Tag: dezvaluiri

  • Sfaturi preţioase de la cinci giganţi din tehnologie. Cum să devii un antreprenor de succes

    De ce ai nevoie pentru a deveni un antreprenor de succes? Cum poţi construi un brand global de la zero precum Instagram, Kickstarter sau Wikipedia?

    De căteva luni cei de la BBC au pornit o serie numită “CEO Secrets” în care şefi de companii dezvăluie secretele şi sfaturile lor pentru a dezvolta un business de succes.

    Jimmy Wales, co-fondatorul Wikipedia, enciclopedia online, crede în eşec. Nu-ţi investii toţi bani într-un singur lucru “Oferă-ţi spaţiu pentru un restart”, a spus el. Este cunoscut faptul că Wales a fost implicat în mai multe afaceri care au eşuat înainte ca Wikipedia să devină un succes.

    Nicolas Brusson, co-fondatorul BlaBlaCar, compania de ride-sharing, este de părere că nu ar trebui să apleci urechea la tot ce zic critici. “O să dai peste mulţi investitori care o să-ţi zică să te gândeşti la piaţă. Dar dacă faci ceva cu adevărat nou, piaţa aceea nu există, de aceea vei fi nevoit să-ţi creezi propria piaţă” spune el.

    Yancey Strickler, co-fondatorul Kickstarter, este de părere că integritatea şi creativitatea sunt totul. “Urămereşte o cauză de care eşti mândru, o cauză în care crezi şi este corectă din punct de vedere moral”, spune Strickler. Google a adoptat zicala faimosă “Don’t be evil”, la care a renunţat odată cu reorganizarea sub pălăria Alphabet, iar Facebook vrea să “conecteze întreaga planetă”.

    Co-fondatorul Instagram, Mike Krieger, sfătuieşte tinerii să nu muncească prea mult. ” Fă-ţi timp pentru tine, să faci exerciţii fizice, sună banal, dar acest lucru face o diferenţă uriaşă”, a spus el. “În primele zile lucram între 12 şi 14 ore pe zi, lucru care ne-a surmenat foarte tare, iar rezultatele nu erau pe măsură”, a adăugat el. De asemenea, Krieger crede că este foarte important cu cine alegi să faci afaceri “Trebuie să lucrezi cu cineva în care ai mare încredere”, a mai spus el.

    “Este foarte important să identifici punctele principale dintr-un proiect şi să le rezolvi pe rând. Munca poate deveni compleşitoare altfel”, a declarat Sean Rad, fondatorul Tinder, aplicaţia de dating. 

  • Tânărul de 28 de ani s-a luptat cu Facebook timp de patru ani şi a recâştigat dreptul la intimitate pentru toată lumea

    Numeroase companii, americane şi europene, foloseau sistemul Safe Harbor pentru a ocoli verificările greoaie ale transferurilor de date între birourile deţinute de ambele maluri ale Atlanticului. Între datele transferate se află informaţii referitoare la salarii şi la resursele umane, precum şi date folosite în publicitatea online, importante în mod special pentru companiile din sectorul tehnologiei.

    Decizia Curţii Europene de Justiţie a însemnat condamnarea la moarte a sistemului Safe Harbor, introdus de Comisia Europeană în urmă cu 15 ani şi care era folosit de peste 4.000 de companii, între care Facebook, Google, IBM şi Ericsson. Potrivit Curţii, Safe Harbor nu protejează suficient datele personale ale cetăţenilor europeni, întrucât cerinţele securităţii naţionale în SUA şi interesul public anulează elementele de protecţie a vieţii private incluse în Safe Harbor. În plus, cetăţenii europeni nu au niciun mijloc legal împotriva folosirii incorecte a datelor lor personale în Statele Unite. În prezent, în Congresul american se află un proiect de lege care să dea europenilor dreptul la compensaţii legale.

    Curtea de Justiţie s-a referit în decizia sa la dezvăluirile făcute de Edward Snowden, fost contractor al Agenţiei Naţionale de Securitate a Statelor Unite, potrivit cărora programul Prism a permis autorităţilor americane să colecteze informaţii private direct de la mari companii din sectorul tehnologiei, precum Apple, Facebook şi Google.
    Statele Unite, care înaintea deciziei au apărat cu tărie programul naţional de securitate şi apoi au exprimat „profunda dezamăgire“ faţă de decizia justiţiei europene.

    După victoria lui Max Schrems în faţa Curţii Europene de Justiţie, Edward J. Snowden i-a scris pe Twitter „că a schimbat lumea în bine“. Penny Pritzker, secretarul pentru comerţ al SUA, a avut o opinie diferită, afirmând că decizia „pune în pericol economia digitală transatlantică înfloritoare“.

    Polemica pare să nu îl fi impresionat pe Schrems. „Mă aşteptam la asta. Potrivit legii nu puteau spune altceva“, a spus tânărul de 28 de ani. În pofida acestei siguranţe, puţini jurişti specializaţi în confidenţialitatea datelor se aşteptau la o astfel de decizie radicală, care are consecinţe semnificative pentru majoritatea companiilor care transferă peste Atlantic informaţii personale obţinute prin activităţi precum căutări pe internet, postări pe reţelele sociale şi achiziţii online.

    Companiile vor putea utiliza alte soluţii de transfer legal al datelor, dar decizia justiţiei dă dreptul autorităţilor de reglementare din statele UE să investigheze dacă datele transferate în Statele Unite sunt protejate în mod corespunzător. Iar unele dintre aceste autorităţi de reglementare au o opinie critică faţă de atitudinea privind confidenţialitatea datelor a companiilor din Silicon Valley.
    Schrems a început o campanie în justiţie împotriva Facebook la vârsta de 24 de ani, pe vremea când studia dreptul într-un program de schimb de studenţi la Santa Clara University School of Law din California. Atunci, doi avocaţi ai unor companii de tehnologie din Silicon Valley le-au vorbit studenţilor, iar Schrems a fost surprins să afle că nu iau în serios legislaţia europeană strictă în domeniul confidenţialităţii datelor, întrucât companiile rareori sunt penalizate aspru pentru încălcarea acesteia. La momentul respectiv, Schrems căuta un subiect despre care să scrie, aşa că a decis să afle cum tratează Facebook legislaţia europeană în domeniu. Reglementările UE limitează felul cum companiile pot colecta informaţii personale, le interzice să le folosească în scopuri neautorizate şi restricţionează maniera în care sunt manipulate.

    Schrems a trimis Facebook o solicitare pentru a vedea toate datele colectate de companie despre el, în conformitate cu legislaţia UE. După două săptămâni şi zeci de e-mailuri, Schrems a primit prin poştă un CD cu peste 1.200 de pagini de informaţii, conţinând fiecare solicitare de prietenie şi invitaţie pe care a trimis-o de la înfiinţarea contului său, în 2008. Majoritatea informaţiilor nu au fost o surpriză, dar tânărul a fost şocat să vadă că Facebook a păstrat informaţii pe care le ştersese şi care nu mai erau vizibile online, inclusiv textul complet al unei conversaţii private cu o prietenă spitalizată pentru probleme psihologice. Facebook a explicat că o persoană poate şterge numai partea sa de corespondenţă.

    Schrems nu contestă Facebook şi îşi foloseşte în continuare contul. „Trebuie să putem folosi aceste servicii, dar trebuie să existe o limită“, a spus el. Aşa că a trimis 22 de plângeri despre păstrarea datelor şi alte practici ale Facebook în domeniul confidenţialităţii la comisarul pentru protecţia datelor din Irlanda, ţara în care este înregistrată divizia europeană a companiei. Doi ani mai târziu, după ce Snowden a dezvăluit că Agenţia Naţională de Securitate a SUA poate obţine acces la informaţii personale ale europenilor păstrate de companii americane de tehnologie, prin programul Prism, Schrems a făcut o nouă plângere, în care afirma că Facebook nu ar trebui să transfere datele sale personale în SUA, pentru că nu sunt protejate în mod adecvat acolo. Autoritatea de reglementare a respins petiţia, dar aceasta a devenit ulterior cazul judecat de Curtea Europeană de Justiţie. Curtea a decis că autorităţile naţionale pot investiga dacă transferurile de date respectă legislaţia UE, iar acordul Safe Harbor a fost declarat invalid.

  • Noi DEZVĂLUIRI din Coreea de Nord: “Trebuie să o faci dacă nu vrei să mori” – FOTO, VIDEO

    Noi dezvăluiri despre regimul de teroare din Coreea de Nord au fost făcute de un dezertor din armată.

    Acesta a mărturisit cum nord-coreenii riscă executarea în orice moment.

    Noi DEZVĂLUIRI din Coreea de Nord: “Trebuie să o faci dacă nu vrei să mori” – FOTO, VIDEO

  • De ce Moldova ar putea fi cea mai înspăimântătoare ţară din lume

    Associated Press a publicat un raport potrivit căruia o reţea criminală din fosta Uniune Sovietică încearcă să vândă materiale radioactive extremiştilor din Orientul Mijlociu. AP a dezvăluit, în urma unei investigaţii, o piaţă neagră pentru materiale nucleară în Moldova, informează The Atlatic.

    Autorităţile locale împreună cu FBI-ul au oprit patru încercări, în ultimii cinci ani, ale unei grupări cu legături ruseşti să vândă materiale radioactive extremiştilor islamici. Ultima acţiune de acest fel a avut loc în februarie 2015 când un contrabandist s-a oferit să vândă cesiu (element chimic), îndeajuns pentru a contamina câteva străzi dintr-un oraş, unui membru al Statului Islamic, conform Associated Press.

    Cei de la Atlatic punctează faptul că cesiu nu este un element cheie în creearea unei arme nucleare şi că are şi utilizări medicale şi industriale. În plus, autorităţile au spus că fiola de cesiu recuperată nu avea proprietăţile radioactive cu care se lăuda traficantul şi că nu este potrivită pentru a face o “bombă murdară”.

    Pe de altă parte, în 2011, un om aflat sub acoperire a reuşit să cumpere uraniu îmbogăţit de la cineva dintr-un automobil Lexus parcat în apropierea circului din Chişinău. Atunci s-a dovedit că materialul avea proprietăţi radioactive şi putea fi utilizat pentru creearea unei bombe nucleare.

    Însă în cele mai multe operaţiuni de arestări au fost efectuate după ce au fost obţinute doar mostre de material nuclear, nu cantităţi mari. Iar asta înseamnă că, dacă traficanţii au avut acces la cantităţi mai mari, acele materiale radioactive rămân în mâinile criminalilor

    “Atata timp cât contrabandişti cred că pot face foarte mulţi bani fără să fie prinşi, ei vor continua să facă asta”, a spus Constantin Malic, ofiţer de poliţie care a făcut parte din investigaţii.

    Citiţi aici ce este şi ce vrea Statul Islamic

  • Online nu eşti niciodată singur

     Asigură‑te să nu laşi nimic în urma ta, şterge fişierele din logs, cele care înregistrează fiecare mişcare de pe calculator. Am făcut întocmai, apoi am ieşit la fel cum am intrat, nedetectat. Este doar o încercare de a înţelege mai bine hackingul. Se numeşte Hacknet şi este un joc video ce simulează activitatea unui hacker. Hackingul şi securitatea cibernetică nu sunt chiar atât de simple.

    Brain este numele primului virus de calculator şi a venit din Pakistan în 1986. A fost scris de doi fraţi şi nu a fost creat să fie maliţios, era inofensiv. Cei doi chiar şi-au lăsat numele, adresa şi un număr de telefon în corpul virusului. Au trecut 29 de ani de atunci şi viruşii nu mai sunt un joc, iar pericolele din spaţiul cibernetic sunt reale şi pot avea efecte devastatoare. De la an la an numărul fişierelor malware creşte, numărul atacurilor şi numărul incidentelor sporesc, iar criminalitatea cibernetică nu dă semne de oboseală. Infractorii hackeri se folosesc de internet pentru a frauda, a comite furturi de identitate sau pentru a descărca ilegal date. În Europa, anul trecut s-au înregistrat cu 41% mai multe incidente faţă de anul precedent. „Problema se află în creştere exponenţială deoarece cybercrime-ul este acum foarte profitabil. A devenit posibil, uşor şi lipsit de risc. Este mai greu să fii prins în spaţiul cibernetic, un infractor poate redirecţiona traficul din mai multe puncte, se poate ascunde în spatele IP-urilor“, spune Costin Raiu, director de cercetare şi analiză la compania rusă Kasperksy.

    Ştii ce spune faţa ta?

    În 2013, Edward Snowden a zguduit lumea dezvăluind că administraţia SUA interceptează convobirile telefonice şi conversaţiile a milioane de americani. Scandalul Snowden a schimbat lumea şi modul cum percepem supravegherea guvernamentală. Folosindu-se de inteligenţa artificială, companiile de tehnologie precum Facebook sau Google folosesc fotografiile încărcate de utilizator pentru a crea un model al feţei acestuia. Aplicaţia Google Photos este capabilă să analizeze faţa unei persoane şi să continue să recunoască acea faţă pe măsură ce omul înaintează în vârstă. Aceste modele ale feţelor ar putea fi introduse în baze de date, iar camerele de luat vederi din magazine sau aeroporturi ar putea să analizeze imaginile în căutarea individului. Companii de securitate, agenţii guvernamentale şi chiar agenţii de marketing ar putea folosi această tehnologie pentru a urmări oamenii şi a le studia comportamentul. Chestiunea devine şi mai complicată când aceeaşi tehnologie poate fi utilizată pentru a evalua starea de spirit analizând expresia facială. Compania Affectiva susţine că a tradus emoţiile în informaţii, analizând 11 miliarde de date de la aproape 3 milioane de chipuri. Vieţile personale, dar şi mediul de lucru se digitalizează tot mai mult. Suntem atât de expuşi online-ului şi reţelelor sociale, încât Facebook s-ar putea să te cunoască mai bine decât fratele tău, arată un studiu al Universităţilor Cambridge şi Stanford. Un computer ce a fost hrănit cu like-uri te cunoaşte mai bine decât o persoană apropiată. Singurul care s-a dovedit a fi capabil în a învinge computerul pe parcursul studiului a fost doar soţul sau soţia persoanei studiate. „Pericolul expunerii datelor personale pe reţelele de socializare este real şi din păcate foarte neglijat la noi. Reţelele de socializare au cam şters, pentru internet, diferenţa dintre public şi privat. Este o problemă de educaţie. Exact cum ne învăţau bunicii «să nu spunem din casă», trebuie învăţat că nu este nici normal, nici funcţional, nici «igienic», ba chiar periculos să ridicăm total barierele «privatului» pe reţelele de socializare“, este de părere Darie Cristea, directorul Inscop Research.

    Preţul unui om

    Dacă o reţea socială ne poate cunoaşte atât de bine pe baza like‑urilor şi a informaţiilor publice, ce l-ar opri pe un hacker să se folosească de aceste date ca să te exploateze, să-ţi fure informaţiile, să-ţi citească mailurile şi, de ce nu, să te urmărească prin camera web a laptopului?

    Lucrurile pot merge şi mai departe, iar accesul la camera web poate fi vândut cu doar un dolar altor sute de oameni. „Hackerul nu ţine cont de cine eşti, ei nu ţintesc doar milionari. Oricât de puţini bani are un om, hackerul îl stoarce de banii ăia“, spune Bogdan Botezatu, senior ethreat analyst la producătorul român de software Bitdefender. Poate nici nu ar trebui să caute prea mult, pentru că ar putea vedea pe reţelele sociale o poză cu câinele tău, pe nume Max, locul de naştere pe care l-ai făcut public pe profil, la fel ca şi numele membrilor familiei tale. Iar în aceste condiţii parcă nu mai este atât de greu să răspunzi la întrebările de securitate ale e-mailului, nu?
    Pe lângă reţelele sociale, toate site-urile, toate companiile unde un utilizator îşi face cont, unde este nevoit să dea date personale (nume, an de naştere, mail etc.), îţi pot strânge datele şi le pot vinde, fără voia ta.

    Financial Times a descoperit că părticelele de informaţie care compun existenţa unui ins modern, conectat, dependent de smartphone şi de reţele sociale sunt vândute de companiile care le adună cu preţuri ce încep de la 0,0005 dolari. Pe internet, informaţiile despre fiecare om valorează doar câţiva bănuţi, iar datele despre o persoană obişnuită sunt cel mai adesea tranzacţionate la valori ce nu depăşesc un dolar sau un euro. Informaţiile generale, referitoare la vârstă, gen, locul unde trăieşte, se vând cu jumătate de cent pentru fiecare o mie de persoane listate. Aproape orice căsuţă poştală electronică primeşte superoferte referitoare la vânzarea de baze de date cu adrese de e-mail ale firmelor şi instituţiilor publice din România. Doar 150 de lei costă o bază de date care cuprinde peste 2 milioane de astfel de adrese de mail. Datele personale care au fost introduse într-un cont pot fi vândute când compania respectivă este vândută sau când intră în faliment. Publicaţia New York Times a realizat o analiză a clauzelor a 100 de site-uri: dintre acestea, 85 precizau că ar transfera datele personale ale utilizatorilor în caz de achiziţie, fuziune sau faliment. Printre companiile „vinovate“ s-au numărat şi giganţii Amazon, Apple, Facebook sau Google.

    Valoarea datelor

    Internetul nu a fost creat ca o reţea securizată, ci una cu accent pe rapiditate şi conectivitate, o reţea expusă atacurilor. În acelaşi timp este un loc unde se realizează tranzacţii financiare sau sunt dezvăluite date personale. Conform unui raport al Symantec, peste 300 de milioane de viruşi au fost creaţi anul trecut, asta însemnând aproape un milion de noi ameninţări în fiecare zi. Nu toţi aceşti viruşi au fost creaţi pentru a ataca organizaţii sau companii, ci unii atacă direct utilizatori de rând.

    Ransomware este un astfel de exemplu. Acesta este un virus care criptează datele de pe un calculator infectat, iar pentru a primi acces utilizatorul trebuie să plătească o anumită sumă. „Ştiu un caz în care cineva trebuia să plătească 200 de euro în 24 de ore, iar, dacă nu plătea, suma cerută creştea la 1.000 de euro. N-au reuşit să plătească la timp şi a fost nevoit să dea 1.000 de euro pentru că nu avea back-up“, a spus Costin Raiu. Acest tip de atacuri a crescut cu 113% în 2014, însemnând că s-au înregistrat peste 700 pe lună.

    Deşi datele despre incidente sunt publice şi ştirile din media despre atacurile cibernetice au devenit aproape la fel de constante precum buletinul meteo de la jurnalul de ştiri, există încă o problemă de conştientizare a pericolului, care nu este bine înrădăcinată în minţile oamenilor. Este vorba de ideea unui incident, a unui atac, iar atitudinea „Mie nu poate să mi se întâmple“ pare să fie foarte întâlnită în România. „Nu-şi dau seama de riscuri până nu pierd ceva“, spune Raiu. Iar situaţia în România pare să fie foarte serioasă. Vorbind despre sistemele de securitate ale companiilor româneşti, Mădălin Dumitru, CEO la Cyber Smart Defence, companie ce oferă servicii de securitate cibernetică, spune că „stau extrem de prost din punctul de vedere al securităţii, 80-85% sunt vulnerabile la atacuri. Toţi clienţii care au apelat la serviciile noastre au avut vulnerabilităţi critice“. 

    Rata atacurilor de toate felurile a crescut anul trecut şi, implicit, multe dintre acestea au fost făcute publice. Să ne aducem aminte de scandalul de la Sony, unde, în urma unui atac, au fost dezvăluite date personale, discuţii private sau niveluri ale salariilor. Alt incident care a fost foarte vizibil a fost atacul asupra cloudului Apple şi publicarea fotografiilor intime a zeci de vedete de la Hollywood, iar cel mai recent atac a fost cel declanşat asupra site-ului Ashley Madison. Aceste hackuri nu se întâmplă doar societăţilor private, ci şi guvernelor. Hackerii au reuşit să sustragă informaţii sensibile, între care numărul de asigurări sociale a 21,5 milioane de americani care erau stocate în baze de date ale unor instituţii publice. Alte date privind 4,2 milioane de funcţionari au fost furate în cadrul unui alt atac cibernetic.

     

  • Iată melodia de generic a noului film cu James Bond! Cum sună coloana sonoră a Spectre

    Sam Smith, artist britanic în vârstă de 23 de ani, a dezvăluit în cadrul unei emisiuni BBC melodia de generic a filmului Spectre, cel de-al 24-lea episod din franciza James Bond.

    “Am visat de foarte mult timp la acest moment “, a scris pe Twitter Sam Smith, după ce melodia a fost prezentată publicului.

     

  • Apple ar putea lansa o maşină electrică în 2019

    Potrivit unui raport dezvăluit de Wall Street Journal, Apple a stabilit data de lansare pentru 2019. Automobilul dezvoltat de Apple a primit numele de cod Titan, iar leaderii proiectului au primit aprobarea de a-şi tripla echipa, deja numeroasă formată din 600 de oameni, informează The Telegraph.

    Această dată de lansare nu înseamnă neapărat data la care clienţii vor primi automobilul, ci aceasta poate însemna şi momentul când inginerii aprobă caracteristicile principale ale produsului.

    Se ştie încă din luna august a acestui an că Apple este interesată de tehnologia din spatele maşinilor autonome, dar nu se ştia sigur dacă Apple era interesată de construcţia unui asemenea automobil.

    Apple a angajat de-a lungul timpului experţi din industria automotive. L-a angajat pe Megan McClain, fost inginer la Volkswagen, şi pe Vinay Palakkode, cercetător în cadrul Universităţii Carnegie Mellon, un hub în domeniul cercetării al tehnologiei din spatele maşinilor autonome. De asemenea, compania californiană a adus în echipă un fost inginer de la Tesla Motors, potrivit unei postări pe LinkedIn.

    În urma acestei dezvăluiri, acţiunile Apple au crescut pe Nasdaq.

  • 5 oraşe din România care sunt mai frumoase decât te aşteptai

    După ce ţi-am dezvăluit care sunt cele 7 minuni ale României, spectaculoase şi necunoscute, îţi propunem să descoperi 5 oraşe condimentate bine cu istorie, cultură şi tradiţii şi care sunt mult mai frumoase decât te aşteptai!

    De câte ori vorbeşti despre frumuseţile patriei, mai ales atunci când trebuie să faci câteva recomandări unor prieteni din străinătate, primele locuri din România care îţi vin în minte sunt Sibiu, Sighişoara şi Timişoara. Însă există şi alte oraşe mioritice mult mai frumoase decât te aşteptai.

    Descoperă în Galeria Foto care sunt aceste oraşe şi locurile pe care le poţi vizita acolo!

  • Actorul care interpretează rolul lui John Snow în serialul “Game of Thrones” a dezvăluit soarta mult îndrăgitului personaj

    Într-un interviu, Kit Harington, actorul care interpretează rolul lui John Snow în serialul “Game of Thrones” a recunoscut că mai are o parte de jucat în serial, informează Business Insider.

    Când a fost întrebat de cât timp se mai află sub contract cu HBO, Harington a spus “Nu pot să vorbesc despre asta. Dar să zicem că “Game of Thrones” va mai fi o parte din viaţa mea o perioadă. Cred că o să trec de 30 de ani când serialul se va termina”.

    Asta înseamnă că actorul în vârstă de 28 de ani va mai fi sub contract cel puţin doi ani.

    Managerii postului american, care plănuiau iniţial ca serialul să aibă şapte sezoane, au avut o rundă de discuţii cu creatorii show-ului în privinţa prelungirii acestei producţii TV dincolo de al şaptelea sezon, a dezvăluit în iulie Michael Lombardo, directorului departamentului de programe de la HBO.

    În acest an, “Urzeala tronurilor” a ajuns la 20 milioane de spectatori, în medie, pentru cel de-al cincilea sezon al său, care a primit 24 de nominalizări la premiile Primetime Emmy, inclusiv la categoria “cel mai bun serial – dramă”.