BusinessMagazin

Tag: firma

  • Povestea omului care a înregistrat heroina ca medicament şi a vândut-o în farmacii timp de peste 20 de ani

    Părintele fondator al Bayer Group s-a născut în districtul Barmen-Heckinghausen al oraşului Wuppertal în 1825, ca fiu al unui muncitor într-o fabrică de mătase, într‑un moment în care industria textilă era înfloritoare, dar care nu a vrut să ducă mai departe meseria tatălui. În schimb, la vârsta de 14 ani a debutat în industria chimică, devenind ucenic în Wesenfeld & Company din Barmen.

    În timpul uceniciei sale, Bayer a reuşit să se familiarizeze cu fundamentele industriei chimice, dar şi cu problemele comerţului din domeniu. La vârsta de 20 de ani şi-a îndreptat atenţia spre coloranţi naturali, dându-şi seama că în acest segment putea face profituri mari. Pasiunea pentru coloranţi a lui Bayer s-a accentuat atunci când a fondat prima companie de vânzări, stabilind astfel o reţea de distribuţie europeană. Bayer a reuşit să se impună pe piaţa coloranţilor din Europa prin distribuirea nuanţatorilor naturali, extraşi din diverse tipuri de copaci. Datorită calităţii acestora, afacerea lui Bayer a prosperat, mai ales în metropolele europene precum Londra, Bruxelles şi Sankt Petersburg.

    Omul de afaceri a reuşit să-şi dezvolte afacerea până la New York, intrând pe o piaţă care se afla într-o continuă dezvoltare. Cum chimia anorganică a evoluat în domeniul producţiei, antreprenorul german a fost nevoit să-şi adapteze strategia: primii coloranţi artificiali importaţi de Bayer – anilina şi fucsina – au fost superiori coloranţilor naturali în ceea ce priveşte puritatea şi luminozitatea.

    Alături de partenerul său de afaceri, Friedrich Weskott, Bayer a reuşit să experimenteze producţia şi testarea coloranţilor de gudron în propria companie. Primele semne care arată ce va deveni ulterior Bayer AG au fost vizibile de la 1 august 1863 prin intrarea Friedrich Bayer Company în registrul comercial. În urma evoluţiei ulterioare a coloranţilor, fondatorii companiei au reuşit să-şi extindă considerabil capacităţile de producţie chiar dacă situaţia economică era tensionată în acel moment. Obiectivul companiei a fost fabricarea coloranţilor sintetici din derivaţi ai gudronului care fuseseră inventaţi cu câţiva ani în urmă. Un fapt mai puţin cunoscut este faptul că Bayer AG a fondat în 1904 echipa de fotbal TuS 04, care azi este cunoscut ca TSV Bayer 04 Leverkusen. Friedrich Bayer a murit în 1880, la vârsta de 54 de ani, şi a lăsat în urmă o afacere înfloritoare.

    În prezent, compania şi-a extins domeniul de activitate (de la medicamente până la pesticide), iar Bayer AG a înregistrat în 2015 venituri de peste 46 de miliarde de dolari. Grupul de origine germană are activităţi pe mai multe pieţe: produse farmaceutice umane şi veterinare, produse pentru îngrijirea sănătăţii, produse chimice şi produse biotehnologice agricole, dar şi polimeri.

    Primul şi cel mai cunoscut produs al Bayer este aspirina. Heroina a fost o marcă înregistrată în 1898-1910 de către Bayer şi comercializată ca antitusiv şi ca un substitut pentru morfină, unul care nu producea dependenţă. În 2014, Bayer a cumpărat compania Merck, care avea în portofoliu branduri precum Claritin, Coppertone şi Dr. Scholl.

    Anul acesta, compania a fost restructurată în trei divizii principale: divizia farmaceutică, cea pentru îngrijirea sănătăţii consumatorilor şi alta de produse biotehnologice agricole. De asemenea, Bayer are şi activităţi în domeniul medicamentelor de uz veterinar.

  • Bayer ar putea prelua Monsanto pentru 66 de miliarde de dolari

    Bayer, compania germană cu activitate în industria chimică şi farmaceutică, este pe cale să preia firma americană Monsanto, pentru 66 de miliarde de dolari.

    Potrivit presei germane, Bayer şi-a crescut oferta la 129 de dolari pe acţiune, în timp ce agenţia de presă Reuters susţine că înţelegerea va fi anunţată miercuri.

    Tranzacţia ar crea cea mai mare companie de seminţe şi pesticide din lume, lider de piaţă în America, Europa şi Asia, potrivit BBC.

