Tag: director general

  • Opinie Cătălin Olteanu, FM România: Valenţele comunicării în protecţia muncii

    CĂTĂLIN OLTEANU este director general al FM România


    Pentru cei care nu ştiu, la ora asta sunt un fel de magaziner-şef la o firmă de logistică. O problemă importantă în munca din depozit este asigurarea securităţii, a protecţiei celor ce operează. Pentru că utilajele sunt grele, 5 km/h este o viteză deja mare, iar spaţiul strâmt creşte dificultatea de manevrare. Pantofii cu bombeu metalic şi uniforma de protecţie sunt mai mult decât necesare. La una din vizitele într-un depozit am rămas surprins să remarc operatorii în tenişi şi chiar şlapi de baie. După ce mi-am revenit din consternare, am chemat echipa managerială la şedinţă şi mi-am expus punctul de vedere cu privire la respectarea regulilor. Adică, guys, dacă tot am investit în echipament de protecţie, ei bine, mă aştept să văd că oamenii îl poartă. Ce greşeală de comunicare…

    Şi ca să fac o paranteză, probabil că unii dintre voi aţi auzit şi chiar i-aţi văzut pe Fraţii Marx (o familie de comedianţi, cu succes în vodevilul de la începutul secolului trecut). Tocmai mi-am amintit un episod în care îi explicau retardatului de Groucho cum e cu forma Pământului:

    – Băi, ştii cum sunt butonii mei?
    – Pătraţi – vine răspunsul.
    – Nu, măi, nu ăia din timpul săptămânii, ăia de duminică.
    – Aaa, păi ăia sunt rotunzi.
    – Aha, deci cum e Pământul?
    – Pătrat în timpul săptămânii şi rotund duminica!
    Cam aşa şi cu echipamentul de protecţie şi comunicarea către angajaţi: „Băieţi, e la liber, dar dacă vine Olteanu în vizită, să dea naiba să nu-l purtaţi“.

    Aşa că am fost nevoit să le ţin unora teoria centurii de siguranţă. Şi profit de ocazie să o spun din nou şi pentru cei ce mă citesc. Vă amintiţi cum s-a implementat în România portul centurii de siguranţă? A fost ceva de genul: „Dragilor, am intrat în Europa, legislaţia europeană spune că e obligatoriu să purtăm centura, o facem şi noi obligatorie, şi ca să ne asigurăm că aţi priceput mesajul, cine nu poartă, primeşte amendă“. Simplu, nu?

    S-a comunicat la tot poporul, deci nu poate spune nimeni că nu ştie, iar apoi Poliţia a trebuit să se asigure că se aplică noua regulă. Iar românii au refuzat să accepte schimbarea pentru că fiecare avea câte un număr de telefon la care să sune şi să-l îmblânzească pe „garcea“ care încerca să îl amendeze din cauza lipsei centurii. Pentru că „eu ştiu să conduc, dom’le, n-am eu timp de prostiile astea cu centura“.

    Cum s-a întâmplat la alţii? Ei bine, pentru început guvernele lor au investit în ceva reclame, în care o familie stă la semafor sau la intersecţie, vine un aiurit şi îi buşeşte. Consecinţele: dantura spartă în volan, mâini rupte în bord şi alte urmări similare, cu sânge peste tot. Mesajul, simplu, este că accidentul nu e musai din cauza ta şi dacă ai purta centura ai putea scăpa fără atât de multe răni şi probleme. În plus, costă al naibii de mult să repari danturi plesnite, membre rupte, unde mai pui că e posibil să nu mai fie niciodată la fel ca originalele.

    După o perioadă a apărut continuarea, în care s-a pus accent pe problema costului reparaţiilor celor ce sunt răniţi în accidente, cost ce trebuia suportat cumva de stat prin asigurările sociale. Iar statul a venit şi a spus ceva de genul: „Uite, ne costă al naibii de mult ca să îi reparăm pe cei ce nu respectă regulile, aşa că ne-am gândit să îi amendăm şi cu banii din amenzi să îi reparăm atunci când se strică. Pentru că nu e corect să umflăm taxele celor ce respectă regulile ca să îi putem repara pe ceilalţi“.

    Vă las acum pe voi să vă faceţi o idee dacă acest sistem de comunicare a avut efect.

    Tot ce pot să spun este că în ceea ce mă priveşte am priceput că românii nu se prea sensibilizează la astfel de mesaje. O să întrebaţi ce mă face să spun asta, şi vă pot povesti despre un nedorit accident care s-a întâmplat
    într-unul din depozite, când o colegă de-a noastră a fost lovită de un echipament. Ancheta a scos în evidenţă faptul că lucrătorul de pe stivuitor nu a văzut-o pe colega noastră când a dat cu spatele şi nici ea nu a văzut maşina şi nici nu a auzit semnalele acustice. Concluzia a fost să le facem vizibile, aşa că am pus girofar pe maşină şi le-am dat veste reflectorizante celor din zona periculoasă. Dacă în depozitul în care s-a produs accidentul nu a fost nicio problemă să implementăm portul vestelor, nu la fel a fost şi în alte părţi. Desi s-a comunicat că e pentru binele lor, ca să fie văzuţi, comentariul lor a fost în genul: „Ce naiba i-a apucat pe manageri de ne dau vestele astea, că numai gunoierii mai poartă aşa ceva?“. Ei nu zău, aşa o să spui şi dacă trece unul cu 2 tone de marfă peste tine?

    Ca baba căreia îi călcase unul găina cu maşina, iar şoferul încerca să-şi ceară scuze. La care baba zice: „Nu cred că e a mea, maică, eu nu am găini aşa plate!“.

  • Tânăra de 30 de ani din Rădăuţi care conduce o afacere de 40 de milioane de euro

    Daniela Bîzgan este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice, fiind, ca director general al firmei, mâna sa dreaptă.

    Daniela Bîzgan a absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 “s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate”. A înţeles însă că nu-i plăcea domeniul, având activităţi repetitive, în fiecare zi, şi a încercat să descopere ce se întâmplă în alte departamente. A urmat un curs de management la CODECS şi a lucrat cot la cot cu directorii executivi, care au biroul în Bucureşti, iar din 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.

    “E ceea ce-mi place.” Una din realizările profesionale cu care se mândreşte este aducerea în România a brandului  premium Liebherr, marca germană de produse frigorifice.  “Este brandul meu de suflet.” Soţul ei, Vasile Bîzgan, are propria afacere, un magazin online de electronice şi electrocasnice care a realizat în 2013 o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, rulajele fiind realizate în proporţie de 70% de clienţii  din Bucureşti. Marelvi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri în jur de 40 de milioane de euro, în firmă fiind implicaţi deopotrivă antreprenorul, Dumitru Mihalescul, cele trei fiice ale sale şi soţii acestora.

  • Adrian Samson este noul director general al ADM Farm

    ADM Farm anunţă numirea lui Adrian Samson în funcţia de director general din august 2014.

    Adrian Samson a acumulat experienţă în management, marketing şi consultanţă de afaceri, în poziţii precum cea de country head al Sandoz România, general manager al GSK Consumer Healthcare, marketing director pentru Coty Cosmetics. De-a lungul parcursului său profesional a implementat cu succes programe complexe de transformare şi dezvoltare a afacerilor.

    Adrian Samson (42 de ani) este absolvent al unui Executive MBA în România în cadrul ASEBUSS, al unui MBA la Emory University în Atlanta, SUA şi al unui program de General Management la Harvard Business School. Adrian Samson a absolvit Facultatea de Fizică în cadrul Universităţii Bucureşti în anul 1995.

    “Adrian Samson va avea tot sprijinul acţionarilor ADM Farm pentru implementarea tuturor programelor şi proiectelor ce vin să întărească poziţia companiei pe termen lung“, a declarat Elena Pop, CEO al ADM Farm Group

    “Piaţa în care operăm este în continuă schimbare, oferă destule oportunităţi dar şi multe provocări. Menţinerea unei balanţe optime între creştere, profitabilitate şi cash flow este foarte importantă pentru noi”, a declarat Adrian Samson, director general al ADM Farm.

    ADM FARM este una dintre cele mai importante companii din distribuţia farmaceutică, înfiinţată în 1998. Sediul central ADM Farm se află în Bucureşti, compania asigurând acoperire naţională prin cele şapte filiale din Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Suceava, Timişoara.

    ADM Farm face parte din ADM Farm Group, alături de alte două companii: PDG (Para Distribution Group) şi Famaciile Santé. În prezent, ADM Farm are o echipă de peste 500 de angajaţi şi colaborează cu peste 120 de producători şi peste 6000 de clienţi, cărora le furnizează circa 5500 de produse şi servicii.

  • Opinie Cătălin Olteanu, FM România: Indicatorometrie

    CĂTĂLIN OLTEANU este director general al FM România


    Pentru asta, oameni deştepţi şi organizaţi din cele mai vechi timpuri au inventat şi dezvoltat o mulţime de sisteme, concepte şi teorii, printre metode găsindu-se şi ceea ce se cheamă azi balanced score card (BSC) – un sistem care pune la un loc un set de indicatori care pot da o imagine asupra performanţei pe care o poate atinge organizaţia. Dacă ar fi să forţez o comparaţie mai plastică, aş face legătura cu tabloul de bord al unei maşini: ai acolo vitezometrul, presiunea uleiului, temperatura apei, turometrul etc. Toate la un loc îţi spun cum funcţionează ansamblul şi, de asemenea, îţi dau şi o idee a limitelor în care trebuie să se încadreze parametrii măsuraţi.
    De obicei indicatorii macro se cascadează în jos spre departamentele operaţionale sau funcţionale cărora li se adresează, măsura performanţei lor compunându-se apoi în măsura performanţei generale.

    Se întâmplă destul de des ca în marile corporaţii să fie concurs între departamente (mai ales între şefii de departament) pentru cucerirea laudelor, titlurilor şi, evident, premiilor/promovărilor.

    Sunt momente în care orice training de team building, team working sau orice altceva legat de echipă devine demagogie în faţa celor care se luptă pe viaţă şi pe moarte pentru dreptatea şi reclama personală.

    Targeturile impuse celor de nivel inferior ating limite absurde, indicatorii de performanţă se pictează în verde şi nu mai au legătură cu realitatea, iar organizaţia se îndreaptă vertiginos spre colaps.

    În urmă cu ceva ani am trăit revizuirea BSC-ului care măsura performanţa organizaţiei în care activam. În cadrul acestei acţiuni s-au regândit indicatorii care măsurau performanţa obţinută în diferite activităţi şi evident s-au recalculat sau stabilit noi ţinte pentru performanţa ce se dorea a fi atinsă, iar acolo unde indicatorii de performanţă şchiopătau, trebuia să apară analize de cauză şi nelipsitele planuri de acţiune pentru îmbunătăţirea situaţiei.

    Ca orice activitate gândită la nivel de corporaţie s-a făcut comunicarea a ceea ce se doreşte, precum şi etapele de implementare, una dintre acestea fiind constituirea „tabloului de bord“ local – adică nimic mai mult decât definirea activităţilor ce se doresc măsurate, precum şi stabilirea indicatorilor ce vor măsura aceste activităţi pe plan local, astfel încât să poată fi atinşi indicatorii de corporaţie.

    Unul din lupii tineri ai firmei, ambiţios şi dornic de afirmare, a mers la echipa lui decis să câştige această luptă.
    La prima strigare BSC-ul lui a câştigat cam 56 de indicatori. Apoi, pentru că nu păreau suficienţi, a reuşit să le crească numărul la 79… şi tot aşa până când s-a ajuns la aproximativ 250 de indicatori.

    Evident că dacă aveam indicatorii, trebuia să îi şi analizăm, să îi dezbatem, să le urmărim trendul şi aşa mai departe. Nu în ultimul rând indicatorii aflaţi în zona roşie a performanţei trebuia aduşi pe verde, iar cei ce erau deja pe verde trebuia îmbunătăţiţi astfel încât verdele să fie mai verde crud, chiar verde neon de s-ar putea.

    La un simplu calcul aritmetic, dacă am fi alocat un minut per indicator, ne-ar fi trebuit cam 4 ore de şedinţă.
    Ei bine, şedinta de KPI (key performance indicator, indicatori de performanţă) dura cam între 2 şi 4 ore, atât că se discutau maximum 15 indicatori, şi ăia cu strigături! Îmbunătăţirea indicatorului unui departament însemna deteriorarea unui indicator sau a unui set de indicatori din alt departament, şi atunci ţine-te de scuze şi acuze şi alte asemenea.

  • Director din Ministerul Economiei, REŢINUT pentru că ar fi luat mită 48 mc de beton

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea au dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Gabriel Răsvan Toader, director general al Direcţiei Generale Politici Industriale şi Mediul de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri la data faptelor, pentru luare de mită.

    În acelaşi dosar au fost reţinuţi Stelian Vlăduţ Tulcan, reprezentant al unei societăţi comerciale, pentru dare de mită, şi Argentina Carla Postolache, pentru complicitate la luare de mită, se arată într-un comunicat de presă al DNA transmis marţi agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit ordonanţelor de reţinere, în baza unor înţelegeri anterioare, din perioada decembrie 2011 – mai 2012, Gabriel Răsvan Toader, prin intermediul Argentinei Postolache, ar fi pretins de la Stelian Tulcan, în cursul lunii mai 2012, contravaloarea unei cantităţi de 48 mc de beton, în valoare totală de 14.461,36 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director din Ministerul Economiei, REŢINUT pentru că ar fi luat mită 48 mc de beton

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea au dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Gabriel Răsvan Toader, director general al Direcţiei Generale Politici Industriale şi Mediul de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri la data faptelor, pentru luare de mită.

    În acelaşi dosar au fost reţinuţi Stelian Vlăduţ Tulcan, reprezentant al unei societăţi comerciale, pentru dare de mită, şi Argentina Carla Postolache, pentru complicitate la luare de mită, se arată într-un comunicat de presă al DNA transmis marţi agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit ordonanţelor de reţinere, în baza unor înţelegeri anterioare, din perioada decembrie 2011 – mai 2012, Gabriel Răsvan Toader, prin intermediul Argentinei Postolache, ar fi pretins de la Stelian Tulcan, în cursul lunii mai 2012, contravaloarea unei cantităţi de 48 mc de beton, în valoare totală de 14.461,36 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsuri pentru relansarea economiei de la Ivo Kalik, director general Provident Financial România

    România traversează al doilea trimestru consecutiv cu cea mai mare creştere economică anuală din UE. Produsul Intern Brut al ţării a crescut cu 3,8% în primele trei luni din 2014 comparativ cu perioada similară a anului precedent, urmând unei creşteri de 5,1% în ultimul trimestru al anului trecut.

    Pentru următorul deceniu, o serie de măsuri guvernamentale ar putea sa sustina în continuare devoltarea economică sustenabila a României.

    • Dezvoltarea infrastructurii publice, fie că vorbim despre autostrăzi şi drumuri publice sau despre informatizarea administraţiilor de stat, prin folosirea la maximum a oportunitatilor de finantare prin fonduri europene

    • Profesionalizarea administraţiei publice este deopotrivă importantă. Sectorul public are potenţialul, prin proceduri simplificate de interacţiune cu cetăţenii, dar mai ales cu mediul de business, să devină un partener pentru mediul privat. Introducerea unor criterii de performanţă la nivelul administraţiilor publice, cu obiective măsurabile în economia reală pentru funcţionarii publici, realizarea permanentă a unor analize de impact economic pentru masurile care afecteaza mediul de afaceri, folosirea instrumentelor de consultare publică ar putea creste productivitatea sectorului public cu impact imediat si in relatia cu sectorul privat.

    • Promovarea şi susţinerea antreprenoriatului, având la bază o strategie de competitivitate la nivel naţional, măsuri fiscale de sprijin, facilitarea accesului la fonduri europene şi un sistem de taxare avantajos pentru micii antreprenori pot asigura o creştere sustenabilă a economiei din România. O cercetare realizată la finalul anului trecut de compania de cercetare Novel Research, cu susţinerea Provident Financial România, relevă faptul că unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri şi că aproximativ 10,4% dintre români declarau că au în plan să pornească o afacere în 2014, în timp ce alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare pentru înfiinţarea propriei firme. Mai mult, interesul pentru antreprenoriat este foarte ridicat, peste un sfert dintre participanţii la studiu declarând că sunt de asemenea înteresaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, deşi nu cred că vor realiza acest lucru în decurs de un an. Astfel, asemenea măsuri de susţinere au un rol esenţial în dezvoltarea de noi afaceri şi, implicit, de atragere de fonduri în creştere la bugetul de stat.

    • Încurajarea dezvoltării de structuri asociative în industrii cheie din economie pot asigura de asemenea o creştere economică. Agricultura, de exemplu, oferă numeroase oportunităţi de dezvoltare atât la nivel local, cât şi regional, România având potenţialul să devină un exportator important în regiune. Sunt însă necesare măsuri pentru creşterea veniturilor fiscalizate ale agricultorilor, în contextul nivelului ridicat al populaţiei la nivel rural care ar putea susţine dezvoltarea agriculturii.
    • Dezvoltarea prin parteneriat public-privat a unor proiecte strategice din domenii unde există în continuare mult loc pentru eficientizare la nivelul sectorului public. Domeniul sănătăţii sau educaţia sunt doar câteva exemple.

    2 Dincolo de măsurile legislative şi guvernamentale care ar răspunde întrebării de mai sus, care sunt ideile/măsurile/strategiile pe care le pot aplica în acelaşi sens managerii de multinaţionale şi antreprenorii pentru a genera creştere economică?

    Sectorul privat are o cultura orientata spre dezvoltare, de aceea credem ca poate fi un furnizor puternic de know-how la nivelul mediului public şi poate avea un impact benefic prin implicarea managementului privat în instituţiile publice. Totodată, poate deveni un partener de încredere în consultarea publică şi analiza impactului economic pentru diferite iniţiative guvernamentale.

    Mediul de business trebuie privit ca un partener şi un investitor strategic pentru sectorul public, prin dezvoltarea de parteneriate public-private pentru proiecte ample de dezvoltare.

    Din punctul de vedere al industriei financiar bancare şi, mai precis, din perspectiva Provident, creşterea economică poate fi susţinută din mediul privat prin acordarea de finanţări pentru antreprenoriat şi afaceri mici care să susţină dezvoltarea României. Avem numeroase exemple, în rândul clienţilor noştri, de mici antreprenori care au solicitat un împrumuturi pentru a porni o afacere şi a-şi transforma pasiunea într-o sursă de venituri şi, prin relaţia pe care o avem cu clienţii noştri, am putut urmări realizarea cu succes a mutora dintre aceste planuri de business.

    Nu în ultimul rând, consider foarte importantă alinierea proiectelor de responsabilitate socială cu priorităţile anunţate de guvern. Pentru a susţine măsurile considerate de Provident oportune pentru creşterea economică a României, dezvoltăm şi susţinem diverse proiecte de responsabilitate socială – programe de educaţie financiară, protecţia mediului, sprijinirea grupurilor defavorizate – în care am investit până acum peste 700.000 de euro. Proiectul cel mai important din acest an este platforma program SigurantaFinanciară.ro, sub umbrela căreia desfăşurăm acţiuni ample de educaţie financiară şi antreprenorială pentru români, cu scopul de a-i sprijini în luarea deciziilor financiare potrivite pentru ei şi în informarea corectă pentru dezvoltarea şi creşterea unei afaceri.

  • Directorul General al CNADNR participă la conferinţa “Mediafax Talks about Transport&Logistics”

     Conferinţa va avea loc la hotelul Athenee Palace Hilton, sala Le Diplomate, începând cu ora 9.30, Agenţia de presă Mediafax propunându-şi prin acest evenimnet nu numai să intermedieze relaţia dintre autoritǎţi şi cei implicaţi în activitatea de business, ci şi sǎ realizeze atât o analiză a problemelor din transport şi logisticǎ, cât şi să fie identificate soluţii şi propuneri pentru rezolvarea acestora.

    Alături de directorul general al CNADNR, Narcis NEAGA, la conferinţă vor fi prezenţi Radu DINESCU – Secretar General, UNTRR; Oana STOENESCU – Director Vânzări Garanti Leasing; Radu MERICA – Preşedinte Camera de Comerţ şi Industrie Româno- Germană şi Preşedinte AOPA România; Laurenţiu DUICĂ – Director Comercial, FM Logistic; Marian ORZU – Director Departament Industrial, CBRE, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Metea, Romgaz: Cantitatea de gaz care se poate exporta în Moldova este limitată de condiţiile tehnice

     Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mediaş, judeţul Sibiu, ce cantitate de gaze poate exporta România către Republica Moldova, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Către Republica Moldova cantităţile depind şi de sistemele de transport în cele două state. Acum se lucrează ca, din punct de vedere tehnic, fluxul de gaze dinspre noi spre Moldova să fie mai mare. Capacitatea este una şi cantitatea care se poate exporta în Moldova este diminuată, limitată şi de condiţiile tehnice care sunt la un anumit moment. Eu cred că Transgaz ar putea să dea un răspuns la această întrebare”, a declarat Metea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Romgaz: România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist

     Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mediaş, judeţul Sibiu, care este poziţia Romgaz faţă de gazele de şist în contextul internaţional dat de situaţia din Ucraina.

    “Romgaz, la ora asta, nu are niciun obiectiv legat de gazele de şist. Activitatea pe câmpurile tradiţionale este suficient de intensă şi programele noastre de investiţii sunt orientate spre zona aceea”, a declarat Virgil Metea.

    El a precizat însă că România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist şi “ar fi normal” să le cunoască.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro