Şedinţa Eurogroup va discuta de asemenea măsurile de reducere a deficitului bugetar din Spania şi derularea programului de finanţare externă a Portugaliei, în încercarea de a preveni efectele de contagiune propagate de situaţia din Grecia, transmite Bloomberg. Grecia a obţinut sprijinul majorităţii creditorilor privaţi pentru conversia de obligaţiuni menită să reducă datoria statului cu peste 100 miliarde euro, de la 160% din PIB în prezent spre 120% din PIB în 2020. Operaţiunea, care impune deţinătorilor privaţi de obligaţiuni pierderi de peste jumătate din valoarea nominală a creanţelor greceşti deţinute, a declanşat plata unor contracte credit-default swap de 3 miliarde de dolari, după ce guvernul de la Atena a decis să forţeze participarea mai multor investitori.
Tag: faliment
-
Închideţi acum TAROM!
În dimineaţa zilei de 3 februarie, site-ul Bloomberg anunţa închiderea transportatorului aerian maghiar, după ce, de la ora 6.00, nicio aeronavă nu s-a mai desprins de la sol înspre sau dinspre Budapesta. Aeroportul Liszt Ferenc era blindat de forţe de ordine care nu au mai permis accesul pasagerilor către porţile de îmbarcare, iar miile de călători dezorientaţi căutau să-şi recupereze banii sau să fie mutaţi către zborurile altor companii. La Bucureşti, pe panoul portocaliu de sosiri de la aeroportul internaţional Henri Coandă din Otopeni, cursa de la Budapesta apărea anulată şi aşa aveau să rămână de-a lungul zilei pentru cele trei zboruri zilnice pe care le operau maghiarii către şi dinspre Capitală.
Malev a ajuns la datorii de 270 de milioane de dolari mai ales din cauza problemelor de gestiune a veniturilor, a înrăutăţirii timpilor de conexiune, dar şi a valorificării limitate a potenţialului alianţei oneWorld, din care făcea parte. Dacă privim contextul european, guvernele se opun tot mai mult să susţină pierderile companiilor aeriene deţinute de stat, pe măsură ce criza europeană a datoriilor suverane forţează Europa să taie adânc costurile până la cel mai adânc nivel din ultimii zeci de ani. Localizată la Barcelona, compania Spanair şi-a încetat de asemenea zborurile la finele lunii ianuarie, după discuţiile eşuate legate de susţinerea continuă a catalanilor.
Suedia, Irlanda, Portugalia, Polonia şi Cehia se vor a fi următoarele care să ia măsuri pentru stoparea pierderilor. Dacă e să privim către Europa Centrală şi de Est, nici liniile aeriene din regiune nu o duc mai bine, însă, în cazul lor, perioada cea mai dificilă a trecut. În 2008, în termeni absoluţi, vecinii noştri înregistrau pierderi chiar mai mari decât transportatorul naţional TAROM. Românii au pierdut 150 de milioane de euro în ultimii trei ani, la care s-ar mai adăuga alte 60 de milioane pierdute în 2011, însemnând circa o treime din veniturile totale.
Ca pondere a pierderilor din cifra de afaceri, atât polonezii de la LOT, cât şi maghiarii de la Malev s-au aflat într-o situaţie financiară la fel de dramatică, pierderile ajungând să reprezinte circa un sfert din cifrele de afaceri. Programele drastice de restructurare – reaşezarea modelului de afaceri, raţionalizarea reţelei de rute, ajustarea capacităţii, îmbunătăţirea gradului de încărcare, reducerea cheltuielilor cu personalul – au fost cele care au contribuit la îmbunătăţirea performanţei companiilor, lucru vizibil şi din cifre în cazul LOT şi Czech Airlines.
La nivelul anului 2010, polonezii au raportat pierderi de 25 de milioane de euro, la venituri de 629 de milioane, în timp ce CSA a pierdut 43 de milioane de euro, la afaceri de 633 de milioane. În tot acest timp, TAROM se zbate în pierderi tot mai mari, cauzate de contractele dezavantajoase, de cursele neprofitabile şi flota extrem de costisitoare, formată din cinci tipuri de aeronave. TAROM şi-a redus anul trecut pierderile cu 24% faţă de 2010, de la 80 de milioane de euro la circa 60 de milioane, dar acestea sunt în continuare peste rezultatul negativ din 2009.
Compania a fost profitabilă până în 2008, când a trecut pe pierderi cu un rezultat negativ de 1,5 milioane de euro. Pentru acest an, se estimează o pierdere de circa 40 de milioane de euro, care ar urma să scadă, la presiunea FMI, la 30 de milioane în 2013 şi 15 milioane în 2014. Înţelegerea iniţială dintre Guvern şi FMI era ca pachetul de 20% din acţiuni să fie vândut până la finalul anului 2011, însă procesul e mai complicat decât se credea, astfel că termenul de finalizare a fost amânat pentru sfârşitul lunii aprilie şi din nou amânat, în urma ultimei misiuni de evaluare.
Ce s-ar fi putut realiza din cele circa 210 de milioane de euro pierdute în patru ani de transportatorul aerian român? Zece spitale de urgenţă de ultimă generaţie, vreo două-trei aeroporturi similare Otopeniului sau medicamente destinate tuturor bolnavilor de cancer din România pentru jumătate de an.În afară de motive subiective ce ţin de patriotism, nu găsesc un argument logic pentru care compania TAROM ar merita să mai existe. Puteţi să găsiţi unul?
razvan.muresan@businessmagazin.ro
210 milioane de euro – pierderile cumulate ale TAROM in ultimii patru ani
-
Un faliment necontrolat al Greciei ar costa economia internaţională peste 1.000 miliarde de euro
IIF, care a negociat în numele băncilor comerciale cu guvernul de la Atena pentru restructurarea datoriei statului elen, consideră că Banca Centrală Europeană ar fi puternic afectată, prin expunerea pe datoria Greciei, dar şi prin măsurile pe care ar trebui să le adopte pentru a evita contagiunea la alte state slabe din Europa, se arată în documentul IIF, obţinut de Athens News. Intrarea Greciei în incapacitate de plată ar ameninţa direct cu destabilizarea Portugaliei, Irlandei, Italiei şi Spaniei. Organizaţia estimează necesarul de recapitalizare la circa 160 de miliarde de euro. Economia europeană va fi afectată de un faliment al Greciei inclusiv prin încetinire şi declinul veniturilor din taxe.
-
De ce a dat faliment Mic.ro
Eduard Dinu, profesor doctor la Academia de Studii Economice din Bucureşti, analizează pentru Ziarul Financiar falimentul Mic.ro.
Ceea ce trebuia demonstrat s-a întâmplat zilele acestea, un cunoscut întreprinzător român fiind nevoit să recunoască şi de jure, nu numai de facto, eşecul afacerii numite Mic.Ro. Personal am fost sceptic încă de când am auzit de planul de afaceri care prevedea pătrunderea pe o nişă a comerţului cu amănuntul, mizând pe proximitate şi produse autohtone, într-un sector dominat de giganţi. Aşa-numitele atuuri întrezărite de întreprinzătorii locali sunt în fapt simple himere. Răzvan Petrovici a cunoscut acelaşi eşec cu reţeaua Univers’all, ca de altfel şi Cornel Penescu cu lanţul Pic. Asta pe segmentul formatelor mari de magazine. Şi exemplele pot continua. Simpla consultare a datelor statistice publicate periodic arată că sectorul cu rata cea mai ridicată de faliment în România este comerţul cu amănuntul.
Magazinele de formate mici supravieţuiesc cu greu în lumea modernă. Căci diferenţa uriaşă de talie conferă giganţilor adevăratele atuuri: putere de negociere net superioară în raport cu furnizorii de mărfuri (multe lanţuri europene deţin centrale unice de achiziţie a mărfurilor), costuri operaţionale minime pe metrul pătrat de suprafaţă comercială, sortimente diversificate de mărfuri etc.
Cu toate eforturile organelor competente, cum ar fi Consiliul Concurenţei, de exemplu, giganţii valorifică în beneficiul propriu aceste atuuri inclusiv prin taxe de poziţionare, imputarea cheltuielilor de reclamă furnizorilor de mărfuri, stabilirea unilaterală a termenelor de plată către furnizorii de mărfuri etc. Acest lucru se întâmplă peste tot în lume. În acest context iluzia poziţionării pe nişa proximităţii nu are cum să se dovedească inspirată. Pentru că giganţii ocupă agresiv şi acest segment.
Carrefour este cel mai adecvat exemplu pentru piaţa autohtonă: după ce în primă fază a penetrat piaţa cu hipermarketuri poziţionate marginal, lanţul francez a atacat ulterior şi zona de proximitate cu conceptul Carrefour Market. Asocierea recentă dintre acesta şi lanţul Angst este un mod agresiv de operaţionalizare a strategiei menţionate. Întreg teritoriul va fi ocupat de retailerii internaţionali care deţin resurse financiare importante, au formate de business validate de experienţă şi parteneriate dezvoltate la o scară cu totul alta cu marii producători: Unilever, Procter and Gamble, Coca-Cola etc. Imaginaţi-vă un ring de box în care intră un boxer de la categoria mijlocie-mică convins fiind că deţine secretul de a-l învinge pe unul de la supergrea.
Întrebarea care se pune nu este cine va fi câştigătorul, ci în ce repriză va fi anunţat k.o.-ul?
Cele mai eficiente formate de vânzări cu amănuntul sunt cele mari, după atestă şi datele de mai jos:
Tabel 1 – Total vânzărimil. EUROSegment de piaţă200720082009Hipermarket-uri (>2.500 mp)2.4353.2003.550Cash & Carry (>5.000 mp)2.5432.4922.500Discountere (400 – 2.500 mp)573733960Supermarket-uri (400-2.500 mp)680753700Total comerţ modern6.2317.1787.710Indicator/segment de piaţăSuprafeţe totale – mpVânzări euro/mp2008200920082009Hipermarket-uri (>2.500 mp)559.200632.7005.7225.611Cash & Carry (>5.000 mp)329.500337.5007.5637.407Discountere (400 – 2.500 mp)172.000232.8004.2624.124Sursa: ZF 16 aprilie 2010
Imaginaţi-vă de asemenea ce volum de vânzări poate genera un magazin de câţiva zeci de metri pătraţi, cu o gamă restrânsă de mărfuri: presă scrisă (care oricum este pe cale de dispariţie pe mapamond), sucuri, biscuiţi, conserve, ţigări şi altele de genul acesta în comparaţie formatele de mai sus. Ponderea vânzărilor prin reţelele moderne de comerţ ajunsese în România la finele lui 2009 la cca. 55% comparativ cu numai 26% în anul 2005 potrivit datelor furnizate de către Consiliul Concurenţei iar dinamica indică un singur sens. Din punct de vedere strategic se poate afirma că atractivitatea sectorului de comerţ cu amănuntul pentru un competitor local este foarte scăzută, barierele la intrare fiind importante, nivelul de concurenţă ridicat iar puterea de negociere în raport cu furnizorii scăzută. Toţi aceşti factori înseamnă o probabilitate ridicată de faliment. Sigur, în cazul de faţă, întreprinzătorul nostru ar mai fi putut încerca o ultimă soluţie înainte de a cere insolvenţa propriei afaceri: conversia datoriilor în obligaţiuni şi ulterior a acestora în acţiuni. O singură problemă împiedică însă operaţionalizarea acestei scheme, brevetate în alt context: faptul că spre deosebire de Petromidia principalii creditori ai afacerii sunt privaţi.
-
Şeful Apple a fost întrebat de un acţionar dacă Grecia ar putea fi cumpărată de companie
“Ne-am gândit la multe lucruri, nu şi la asta”, a răspuns Cook, potrivit Bloomberg. Aflată în al cincilea an consecutiv de recesiune şi în al treilea an de criză a datoriilor de stat, Grecia a obţinut la începutul acestei săptămâni avizul miniştrilor Finanţelor din zona euro pentru cel de-al doilea pachet de finanţare externă, de 130 miliarde euro, acordat de guvernele din uniunea monetară şi de FMI pentru evitarea falimentului statului elen. Apple a acumulat lichidităţi record de aproape 100 miliarde de dolari şi nu a hotărât încă ce va face cu fondurile. Acţionarii cer distribuirea de dividende sau răscumpărarea de acţiuni.
-
Fitch a retrogradat Grecia de la “risc substanţial” la “default inevitabil”
Calificativul pentru credite pe termen scurt a fost confirmat la “C”, se arată într-un comunicat al Fitch. Retrogradarea Greciei urmează anunţului miniştrilor de finanţe din zona euro referitor la implicarea sectorului privat în restructurarea datoriilor statului elen şi prezentarea termenilor preschimbării de obligaţiuni guvernamentale elene. Scăderea ratingului este conformă cu anunţul din iunie anul trecut al Fitch privind abordarea preschimbării de obligaţiuni suverane. Autorităţile elene şi creditorii privaţi au ajuns la un acord pentru reducerea îndatorării Greciei, prin asumarea de către deţinătorii privaţi de obligaţiuni a unei pierderi de 53,5% din valoarea nominală a titlurilor deţinute. Detaliile furnizate ulterior de statul elen au confirmat intenţia de a introduce clauze pentru impactul colectiv al acordului în privinţa obligaţiunilor aflate sub incidenţa legilor din Grecia.
-
Daniel Dăianu: Noul plan de salvare confirmă că Grecia se află în faliment organizat
“Economia elenă se află de fapt în faliment organizat. Grecia nu încetează să facă plăţi pentru că se împrumută în continuare”, explică Dăianu. Profesorul consideră că “nu s-a rezolvat problema de solvenţă a Greciei, datoria publică nu va scădea sub 120% până în 2020 şi, dincolo de problema insolvenţei, nu se ştie ce se va întâmpla în Grecia deoarece măsurile de reformă structurală arată bine pe hârtie, dar sunt dificil de aplicat, iar economia elenă nu are cum să aibă creştere economică în următorii ani”. Dăianu apreciază că “falimentul organizat trebuia construit în aşa fel încât Greciei să i se ofere mai multe şanse, eventual să-i fie preluată datoria publică, iar economia elenă să revină la moneda proprie”. “Greciei i s-a aplicat o nouă perfuzie în austeritate, iar reacţia populaţiei va putea genera instabilitate politică şi socială. Rigoarea bugetară nu rezolvă problemele de fond, iar programele de austeritate au vicii majore. Degeaba reduci cheltuielile bugetare dacă dinamica PIB este nefavorabilă”, a mai spus economistul.
-
Lucas Papademos negociază cu băncile un plan de ştergere a datoriei Greciei
“Încercăm să obţinem un plan de ştergere a datoriei mai important”, în timp ce o “gaură” de câteva miliarde de euro încă rămâne să fie acoperită, în afară de planul de salvare, a declarat una dintre aceste surse, în cadrul unei reuniuni, la Bruxelles, a miniştrilor de Finanţe din ţările membre ale zonei euro. Însă amploarea operaţiunii depinde de “alţi factori”, a adăugat această sursă. Creditorii privaţi s-au angajat în iulie 2011 să suporte o reducere de 21% a valorii titlurilor datoriei Greciei pe care aceştia le posedă. Acest nivel a fost ridicat, de atunci şi până în prezent, la 70%.
-
Miniştrii de Finanţe din zona euro par pregătiţi să aprobe luni ajutorul pentru Grecia
Întrebat într-un interviu TV dacă se va ajunge la o înţelegere luni şi Grecia va rămâne în zona euro, ministrul a spus: “În acest moment se pare că lucrurile se îndreaptă exact în această direcţie”. “Nu cred că există o majoritate care să vrea altă cale, pentru că o altă evoluţie este foarte dificilă şi costă mulţi bani”, a adăugat Fekter. Guvernul elen a aprobat sâmbătă un ultim set de măsuri de austeritate cerute de UE şi FMI drept condiţie pentru un pachet de ajutor extern de 130 de miliarde de euro, crescând astfel şansele pentru un acord prin care să evite un faliment dezordonat.
-
Grecia a identificat cu UE şi FMI noi economii de 325 milioane de euro
Astfel, 100 de milioane de euro vor proveni din reduceri ale cheltuielilor din sectorul apărării, circa 90 de milioane de euro din unele reduceri de salarii în sectorul public şi alte 135 de milioane de euro de la ministerele Sănătăţii, Muncii şi Internelor. Grecia încearcă să obţină luni acordul miniştrilor de Finanţe din zona euro pentru al doilea program de susţinere financiară de 130 de miliarde de euro, pentru a evita intrarea în defaul în martie, când are de răscumpărat obligaţiuni dse 14,5 miliarde de euro.