    Bayer produce seminţe şi chimicale pentru combaterea buruienilor şi a insectelor, dar este recunoscută şi pentru medicamente precum antiacidul Alka-Seltzer.

    Monsanto este furnizor de seminţe modificate genetic de porumb, boabe de soia, bumbac, grâu şi trestie de zahăr, care au atras numeroase critici din partea activiştilor de mediu.

    Pe 5 septembrie, Bayer a oferit 127,50 de dolari per acţiune. Monsanto a respins oferta, dar a susţinut că este implicată în „negocieri constructive” cu firma germană.

    Ultima ofertă de 66 de miliarde de dolari, care ar fi cea mai mare achiziţie cash înregistrată, vine pe fondul mai multor fuziuni în sectorul agricol. Rivali precum Dow Chemical, DuPont şi Syngenta au anunţat recent asocieri, deşi unele încă trebuie să fie clarificate de organismele de supraveghere.

    Mai mulţi fermieri nu susţin aceste fuziuni, care ar putea duce la mai puţine opţiuni şi preţuri mai mari, mai scrie site-ul citat.

    Preluare Monsanto de către Bayer ar atrage o cercetare atentă a organismelor anti-trust, din cauza mărimii companiei şi a controlului pe care l-ar avea asupra unor pieţe, cum este cea a seminţelor.

  • Preţurile apartamentelor s-au stabilizat în august, dar continuă să fie peste 2015

    Preţul mediu al apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti a ajuns la 79.300 de euro în luna august, în creştere atât faţă de luna anterioară, cât şi faţă de august 2015, arată Indexul Imobiliar al ZF realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. Ca medie, luna trecută preţurile apartamentelor vechi cu trei camere au crescut cu 250 de euro comparativ cu luna iulie, creştere care însă nu a atins nivelul din iunie, cel mai mare din acest an. Procentual creşterea este de 0,3%, ceea ce practic înseamnă o stagnare. Indexul a fost realizat pe baza anunţurilor eligibile publicate în trei ediţii ale Anunţului Telefonic, cu 1.570 de anunţuri publicate cu aproximativ 180 luate în calcul.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Mobila care creşte din pământ

    Cumpăratul de scaune sau şezlonguri pentru curte ori grădină nu este absolut necesar, acestea putând fi confecţionate acolo unde este nevoie de ele, susţine o firmă de design, Nucleo, care a lansat un proiect prin care să o demonstreze.

    Proiectul TERRA! al Nucleo propune mobilier de grădină pe care proprietarii îl pot creşte în curtea lor, folosind cadre de carton, pământ şi seminţe. Cei interesaţi cumpără cadrul de carton, îl instalează în grădină sau pe peluză, îl acoperă cu pământ şi apoi plantează seminţele de iarbă, iar când aceasta a crescut, pot folosi scaunul sau canapeaua.

    Pentru a începe producţia de cadre de carton, Nucleo caută finanţare pe site-ul de crowdfunding Kickstarter, sperând să găsească suficienţi amatori de scaune de iarbă.

  • Cum a ajuns acest român de 35 de ani să conducă o firmă cu 1350 de angajaţi în India

    Clujeanul Tudor Marchiş administrează 2 milioane de metri pătraţi din clădirile de birouri din Bangalore, localitate cunoscută drept echivalentul indian al Silicon Valley-ului. Firma pe care o conduce are 1.350 de angajaţi, iar planurile vizează creşterea personalului la nivelul de 2.000 de oameni până la 1 aprilie 2017 şi până la 3.000 în 24 de luni.

    La 35 de ani, Tudor Marchiş coordonează activitatea unei firme cu 1.350 de angajaţi, care asigură întreţinerea a 62 de clădiri de birouri, două fabrici şi o şcoală. Cea mai mare parte a contractelor sunt concentrate pe clădiri din parcul IT Manyata din Bangalore, cel mai mare din India, ocupând o suprafaţă de 34 hectare. Într-o ţară în care contrastele se întâlnesc la tot pasul, cu mentalităţi radical diferite de ale europenilor, românul a crescut de la zero o afacere în care a avut drept asociaţi un indian, un norvegian şi un ungur. Contractele şi personalul firmei au fost cedate recent către o firmă din Orientul Mijlociu, iar românul a rămas la conducere.

    Firma pe care o conduce, Thermo Control Services and Expertise, asigură activităţi de facility, property şi energy management pentru Embasy Group, un dezvoltator care deţine în lume milioane de metri pătraţi de birouri închiriate firmelor din industria IT din Bangalore, oraş denumit şi Silicon Valley de India. Parcul IT se întinde pe o suprafaţă de 34 hectare, cât 68 de terenuri de fotbal. Oraşul cu peste 8 milioane de locuitori are peste 10.000 de milionari în dolari şi 60.000 de oameni cu averi cuprinse între 800.000 şi 1 milion de dolari.

    Parcul IT din Bangalore asigură o treime din exporturile IT ale Indiei, ţară cu un PIB de 2,1 trilioane de dolari şi creştere economică neîntreruptă în ultimele două decenii. Marchiş povesteşte că în ultimii cinci ani, de când a ajuns în India, „e un mic boom pe partea de outsourcing“ şi îşi susţine ideea dând ca exemplu faptul că Huawei se mută în India, unde dezvoltă un centru mare de servicii. În plus, apar „parcurile industriale şi logistice. Acum cererea internă e enormă şi India are un program menit să reducă importurile din China şi să producă în ţară cât mai mult din ceea ce e necesar pentru propriul consum. Automat, China va pierde prin asta influenţa pe o piaţă enormă“, arată românul.

    Povestea clujeanului a apărut pentru prima dată în Business Magazin în anul 2013. Citiţi aici cum s-a adaptat la viaţa din India, cum lucrează cu oamenii de-acolo, cât de mari sunt contrastele.

    Planurile sale vizează o extindere accentuată: numărul de angajaţi ar urma să ajungă la 2.000 în primăvara anului viitor şi la 3.000 în 24 de luni. Principalul motor al creşterii aşteptate sunt contractele care intră în portofoliul firmei după preluarea ei de investitorii din Orientul Mijlociu: suprafaţa de clădiri gestionată de firma de property şi facility management condusă de român va creşte cu 1,4 milioane mp, ajungând la 3,4 milioane mp. „Ca idee, eu administrez 2 milioane de metri pătraţi de birouri, iar toată piaţa de profil din Bucureşti se apropie de 3 milioane mp“, spune Marchiş, care estimează că gestionează circa 10% din piaţa de birouri din India, deşi firma este mică la nivelul ţării.

    Cu noul acţionariat al firmei, firma condusă de român va avea acces la noi contracte, pentru clădiri şi parcuri logistice. „După ce fac bani «în casă», ies pe piaţă şi mă extind, estimez că în 12-24 luni. Solidific cash-flow-ul şi apoi muşc din piaţă. Vreau să schimb mentalitatea: aduc sânge proaspăt şi o nouă mentalitate de property management“. Şi vede tehnologia drept aliat valoros: „În viitor, oameni pregătiţi şi bine plătiţi, cu ajutorul tehnologiei smart touch vor administra clădirile“. În capul listei cu planuri de investiţii a pus anul acesta cheltuielile pentru software şi trainingul angajaţilor. „Am pus la punct toate procedurile şi am pregătit echipa pentru creştere“, pentru că ştia ce va urma, de vreme ce detaliile tranzacţiei au fost stabilite încă din 2015.

    Românul vine în ţara natală în fiecare an de două ori, de fiecare dată câte o lună; la ultima vizită însă, în iulie, se grăbea să se întoarcă în India, având o sumedenie de planuri de pus în practică. Chiar şi aşa, nu ar putea să conducă de la distanţă firma dacă nu ar fi adept al delegării: „Practic coordonez activitatea. Nu urmăresc greşeala, caut progresul. Privesc şi conduc în ansamblu sistemul, nu mă pierd în detalii şi le urmăresc doar în cazul în care într-o anumită zonă lucrurile se poticnesc“. Preferă o structură simplă pentru firmă, cu departamente clare: finanţe, resurse umane, operaţional, IT, procurement, legal. „Stabilim strategia şi tragem toţi să o atingem. Nu există scuze în sistemul meu. Nu accept scuze, ci doar soluţii. Nimeni nu are voie să scrie vreun mail de justificare a unei întârzieri sau pierderi de contract sau bani. Mailul este o soluţie la problemă sau demisie. Nu angajez oameni să le spun ce să facă, angajez oameni să ne spună cum să facem“, sumarizează el stilul de management pe care îl are într-o cultură care diferă radical de Europa.

    Mai mult, dacă în trecut şi-ar fi dorit să lucreze şi alături de români, mai nou spune că nu vrea să mai convingă conaţionali să meargă în India: „Muncesc pe pământ indian şi prefer să lucrez cu oamenii de acolo. După cinci ani am înţeles cum să-i motivez, cum să-i pregătesc, cum să îi ţin înfometaţi de performanţă“. Iar adaptarea unui român la cultura indiană presupune mult efort, „spun asta după două tentative eşuate. E mult efort şi statistica arată că în India doar 1,5 din zece expaţi pot rezista mai mult de un an. E o societate frumoasă, dar dacă aterizezi cu ideea că valorile societăţii tale sunt absolute, te arzi singur. Trebuie să fii dispus să înveţi valorile lor şi să te adaptezi la ele pentru a fi acceptat de sistemul de business“. Altminteri, în ţara care ocupă locul doi după China în ce priveşte numărul de locuitori, expaţii sunt foarte bine trataţi.

     

  • Trei tineri din România vor să ne scape de birocraţie. Promit ca procesul de înfiinţare a unei firme să dureze 5-10 minute

    Trei tineri specialişti în IT din Cluj au creat o platformă cu ajutorul căreia orice persoană din România îşi poate înfiinţa o firmă din faţa calculatorului sau direct de pe telefonul mobil, în doar câteva minute, reducându-se cu peste 90% întreg procesul birocratic, potrivit comunicatului dat publicităţii de companie.

    Proiectul, pe care tinerii l-au numit “Fă-ţi firmă în 5 minute!”, este un sistem care generează toate documentele de care are nevoie viitorul antreprenor pentru înfiinţarea firmei. Restul de 10% rămas din lanţul birocratic este constituit din depunerea tuturor documentelor la Registrul Comerţului, însă inventatorii programului afirmă că în curând şi acest mic detaliu va putea fi rezolvat odată cu deschiderea instituţiilor statului la inovaţiile din sfera privată.

    Tot ce trebuie să facă persoanele care vor să îşi înfiinţeze un SRL, SRL-D sau PFA în mediul virtual, este să îşi creeze un cont pe www.approd.ro, să introducă datele de identificare ale sale, denumirea preferenţială a firmei (platforma atenţionează dacă acea denumire este înregistrată deja sau nu), datele de identificare ale asociaţilor, capitalul social, sediul firmei, codurile CAEN şi va primi, în doar câteva minute, prin e-mail, toate documentele gata completate pe care nu trebuie decât să le semneze şi să le depună la sediul Registrului Comerţului.

    “Cu toate că Statul român a investit foarte mulţi bani în informatizarea instituţiilor, prin care se dorea reducerea birocraţiei, constatăm că birocraţia nu numai că nu s-a redus, dar este tot mai mare de la an la an. De altfel, birocraţia stufoasă este şi principalul motiv pentru care mulţi oameni renunţă la demersurile pentru înfiinţarea unei firme sau, în cel mai bun caz, plătesc sume foarte mari ca altcineva să se ocupe de acest lucru. Platforma pe care am realizat-o eficientizează cu peste 90% procesul birocratic – aşa cum se întâmplă de foarte mulţi ani în ţările occidentale – şi speram ca în viitorul apropiat întreg procesul să se facă din faţa unui calculator sau telefon mobil şi să eliminăm şi acel singur drum pe care viitorul antreprenor trebuie să îl facă până la Registrul Comerţului pentru depunerea actelor. Ar fi extraordinar pentru România şi este foarte realizabil acest sistem de înfiinţare de firmă 100% online, în 5-10 minute. Ne dorim şi sperăm că vom avea oportunitatea să îl implementăm dar pentru asta avem nevoie de puţină deschidere din parte instituţiilor. Înfiinţarea unei firme este primul pas în proiectul pe care îl derulăm, iar în funcţie de deschiderea Statului, vom putea continua cu automatizarea şi a altor instituţii cu un grad ridicat al birocraţiei”, declară Raul Pop, unul dintre inventatori.

    Cei trei tineri, Raul Pop, Mihai Negrean şi Alin Vlasin au fost colegi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, la specializarea IT. După multe experienţe neplăcute cu instituţiile statului, în care au fost practic descurajaţi să îşi urmeze visul avut încă din facultate, acela de a deveni antreprenori, cei trei tineri au gândit şi au materializat un sistem care automatizează procesele birocratice. După succesul pe care l-au avut cu proiectul “Fă-ţi firmă în 5 minute!”, aceştia vor să implementeze un sistem asemănător şi în relaţiile cu alte instituţii ale statului şi să contribuie major la eficientizarea birocraţiei din România.
     

  • Trei tineri din România vor să ne scape de birocraţie. Promit ca procesul de înfiinţare a unei firme să dureze 5-10 minute

    Trei tineri specialişti în IT din Cluj au creat o platformă cu ajutorul căreia orice persoană din România îşi poate înfiinţa o firmă din faţa calculatorului sau direct de pe telefonul mobil, în doar câteva minute, reducându-se cu peste 90% întreg procesul birocratic, potrivit comunicatului dat publicităţii de companie.

    Proiectul, pe care tinerii l-au numit “Fă-ţi firmă în 5 minute!”, este un sistem care generează toate documentele de care are nevoie viitorul antreprenor pentru înfiinţarea firmei. Restul de 10% rămas din lanţul birocratic este constituit din depunerea tuturor documentelor la Registrul Comerţului, însă inventatorii programului afirmă că în curând şi acest mic detaliu va putea fi rezolvat odată cu deschiderea instituţiilor statului la inovaţiile din sfera privată.

    Tot ce trebuie să facă persoanele care vor să îşi înfiinţeze un SRL, SRL-D sau PFA în mediul virtual, este să îşi creeze un cont pe www.approd.ro, să introducă datele de identificare ale sale, denumirea preferenţială a firmei (platforma atenţionează dacă acea denumire este înregistrată deja sau nu), datele de identificare ale asociaţilor, capitalul social, sediul firmei, codurile CAEN şi va primi, în doar câteva minute, prin e-mail, toate documentele gata completate pe care nu trebuie decât să le semneze şi să le depună la sediul Registrului Comerţului.

    “Cu toate că Statul român a investit foarte mulţi bani în informatizarea instituţiilor, prin care se dorea reducerea birocraţiei, constatăm că birocraţia nu numai că nu s-a redus, dar este tot mai mare de la an la an. De altfel, birocraţia stufoasă este şi principalul motiv pentru care mulţi oameni renunţă la demersurile pentru înfiinţarea unei firme sau, în cel mai bun caz, plătesc sume foarte mari ca altcineva să se ocupe de acest lucru. Platforma pe care am realizat-o eficientizează cu peste 90% procesul birocratic – aşa cum se întâmplă de foarte mulţi ani în ţările occidentale – şi speram ca în viitorul apropiat întreg procesul să se facă din faţa unui calculator sau telefon mobil şi să eliminăm şi acel singur drum pe care viitorul antreprenor trebuie să îl facă până la Registrul Comerţului pentru depunerea actelor. Ar fi extraordinar pentru România şi este foarte realizabil acest sistem de înfiinţare de firmă 100% online, în 5-10 minute. Ne dorim şi sperăm că vom avea oportunitatea să îl implementăm dar pentru asta avem nevoie de puţină deschidere din parte instituţiilor. Înfiinţarea unei firme este primul pas în proiectul pe care îl derulăm, iar în funcţie de deschiderea Statului, vom putea continua cu automatizarea şi a altor instituţii cu un grad ridicat al birocraţiei”, declară Raul Pop, unul dintre inventatori.

    Cei trei tineri, Raul Pop, Mihai Negrean şi Alin Vlasin au fost colegi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, la specializarea IT. După multe experienţe neplăcute cu instituţiile statului, în care au fost practic descurajaţi să îşi urmeze visul avut încă din facultate, acela de a deveni antreprenori, cei trei tineri au gândit şi au materializat un sistem care automatizează procesele birocratice. După succesul pe care l-au avut cu proiectul “Fă-ţi firmă în 5 minute!”, aceştia vor să implementeze un sistem asemănător şi în relaţiile cu alte instituţii ale statului şi să contribuie major la eficientizarea birocraţiei din România.
     

  • Trei tineri din România vor să ne scape de birocraţie. Promit ca procesul de înfiinţare a unei firme să dureze 5-10 minute

    Trei tineri specialişti în IT din Cluj au creat o platformă cu ajutorul căreia orice persoană din România îşi poate înfiinţa o firmă din faţa calculatorului sau direct de pe telefonul mobil, în doar câteva minute, reducându-se cu peste 90% întreg procesul birocratic, potrivit comunicatului dat publicităţii de companie.

    Proiectul, pe care tinerii l-au numit “Fă-ţi firmă în 5 minute!”, este un sistem care generează toate documentele de care are nevoie viitorul antreprenor pentru înfiinţarea firmei. Restul de 10% rămas din lanţul birocratic este constituit din depunerea tuturor documentelor la Registrul Comerţului, însă inventatorii programului afirmă că în curând şi acest mic detaliu va putea fi rezolvat odată cu deschiderea instituţiilor statului la inovaţiile din sfera privată.

    Tot ce trebuie să facă persoanele care vor să îşi înfiinţeze un SRL, SRL-D sau PFA în mediul virtual, este să îşi creeze un cont pe www.approd.ro, să introducă datele de identificare ale sale, denumirea preferenţială a firmei (platforma atenţionează dacă acea denumire este înregistrată deja sau nu), datele de identificare ale asociaţilor, capitalul social, sediul firmei, codurile CAEN şi va primi, în doar câteva minute, prin e-mail, toate documentele gata completate pe care nu trebuie decât să le semneze şi să le depună la sediul Registrului Comerţului.

    “Cu toate că Statul român a investit foarte mulţi bani în informatizarea instituţiilor, prin care se dorea reducerea birocraţiei, constatăm că birocraţia nu numai că nu s-a redus, dar este tot mai mare de la an la an. De altfel, birocraţia stufoasă este şi principalul motiv pentru care mulţi oameni renunţă la demersurile pentru înfiinţarea unei firme sau, în cel mai bun caz, plătesc sume foarte mari ca altcineva să se ocupe de acest lucru. Platforma pe care am realizat-o eficientizează cu peste 90% procesul birocratic – aşa cum se întâmplă de foarte mulţi ani în ţările occidentale – şi speram ca în viitorul apropiat întreg procesul să se facă din faţa unui calculator sau telefon mobil şi să eliminăm şi acel singur drum pe care viitorul antreprenor trebuie să îl facă până la Registrul Comerţului pentru depunerea actelor. Ar fi extraordinar pentru România şi este foarte realizabil acest sistem de înfiinţare de firmă 100% online, în 5-10 minute. Ne dorim şi sperăm că vom avea oportunitatea să îl implementăm dar pentru asta avem nevoie de puţină deschidere din parte instituţiilor. Înfiinţarea unei firme este primul pas în proiectul pe care îl derulăm, iar în funcţie de deschiderea Statului, vom putea continua cu automatizarea şi a altor instituţii cu un grad ridicat al birocraţiei”, declară Raul Pop, unul dintre inventatori.

    Cei trei tineri, Raul Pop, Mihai Negrean şi Alin Vlasin au fost colegi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, la specializarea IT. După multe experienţe neplăcute cu instituţiile statului, în care au fost practic descurajaţi să îşi urmeze visul avut încă din facultate, acela de a deveni antreprenori, cei trei tineri au gândit şi au materializat un sistem care automatizează procesele birocratice. După succesul pe care l-au avut cu proiectul “Fă-ţi firmă în 5 minute!”, aceştia vor să implementeze un sistem asemănător şi în relaţiile cu alte instituţii ale statului şi să contribuie major la eficientizarea birocraţiei din România.
     

  • Companiile trebuie să se adapteze la noua generaţie sau invers?

    Mihai Băjan, de la Stein & Partners, una dintre cele mai cunoscute companii de executive search, spune că noua generaţie consideră că „totul li se cuvine“ şi de aici încep discuţiile. Se plictisesc foarte repede, schimbă joburile des, întârzie la întâlniri, vor un program flexibil de muncă, sau, mai mult decât atât, vor să-şi facă singuri programul, sunt mai sensibili, adică şefii nu le pot spune: „Fă aşa, că aşa trebuie“ sau vor să fie promovaţi repede.

    La polul opus, dacă ar fi să luăm lucrurile pozitive ale noii generaţii, sunt mai adaptabili, sunt deschişi să încerce lucruri noi (generaţiile anterioare au o rezistenţă mai mare la schimbare), au crescut cu tableta şi telefonul de gât, ceea ce îi face să adopte imediat orice schimbare de tehnologie, adaugă Mihai Băjan.

    Noua generaţie a intrat şi intră pe piaţa forţei de muncă. Întrebarea este: ce fac companiile, se adaptează la programul noii generaţii sau invers? Firmele care au proiecte de investiţii sunt obligate să intre în piaţă şi să recruteze ceea ce găsesc, mai ales dacă au nevoie de sute sau mii de oameni. Directorii de HR mai vechi îşi pun mâinile în cap: cum se pot prezenta în faţa managerilor din companie sau în faţa CEO-ului cu angajaţi care întârzie, care îşi fac singuri programul, care cer majorări de salariu peste noapte şi care vor să fie promovaţi „ieri“?

    Multinaţionalele de pe piaţa românească, cu experienţă mai mare şi care sunt pregătite pentru schimbările sociale şi de comportament, s-au adaptat mult mai repede noilor cerinţe ale generaţiei Y: au inventat denumiri de poziţii, astfel încât să dea iluzia unei promovări (în multinaţionale, de cele mai multe ori, promovările sunt laterale, adică nu sunt deloc, în realitate), schimbă mediul de lucru, introduc culoare şi open space (pentru a da iluzia că biroul şefilor este deschis tot timpul pentru orice fel de problemă), fac programul flexibil, dar te monitorizează când intri şi ieşi şi cât timp eşti prezent, te obligă să termini ce ai de făcut până la ora 18:00 sau 19:00. Mai mult decât atât, abonamentele la sală, la teatru, la centrele medicale sunt un must şi nu costă prea mult dacă reprezintă un criteriu pentru un salariat în alegerea unei companii.

    Firmele româneşti au rămas mult în urmă în ceea ce priveşte noile tendinţe pe piaţa resurselor umane. Antreprenorii, proprietarii şi directorii fac comparaţie cu anii ’90, când pentru un tânăr a găsi un job era o mare realizare, indiferent care era postul. Primii antreprenori au fost ei, directorii de HR, şi bineînţeles primii angajaţi erau cei din familie şi prietenii. Foarte mulţi au dus această organigramă mai mult de un deceniu fără a se adapta la schimbările din piaţă. Banii pentru politica de HR erau şi sunt tăiaţi primii când se punea problema reducerii de costuri. Organigramele au rămas inflexibile în ceea ce priveşte adaptarea la cerinţele de promovare rapidă a noii generaţii. Nu au avut inteligenţa să facă o organigramă orizontală, ca multinaţionalele, pentru a da unui angajat iluzia că a fost promovat pentru realizările aduse, astfel încât să îl ţină în companie. Proprietarii nu au investit în promovarea brandului de companie pentru a câştiga teren în mintea noii generaţii, considerând acest lucru inutil. Acum, aceste companii se confruntă cu o lipsă de angajaţi talentaţi şi determinaţi, care au fost „furaţi“ de multinaţionale, care au investit în imaginea lor şi în ceea ce oferă celor care aleg să lucreze pentru ele.

    Conform unor studii, companiile româneşti oferă de multe ori un salariu mai mare decât multinaţionalele, dar nu reuşesc să atragă cei mai buni oameni din cauza imaginii, din cauza sediilor cenuşii şi compartimentate, ca în anii ’90.

    Mai inteligente, multinaţionalele au majorat salariile de intrare, pentru a se diferenţia de companiile româneşti, care oferă salarii mai bune la nivel de middle management sau chiar de top, dar salariul de intrare constituie, în acest moment, un reper extrem de important pentru noua generaţie, cu toate că încă nu produc de aceşti bani.

    Fără să modifice foarte mult în realitate organigramele, dar cu o adaptare la noua generaţie din punctul de vedere al formei de prezentare, al pachetelor de beneficii oferite, multinaţionalele au câştig de cauză în atragerea unor angajaţi mai buni în faţa firmelor româneşti.

    Dincolo de faptul că, pe măsură ce pieţele se consolidează, firmele româneşti pierd cotă de piaţă, acum antreprenorii pierd bătălia şi în atragerea talentelor umane, deşi, de multe ori, oferă mai multe beneficii, mai multe proiecte antreprenoriale, mai multe rezultate palpabile sau mai multe satisfacţii profesionale.

  • De la vals la arhivare

    „Responsabilitatea nu ţine de natura activităţilor pe care le desfăşoară o persoană, ci doar de caracterul acesteia“, spune Ştefan Ecxarcu, care la 33 de ani este CEO-ul Global Archive Management. El consideră că lipsa implicării şi asumării unei activităţi săvârşite reprezintă una dintre cele mai mari greşeli pe care le fac oamenii.

    Prin urmare, de la ora 8 dimineaţa, când se trezeşte, până  la 4 noaptea, când îşi încheie ziua, el îşi respectă programul, deopotrivă în ce priveşte sarcinile oficiale dar şi activităţile personale. Ştefan Ecxarcu conduce, de puţin timp, în calitate de director general al Global Archive Management (GAM), una dintre cele mai mari companii de arhivare din ţară, cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro.

    Pentru că specificul acesteia este puţin cunoscut de publicul larg, prezintă, meticulos, activităţile firmei de care este responsabil: „Arhivarea documentelor este alcătuită din trei servicii principale: pregătirea documentelor, arhivarea (păstrarea şi conservarea) şi arhivarea în format electronic“; un metru liniar de arhivă costă 0,5 euro pe lună. În prezent, GAM depozitează aproximativ un milion de cutii standard sau 300 km liniari de arhivă, în cele trei depozite pe care firma le are în proprietate, arhive pentru 100 de companii active şi alte 50 închise. Formatul electronic are un statut aparte, serviciile de prelucrare şi arhivare în acest format fiind vândute pe proiect, în funcţie de numărul de dosare, de pagini ori documente.

    Firma este prezentă pe piaţă încă din 2001, cei mai longevivi clienţi depozitându-şi arhivele la Global Archive Management încă de atunci, spune Ştefan Ecxarcu, însă a avut numeroşi clienţi cu care au colaborat pe o perioadă de 5-7 ani – de pildă multinaţionale care după o perioadă au decis să se retragă din România, explică directorul. Altminteri, companiile care le folosesc serviciile, adaugă Ecxarcu, nu aleg un alt furnizor în acest domeniu; cei mai mari clienţi sunt companiile de asigurări şi băncile.

    Reprezentantul firmei de arhivare povesteşte că în ultimii ani cifra de afaceri a crescut cu 15-30% de la un an la altul, în condiţiile în care se arhivează lunar peste 6.000 de metri liniari de documente, atât de la clienţii existenţi, care generează constant documente noi, cât şi de la cei noi. Cu lux de amănunte, directorul explică paşii prin care se realizează un proces de arhivare: primul pas este vizita la locaţia în care clientul îşi păstrează arhiva pentru evaluare. „În felul acesta facem o ofertă exact pentru ce are nevoie clientul; eliminăm riscul apariţiei costurilor suplimentare neprevăzute la finalul proiectului şi nici nu îl facturăm prea mult de la început“, spune el. Apoi urmează arhivarea propriu-zisă; echipa este formată din circa 60 de oameni a căror principală abilitate trebuie să fie, indiferent de specificul activităţii lor, „atenţia la detalii“. „Pe lângă personalul administrativ şi de vânzări, asigurăm atât manipularea şi transportul arhivei, cât şi indexarea şi arhivarea acesteia. Din acest motiv, avem mulţi colegi care au început să lucreze în depozit, la manipularea cutiilor, dar s-au specializat şi ocupă posturi de arhivari acreditaţi“, spune Excarcu.

    Cele mai simple solicitări vin de la clienţii foarte organizaţi, care cunosc importanta arhivei pentru companiile lor şi care se asigură că toate documentele sunt pregătite în vederea arhivării la puţin timp după ce acestea au fost create, explică reprezentantul Global Archive Management. „Când ajungem la ei, le găsim în condiţii ideale: organizate, sortate, inventariate, cu informaţii clare despre conţinutul fiecărui biblioraft/cutie de arhivare.“ Dar există şi o categorie de clienţi care nu ştiu ce arhivă are, cât se întinde aceasta, pe unde se găseşte „şi, de multe ori, ajunge la noi ambalată în saci plini până la refuz cu documente efectiv aruncate în ei“.

    Multe firme nu sunt preocupate de păstrarea arhivelor în condiţii corespunzătoare, deşi există o legislaţie stufoasă cu tot soiul de prevederi. „Arhivele Naţionale, organismul de control acreditat, nu are suficienţi angajaţi pentru a face verificări. Există însă riscul ca, în momentul în care Arhivele Naţionale va suplimenta numărul de oameni, controalele să vizeze documentele încă din momentul în care a apărut această lege“, consideră Excarcu, care povesteşte că este pasionat de dansurile de societate, pe care a început să le practice din clasa a cincea. Şi chiar dacă programul său este aglomerat, deopotrivă în plan personal şi profesional, dedică timp şi acestui hobby.

    „Nu există momente dificile, există doar provocări mai solicitante“, spune Ştefan Excarcu, iar pentru compania sa unul dintre acestea a fost asigurarea fondurilor necesare pentru a face faţă creşterii; pentru fiecare depozit este necesară o investiţie care se amortizează în cel puţin 10 ani. „Provocarea a fost să obţin susţinerea investitorilor să cheltuiască în continuare în spaţiu de depozitare. Am reuşit să fac acest lucru printr-un business plan bine pus la punct.“ Pe de altă parte, concurenţa nu este foarte pronunţată faţă de alte domenii de activitate, admite Ştefan Ecxarcu, care, înainte de a ajunge la conducerea firmei de arhivare, a lucrat în vânzări.

    S-a angajat încă din primul an de facultate, când era student la ASE (acum urmează şi cursuri de drept), în companii ca InterPoint, Lasting Systems, Star Storage, Orange şi Oracle. „Vânzările mi s-au părut fascinante şi din acest motiv am rămas întotdeauna implicat în vânzări“, spune el. Ulterior a trecut în antreprenoriat, unde a înfiinţat împreună cu un asociat o firmă cu activităţi în domeniul IT, iar mai apoi a fost numit la conducerea firmei de arhivare.

    La capitolul investiţiilor, şeful Global Archive Management menţionează 400.000 de euro pentru un sistem de stingere a incendiului pe bază de gaz inert. În ultimul an, compania a construit, cu 1,4 milioane de euro, un depozit, iar ţinta pentru 2016 este să aloce 1,2 milioane de euro pentru un alt spaţiu de depozitare. „Vom construi un depozit nou la fiecare 1,5 ani pentru a asigura capacitatea de stocare necesară“, spune directorul general al companiei, care estimează pentru 2016 o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro.