţie record, relatează Bloomberg.

    „BCE se află în faţa unor alegeri mai complicate, în condiţiile în care înăsprirea politicii monetare menite să domolească inflaţia ar ajunge să afecteze creşterea economică ce slăbeşte deja“, a avertizat acesta.

    În SUA, preşedintele băncii centrale (Fed) Jerome Powell i-a asigurat pe americani că strategii vor face tot ceea ce e necesar pentru a tempera inflaţia, admiţând totuşi că acţiunile lor ar putea cauza „ ceva durere“ în condiţiile în care banca centrală a lansat cea mai puternică acţiune de înăsprire a politicii monetare din ultimele decenii.

    Fed-ul a majorat dobânzile cu 50 de puncte bază pentru prima dată din 2000, Powell indicând că măsuri similare sunt pe masă pentru iunie şi iulie. Totuşi, investitorii s-au simţit încurajaţi de faptul că Powell a respins posibilitatea unei majorări cu 75 de puncte a ratei dobânzii.

    În acelaşi timp, cea mai rapidă inflaţie din G-7, cea a Turciei, accelerează şi mai mult.

    Inflaţia din Turcia a accelerat în aprilie pe fondul raliului global al preţurilor energiei şi scumpirii alimentelor pe plan local, menţinându-se la cele mai ridicate niveluri din două decenii.

    Preţurile de consum au consemnat o creştere anuală de 70% luna trecută, faţă de 61,1% în martie.

    Analiştii anticipaseră o rată de 67,8%.

  • Economiştii îi arată cu degetul pe Vladimir Putin şi Xi Jinping: China şi Rusia formează un cuplu toxic care joacă un rol important în explozia inflaţiei ce ameninţă întreaga lume

    Rusia se face direct vinovată de crearea unei crize a securităţii alimentare şi de creşterea preţurilor pentru energie, din cauza războiului declanşat în Ucraina. La problemele cauzate de Rusia, se se adaugă şi influenţa Chinei, care a început să acţioneze în trei domenii responsabile de creşterea inflaţiei la nivel global, sunt de părere economiştii de la Peterson Institute for International Economics, citaţi de CNBC.

    „Războiul dintre Rusia şi Ucraina impactează puternic zona est-europeană. De asemenea Rusia contribuie şi la o criză alimentară globală, pentru că blochează atât fertilzantul vital pentru fermieri, dar şi exporturile agricole ale Ucrainei. La această problemă se adaugă şi acţiunile Chinei”, au atenţionat economiştii instituţiei americane.

    Analiştii atrag atenţia asupra tarifelor impuse de gigantul asiatic pentru două tipuri de mărfuri foarte importante – carnea de porc şi îngrăşămintele agricole. Influenţa şi abordările Chinei se extind dincolo de zona alimentară. China rămâne unul dintre cei mai importanţi producători de oţel la nivel global, iar profitând de această poziţie, ţara a impus restricţii asupra comercializării metalului.

    Toate aceste restricţii au dus la explozii de preţuri în alte colţuri ale lumii, de pe urma cărora au beneficiat doar chinezii.

    „China continuă să se comporte de parcă ar fi o ţară mică, iar efectele politicilor sale aduc profit doar în interiroul ţării, în timp ce costurile şi efectele negative sunt transferate către lumea din afară”, au mai spus economiştii de la Peterson Institute for International Economics.

    Măsurile şi politicile implementate de China se extind asupra unor zone foarte importante. Efectele negative ale deciziilor politice şi economice influenţează direct domeniul alimentar şi industria grea.

    Preţul fertilizanţilor din întreaga lume a început să crească în 2021 pe fondul unei cereri ridicate şi a unor preţuri pentru energie aflate în continuă creştere.

    În vara lui 2021, autorităţile chineze au dat ordin marilor companii să oprească exporturile de îngrăşăminte „pentru a asigura stabilitatea şi aprovizionarea pieţei interne”. În timp ce lumea experimenta preţuri din ce în ce mai mari pentru îngrăşăminte, exporturile chinezeşti au scăzut, iar producţia internă s-a majorat semnificativ.

    „Mai puţin îngrăşământ înseamnă mai puţine culturi, iar această problemă vine într-un moment extrem de prost”, a declarat un economist, făcând referire la presiunea pe care războiul ruso-ucrainean o pune asupra exporturilor agricole.

    Deciziile Chinei îşi spun cuvântul şi în privinţa exporturilor de metale. Preţul oţelului din China şi din întreaga lume a crescut semnificativ în ultimii doi ani, după ce naţiunea asiatică a anunţat că-şi va reduce producţia internă de oţel pentru a-şi atinge obiectivele privind decarbonizarea.

    Pentru a ţine sub control preţurile pe plan intern, autorităţile chinze au ridicat interdicţia privind importurile de deşeuri de oţel. De asemenea, au fost implementate câteva runde de restricţii privind exportul, dar şi o serie de majorări ale taxelor de export.

    Până în martie, preţul oţelului venit din China a fost cu 5% mai mic decât în perioada restricţiilor. Cu toate acestea, această scădere impactează negativ alte naţiuni.

    „Autorităţile chineze au jucat acelaşi joc ca în cazul îngrăşământului. Scăderile de preţ s-au transformat de fapt în majorări pentru lumea din afara Chinei”, sunt de părere economiştii.

  • Anul tuturor crizelor: Coşmarul stagflaţiei prinde viaţă şi ameninţă să lovească o lume care nici bine n-a scăpat de pandemie că a fost aruncată într-un război cu mize imense

    Anul trecut o mare parte dintre economişti se aşteptau şi prognozau un 2022 al revenirii economice, în care afacerile se întorceau complet la viaţă, iar oamenii erau din nou liberi să pompeze bani în vacanţe şi în tot ce n-au putut pe fondul pandemiei. Războiul izbucneşte în estul Europei şi lumea se trezeşte la realitate, scrie Finacial Times.

    În februarie, Rusia declanşează invazia asupra Ucrainei, iar visul reîntoarcerii la „roaring twenties” (perioada anilor ’20 în SUA, caracterizată de o explozie economică şi schimbări socio-culturale majore – n.r.) se stinge rapid. Pe fondul războiului, economiştii sunt forţaţi să-şi schimbe narativul, abandondând optimismul şi făcând o paralelă între situaţia economică a anilor 1970 şi ceea ce se întâmplă în prezent.

    Pe scurt, acum 50 de ani, SUA trimite echipament militar Israelului pentru a rezista conflictului declanşat de o parte importantă a ţărilor arabe împotriva sa. Ca răspuns OPEC lansează un embargo ce avea să creeze una dintre cele mai importante crize petroliere din istorie, lovind în plin SUA. Embargoul a creat un efect în lanţ şi a dus la o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Anii 70 s-au caracterizat printr-o inflaţie de două cifre şi blocarea creşterii economice a naţiunilor din întreaga lume, fenomen cunoscut în prezent ca stagflaţie.

    Acum discuţiile privind stagflaţia se reaprind. Şocurile economice încasate de întreaga lume după doi ani de pandemie au fost dublate  războiul ruso-ucrainean care aruncă în aer inflaţia, în timp ce prognozele de creştere economică se deteriorează într-un ritm alert.

    Scenariul în care stagflaţia se intoarce sperie bancherii şi le dă mari dureri de cap, pentru că există foarte puţine instrumente monetare care pot combate această problemă. Majorarea dobânzilor poate ajuta la reducerea inflaţiei, însă creşterea costurilor de împrumut riscă să impacteze creşterea economică. Pe de altă parte, dacă băncile decid să păstreze o politică monetară lejeră, inflaţia îşi va continua creşterea.

    FMI şi o parte dintre analiştii economici nu consideră că riscul de a experimenta din nou problemele economice ale anilor 1970 este atât de ridicat. Inflaţia nu a ajuns la nivelul de atunci, băncile centrale sunt mult mai indepedente şi există acum un sistem fiscal care îi poate proteja şi pe cei mai vulnerabili.

    Aşa cum criza petrolului a produs şocuri asupra economiei globale în anii ’70, la fel şi cei doi ani de pandemie au pus o presiune uriaşă asupra rezervelor de bunuri şi servicii din întreaga lume.

    Înainte de izbucnirea războiului în Ucraina, preţurile deja ajungeau la maxime istorice în mai multe ţări printre care SUA, Marea Britanie şi zona euro. Explozia preţurilor a fost cauzată direct de pandemia care afectat lanţurile de aprovizionare şi a determinat băncile să implementeze largi sisteme de sprijin fiscal şi politici monetare care să se plieze pe problemele economice din ultimii doi ani.

    Analiştii sunt de părere că economia globală se va contracta în aceest an. Prognoza de creştere economică globală a fost redusă de la 4,1% la 3,3%, pe fondul războiului. Mai mult, inflaţia globală este aşteptată să crească cu două procente, până la 6,2%, depăşind şi cele mai negre prognoze din ianuarie. FMI şi-a redus de asemenea prognoza de creştere economică pentru 143 de ţări,  care sunt responsabile de 86% din PIB-ul global.

    „Dacă stagflaţia va veni, ea va însemna pentru oameni venituri mai mici şi dificultăţi economice care vor continua să crească”, a declarat directorul FMI, Kristalina Georgieva.

  • Cum a reuşit Atos să ajungă la 3.000 de IT-işti în 10 ani

    Atos România este sucursala franceză a unuia dintre cei mai mari integratori IT&C din Europa şi a intrat pe piaţa locală în 2011. În prezent are circa 3.000 angajaţi în birourile din Bucureşti, Braşov, Iaşi şi Timişoara şi are planuri ambiţioase de recrutare: vrea să mai angajeze încă 1.000 de specialişti IT anul acesta. Prima ediţie a evenimentului Business Magazin Meet the employer, organizat recent, a dezvăluit care  SUNT planurile de viitor în materie de resurse umane ALE unei companii cu afaceri de peste 110 milioane de euro în România.

     

    „Având în vedere parteneriatele pe care le avem deja cu cei peste 300 de clienţi din 15 ţări, ne dorim să mai adăugăm încă 1.000 de angajaţi pe parcursul acestui  an. Motivul pentru care vom face asta este pentru că avem deja în derulare foarte multe parteneriate cu industriile precum cea de securitate sau industria manufacturieră, iar proiectele noastre vor continua şi în anii care vin”, a explicat Ligia Ardelean, Global Delivery Center Lead în cadrul Atos Romania şi Operations Head for Data Center Hosting, Atos Global, în cadrul videoconferinţei Business Magazin Meet the employer.

    Atos vrea să recruteze anul acesta atât tineri care sunt la început de carieră – 400 din totalul celor 1.000 de poziţii deschise se vor adresa atât juniorilor, cât şi angajaţilor seniori. Profesioniştii seniori trebuie să aibă experienţă în domenii precum cercetare-dezvoltare, data services, DevOps, data center & hosting, sau digital workplace. Cei 400 de începători care se vor alătura echipei în acest an vor trece prin academiile Atos, adică prin programele interne de dezvoltare, imediat după angajare.

    Totuşi, pe o piaţă cu 220.000 de „răsfăţaţi”, în care salariile sunt cele mai mari din economie, iar la pachetele de beneficii se adaugă noi elemente în fiecare an, cel mai dificil de recrutat sunt angajaţii cu experienţă.

    „Cel mai greu recrutăm profilurile de seniori, profiluri ale candidaţilor care deja au o anumită experienţă şi o anumită expertiză, iar dacă este să ne uităm spre tehnologii atunci vorbim despre solution architects, senior admins, ne orientăm spre tehnologiile de nişă cum ar fi SAP, cloud, big data and security. Sunt mai multe zone în care recrutarea este dificilă, dar cu ajutorul colegilor din operaţiuni, cu ajutorul academiilor încercăm să depunem un efort comun şi să găsim persoane potrivite care doresc să se alăture echipei Atos”, a spus Iuliana Polverea, Recruitment Manager în cadrul Atos România.

    În cadrul echipei Atos, vârsta medie a angajaţilor este în jurul a 33 de ani. Astfel, nivelul salarial depinde foarte mult de nivelul de senioritate al candidatului. Un IT-ist din România a câştigat, în medie, peste 7.700 de lei net în luna februarie 2022, dublu faţă de un salariat plătit cu salariul mediu pe economie, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cel mai bine plătiţi angajaţi sunt cei din  „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”, unde salariul mediu net a depăşit pragul de 9.000 de lei net în februarie 2022.

    „Dincolo de nivelul de senioritate, la stabilirea salariului contează foarte mult şi capacitatea de autodidact, de cât de dispus eşti să investeşti în propriile cunoştinţe. Ritmul de învăţare diferă între IT-işti, este normal. Un factor foarte important este şi atitudinea, acel slogan „Fii parte din soluţie”. Plaja de salarii este foarte largă, pornind de la un salariu de început, iar partea superioară depinde exclusiv de nivel de senioritate”, a mai spus Ligia Ardelean. În cadrul Atos, calibrarea ofertei de salarizare ţine cont de două criterii: experienţa şi pregătirea candidatului şi potrivirea cu rolul. În situaţia în care cele două fac parte din aceeaşi ecuaţie, pot fi cazuri în care diferenţa salariului faţă de cel anterior să fie considerabilă, a adăugat Ligia Ardelean.

    „Punctul nostru de referinţă nu este de la ce pleacă acest candidat ca nivel de salarizare, ci potrivirea între capacităţile, experienţa, senioritatea şi proiectul pe care acest candidat va intra în echipa noastră”, a spus ea.

    Totuşi, cum afli dintr-o discuţie de câteva zeci de minute dacă un candidat e potrivit cu rolul scos la concurs? Tot prin experienţă, spune Iuliana Polverea.

    „Cred că în timp devenim experţi la partea asta şi reuşim să identificăm şi să facem o conexiune încă din primii paşi ai interviului sau primii paşi ai procesului de recrutare pentru că acest proces începe în momentul în care selectăm un profil pentru un anumit rol”, a adăugat ea. Procesul continuă cu zona de interviu şi aici intervin colegii din echipa de HR, din echipa de recrutare, dar şi din echipele operaţionale, fie colegi din departamentul tehnic, experţi, fie colegii manageri care sunt alături de recruiteri în interviu.

    „Încercăm să urmărim atât zona tehnică, care este foarte importantă, cât şi atitudinea care poate face diferenţa. Apoi urmează întreg procesul şi din discuţiile care vin din zona de interviu reuşim să ne dăm seama dacă avem omul potrivit în echipa noastră şi cel care poate să aducă plusul de valoare sau care lipseşte din echipă”, a adăugat Iuliana Polverea.

    „Suntem una dintre puţinele companii din România care au indexat salariile cu inflaţia. Anul trecut, inflaţia a fost considerabilă, am terminat anul cu 8,9%. Suntem cu ochii pe evoluţia pieţei, suntem constant în legătură şi cu evoluţia salariilor pe piaţa externă,
    pe piaţa IT în general din România.”

    Ligia Ardelean, Operations Head of Data Centers and Hosting Practice în cadrul Atos România

    În ceea ce priveşte pachetele de beneficii oferite angajaţilor, companiile multinaţionale au un pachet aproape standard, iar diferenţierea angajatorilor se face prin câteva detalii importante pentru angajaţi. Spre exemplu, în cadrul Atos, salariile sunt indexate cu nivelul inflaţiei, care a ajuns la un nivel foarte ridicat atât pe finalul anului trecut, cât şi în luna martie a acestui an, când rata inflaţiei a fost de 10,15%.

    „Suntem una dintre puţinele companii din România care au indexat salariile cu inflaţia. Anul trecut, inflaţia a fost considerabilă, am terminat anul cu 8,9%. Suntem cu ochii pe evoluţia pieţei, suntem constant în legătură şi cu evoluţia salariilor pe piaţa externă, pe piaţa IT în general din România”, a spus Ligia Ardelean.

    Un alt punct de diferenţiere pe zona de beneficii este partea de recrutare internă. De fiecare dată când compania scoate roluri la concurs, prioritate au candidaţii interni.

    „Dacă în urma recrutării interne în toată organizaţia nu găsim sau nu există o dorinţă de a intra pe un astfel de proiect sau pe un astfel de rol, ne extindem căutarea şi în afara Atos, deci recrutarea internă este un mare plus pe care îl avem în organizaţie pe partea de beneficii”, a mai spus Ligia Ardelean.

    Un al treilea punct de diferenţiere este programul de recomandări interne, care îi recompensează pe salariaţii care recomandă alţi candidaţi şi care le devin, ulterior, colegi.  Programul prinde foarte bine pentru că este „o carte de vizită foarte bună a angajaţilor noştri către prietenii sau cercul de networking extins”,  pentru că angajatul sau candidatul vine deja cu o imagine a ceea ce înseamnă Atos.  În plus, partea de integrare a candidaţilor veniţi prin recomandări interne este mult mai uşoară şi mai rapidă.

    Numărul de angajaţi ai Atos România s-a dublat în ultimii şase ani, de la circa 1.500 de angajaţi în 2016 la aproximativ 3.000 de persoane la finalul anului trecut. Compania vrea să mai recruteze 1.000 de specialişti IT anul acesta, dintre care 400 sunt destinate IT-iştilor aflaţi la început de carieră. Compania are birouri în Timişoara, Braşov, Iaşi şi Bucureşti, dar angajaţii pot lucra şi remote, în funcţie de înţelegerea pe care o au cu managerii direcţi. Atos recrutează, din categoria candidaţilor cu experienţă, profesionişti din cercetare-dezvoltare, data services, DevOps, data center & hosting sau digital workplace.

    Un IT-ist din România a câştigat, în medie, peste 7.700 de lei net în luna februarie 2022, dublu faţă de un salariat plătit cu salariul mediu pe economie, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Clasificarea salariilor din IT&C pe sectoare de activitate arată că cel mai bine plătiţi sunt angajaţii din „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei”, unde salariul mediu net a depăşit pragul de 9.000 de lei net în februarie 2022, iar cele mai mici salarii sunt în sectorul activităţilor de producţie cinematografică şi televiziune, unde salariul mediu a fost de circa 4.500 de lei net în februarie 2022.

    Cu o inflaţie de 8,53% în februarie 2022 şi cu o evoluţie a salariului mediu de 10,6% în ultimul an, datele arată că angajaţii din România, per ansamblu, nu au resimţit mai deloc beneficiul creşterilor de salarii din cauza creşterii accelerate a preţurilor. Cu toate aceste, sectorul IT – cu câteva excepţii – a sfidat inflaţia, astfel că angajaţii din sectorul activităţilor de editare software au avut în ultimul an o creştere salarială reală, fără inflaţie, de 28%, până la 7.600 de lei net pe lună.

    „Oferim colegilor noştri şi posibilitatea de a-şi lua o certificare. Această zonă, pe lângă academiile pe care noi le avem şi investiţiile în traininguri, partea de certificări şi posibilitatea fiecărui coleg senior să treacă la nivelul următor din punct de vedere tehnic este clar luată în considerare”, a mai spus Iuliana Polverea. În ceea ce priveşte pretenţiile inedite ale candidaţilor din IT, ea spune că a întâlnit un candidat care a solicitat un anumit tip de laptop şi care, pentru că nu l-a primit, a refuzat oferta.

    „Pe lângă partea financiară, care este în creştere, avem şi partea de beneficii nonfinanciare şi aici putem enumera deja patru menţionate în discuţia noastră, partea de certificări şi de traininguri, zilele de concediu în plus, abonamente medicale care să asigure nevoile din zona aceasta, bonusuri lunare, trimestriale şi aşa mai departe”, a mai spus ea.

    În ceea ce priveşte cele mai eficiente metode de recrutare, reţeaua de socializare de business LinkedIn rămâne „mina de aur”  pentru recrutarea cu precădere a candidaţilor cu experienţă.

    „În cazul nostru, peste 35% dintre candidaţii care ajung în procesul de recrutare cu noi ajung datorită acestui networking din mediul online. De asemenea, aproximativ 35% spre 40% dintre candidaţi vin din zona de recomandări”, a mai spus Iuliana Polverea.

    Atât competiţia pe aceiaşi candidaţi, cât şi efortul de recrutare sunt foarte mari in industria IT, mai ales în rândul candidaţilor cu experienţă.

    „Dacă ar fi să dau nişte cifre, pe LinkedIn vorbim de mii de profiluri vizualizate, mii de mesaje trimise de către echipa de recrutare, astfel încât să ajungem spre finalul lunii la 50 de angajări din zona de LinkedIn”, a mai spus Iuliana Polverea.

    În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra activităţii Atos România, Ligia Ardelean spune că a fost o perioadă dificilă, pentru că „senzaţia de a vedea birouri goale nu a fost uşoară pentru niciun angajator”. Totuşi, această perioadă a avut un rol educativ pentru angajatori, pentru că i-a obligat să regândească activitatea în sistem remote, foarte rapid.

    „Ce a fost brusc pentru noi a fost această trecere de la o metodă de lucru majoritar de la birou şi uneori remote la doi ani unde am lucrat în principal remote. Aşa că în acest moment mai avem birouri fizice, birourile sunt deschise, ne bucurăm de ridicarea restricţiilor, accesul oamenilor noştri la birouri este permis. Suntem în continuare conectaţi la tot ce înseamnă evoluţia cazurilor de COVID-19. Colegii sunt încurajaţi dacă îşi doresc să vină la birou, dar aceasta această revenire la birou se întâmplă în urma unei discuţii între angajat şi managerul direct”, a mai spus Ligia Ardelean. Ea a adăugat că vor fi situaţii în care prezenţa la birou s-ar putea să fie necesară, pentru unele proiecte, vizite ale clienţilor, dar aceasta se întâmplă în urma unei discuţii cu managerul direct. „Nu credem în reguli fixe, cum ar fi obligatoriu muncă la birou două zile pe săptămână sau ceva de genul acesta. Cred că ar limita flexibilitatea pe care noi tocmai ne bazăm din partea angajaţilor noştri”, a adăugat ea.

    „Peste 35% dintre candidaţii care ajung în procesul de recrutare cu noi ajung datorită acestui networking din mediul online, în special pe LinkedIn. De asemenea, aproximativ 35% spre 40% dintre candidaţi vin din zona de recomandări. Pe LinkedIn vorbim de mii de profiluri vizualizate, mii de mesaje trimise de către echipa de recrutare, astfel încât să ajungem spre finalul lunii la 50 de angajări din zona de LinkedIn.”

    Iuliana Polverea, Recruitment Manager, Atos Romania

    În ceea ce priveşte profilul angajaţilor top performeri, experienţa a arătat că top performeri se găsesc şi pe joburile sau pe poziţiile care din punct de vedere al expunerii la proiecte poate sunt mai junioare.

    „Diferenţa de fiecare dată o face atitudinea. Angajaţii noştri intră pe rol cu un set de competenţe, iar atitudinea pe care o au atunci când intră cu adevărat în proiectul respectiv este cea care face diferenţa. Egal că vorbim de un proiect complex sau de un proiect de bază şi de organizare, taskuri. Partea de atitudine orientată către soluţie este cea care face de fiecare dată diferenţa între un performer de nivel mediu şi un top performer. Sunt acei oameni absolut cheie de care echipele au nevoie ca lucrurile să se întâmple cu cadenţa potrivită, în termenele potrivite, cu aprobările şi cu indicatorii de performanţă potriviţi”, a mai spus Ligia Ardelean.

    Din totalul celor 3.000 de angajaţi ai Atos România,  un procent de 45% – 46% sunt femei, iar o comparaţie cu birourile Atos din alte ţări arată că România stă bine la acest capitol. O explicaţie ar fi reprezentată de faptul că universităţile au un echilibru de gen foarte bun, chiar şi la specializările tehnice, astfel că munca angajatorilor pe zona de diversitate este mai uşoară.

    De ce ar veni candidaţii să lucreze la Atos?

    „Există un cumul de motive. Primul este că suntem una dintre companiile care va creşte cel mai frumos în acest an în România. Planurile noastre de angajare sunt foarte ambiţioase, dar şi reale în acelaşi timp şi depunem toate eforturile pe zona de business astfel încât creşterea noastră să fie sănătoasă şi organică. Avem proiecte frumoase deschise în acest moment şi avem şi ochii pe alte proiecte pe care urmează să le atragem pe parcursul acestui an. Avem o super echipă de management, noi aşa zicem, o super echipă de recrutare şi avem un pachet de beneficii cu care ne mândrim pe piaţă”, a concluzionat Ligia Ardelean.

    VREI SĂ DEVII PARTENER MEET THE EMPLOYER?

    Meet the employer este o videoconferinţă dedicată celor mai noi tendinţe din domeniul resurselor umane, văzute prin prisma celor mai dinamici angajatori din economie. Evenimentul se adresează atât candidaţilor, cât şi angajatorilor care vor să arate ce planuri de recrutare au, ce conţine pachetul de beneficii oferit angajaţilor şi care este viitorul industriei pe care o reprezintă.

    Devino partener Business Magazin Meet the Employer şi spune-ţi povestea de angajator!

    Date de contact pentru parteneriat:

    Alexandru Matei                                                          Corina Tăbăraş

    Business Unit Publisher                                            Events Sales Manager

    0766.606.994                                                                0737.348.423

    alexandru.matei@zf.ro                                               corina.tabaras@m.ro

  • UE înregistrează o creştere economică uşoară, în timp ce inflaţia se menţine ridicată

    Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică de 0,4% în primul trimestru din 2022, în timp ce creşterea în zona euro este de 0,2%, raportat la ultimul trimestru din 2021, în timp ce inflaţia continuă să crească.

    Potrivit datelor prezentate vineri de Oficiul european pentru statistică (Eurostat), ţările Uniunii Europene au avut o creştere economică de 0,4% în primul trimestru din 2022 şi de 5,2% în comparaţie cu primul trimestru de anul trecut.

    În zona euro, creşterea economică a fost de doar 0,2% comparativ cu trimestrul anterior, şi de 5,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Estimările actuale se bazează pe date incomplete referitoare la evoluţia valorii PIB-ului, astfel că ar putea fi modificate uşor, precizează Eurostat.

    Inflaţia în zona euro a continuat să crească, ajungând la 7,5% în aprilie, de la 7,4% în martie.

  • Rata inflaţiei a ajuns la 6,6% în SUA, cel mai intens ritm anual de creştere în patru decenii

    Potrivit noilor date, inflaţia a crescut cu 6,6% comparativ cu luna martie din 2021, ritmul de accelerare inflaţionistă fiind cel mai intens din 1982 până acum.

    Totuşi, există semnale că inflaţia s-ar putea stabiliza. Preţurile la alimente şi energie au înregistrat majorări de 5,2%, în scădere faţă de 5,3% în februarie.

    Rezerva Federală (Fed) urmează să majoreze din nou rata dobânzii cu 0,25% săptămâna viitoare.

    Preşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, a afirmat, joi, că economia continuă să fie rezilientă, în pofida scăderii PIB-ului în primul trimestru din 2022, pe care a atribuit-o unor “factori tehnici” asociaţi actualelor “provocări istorice”. Valoarea PIB-ului SUA a scăzut cu 1,4% în primul trimestru din 2022, conform datelor anunţate joi de Departamentul Comerţului, deşi experţii estimau o creştere economică de 1,0%.

  • Erste Group a scăzut prognoza de creştere economică pentru România de la 3,2% la 2,8% la finalul anului, pe fondul conflictului militar de la graniţă, şi preconizează inflaţie de 10,2%

    Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a publicat vineri un raport privind evoluţia economiilor ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) în care estimează pentru România un avans de 2,8% al PIB la finalul anului, în scădere faţă de estimarea făcută îaninte de declanşarea conflictului militar de la graniţă, când instituţia preconiza o creştere economică de 3,2%.

    România se clasează pe locul al treilea în topul estimărilor privind evoluţia economiei în ţările din regiunea ECE, după Ungaria, care ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4,8%, şi Austria, unde este aşteptată o creştere de 3,5%.

    De altfel, în raportul anterior, publicat de Erste Group la finalul lunii martie, analiştii instutuţiei precizau că se aşteaptă ca ratele de creştere secvenţiale pentru primele două trimestre ale anului 2022 să fie semnificativ mai mici decât înainte de izbucnirea războiului din Ucraina.

    “Este probabil ca primul trimestru să înregistreze o creştere negativă faţă de T4/2021 (T4/2021 a înregistrat o scădere faţă de T3/2021 – n. red.), ceea ce s-ar traduce printr-o recesiune tehnică, dacă nu există revizuiri de date“. Redresare s-ar putea petrece în a doua parte a anului. Dacă tensiunile dispar, economia României ar trebui să-şi revină puternic în 2023, cu o creştere de 5,7%”, spuneau analiştii la data respectivă.

    Din raportul actual al Erste mai reiese că România ar urma să înregistreze anul acesta o rată a inflaţiei de 10,2%, ţara noastră fiind devansată doar de Cehia, unde economiştii băncii austriece preconizează o inflaţie de 11,7%. La polul opus se află Austria, unde este estimată o inflaţie de doar 5,5% anul acesta.

    Joi, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat noile aşteptări pentru evoluţia economiei României în 2022. Astfel, în termeni reali, economia va creşte cu 2,9%, faţă de 4,6%, cât era prognoza pe care a fost construit bugetul de stat. Cu toate acestea, PIB în termeni nominali (pe care se bazează şi evoluţia veniturilor la bugetul de stat) ajunge la 1.328 mld. de lei, în creştere faţă de prognoza iniţială, de 1.317 mld. lei.

    Noua prognoză a guvernului rămâne una dintre cele mai optimiste din piaţă. Deşi economiştii sunt de părere că, în ciuda războiului şi inflaţiei, economia nu va intra în recesiune, avansul pe care îl văd aceştia este de până la 2,5% în 2022, unele prognoze de creştere fiind şi de sub 1%.

     

  • Fini sunt! Scade ponderea celor care cred că preţurile apartamentelor vor creşte în continuare

    Multă lume întreabă ce se va întâmpla cu preţurile proprietăţilor rezidenţiale, de la apartamente până la case şi terenuri, în actualul context economic şi geopolitic.

    Preţurile la materialele de construcţii au explodat, toate preţurile cresc, inflaţia creşte, dobânzile cresc, iar puterea de cumpărare scade.

    Lângă noi, în Ucraina, există un război în toată regula, care nu ştim când se va termina.

    Ce ştim acum cu certitudine este că după atacarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, tranzacţiile pe piaţa imobiliară au scăzut instantaneu, investitorii devenind foarte precauţi, adică cei care cumpărau apartamente pentru a le da în chirie sau pentru a câştiga din diferenţa de preţ între momentul achiziţiei de pe planşă până în momentul finalizării construcţiei, când preţurile sunt mult mai mari.

    Citiţi articolul integral pe www.alephnews.ro

     

     

  • La munte, la mare… sau în Emirate?

    Într-un univers paralel cu discuţiile referitoare la inflaţie, la creşterea preţurilor şi la reducerea, în consecinţă, a numărului de produse din coşul de cumpărături, o altă problemă se pune pentru un procent mai redus al populaţiei. O problemă, pe care, de data aceasta, ne-ar plăcea să o avem cu toţii: ce fac cu banii? Răspunsul vine, aşa cum observă majoritatea analiştilor din domeniu, dintr-o investiţie preferată şi în vremuri de pace, dar şi de război de români: imobiliarele. Când oamenii văd că lumea devine mai periculoasă, au tendinţa să economisească mai mult, nu mai puţin – iar activele imobiliare reprezintă alegerea principală atât când vine vorba de conservarea averii, cât şi de sporirea acesteia.

    Excesul de lichiditate post-COVID şi teama devalorizării cauzate de inflaţie conturează un nou trend: investiţiile în (cel puţin) o a doua locuinţă. Din discuţiile Business MAGAZIN avute cu mai mulţi experţi în real estate reiese că tot mai mulţi români aleg să treacă de la garsoniera pentru închiriere din marile oraşe, către locuinţele de vacanţă – de unde şi dezvoltările care să satisfacă această cerere de pe litoral şi chiar şi de pe Valea Prahovei. Un trend care, recunoaştem, ne-a surprins şi pe noi este însă al românilor care investesc în locuinţe tocmai în (mult prea) însoritul Dubai. Cine sunt ei şi ce îi atrage acolo, vă invităm să citiţi în materialul de copertă al ediţiei curente.

    Ioana Matei, Editor, Business MAGAZIN


     

     

  • Inflaţia din Rusia revine la nivelurile de dinaintea războiului

    Inflaţia săptămânală din Rusia a încetinit la un nivel ultima dată înregistrat înaintea invaziei din Ucraina în februarie, revenirea fiind consemnată pe fondul aprecierii rublei şi sfârşitului achiziţiilor din panică ce au cauzat unele penurii bruşte, scrie Bloomberg.

    Evoluţia i-a permis băncii centrale ruse să promită noi măsuri de relaxare monetară.