BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Jeffrey Franks: Liberalizarea tarifelor la gaze pentru populatie, abia dupa 2013

    Premergator liberalizarii vor fi definite insa categoriile de
    populatie pentru care se vor acorda in continuare subventii, iar in
    acest an vor fi stabilite formulele de liberalizare.

    Prioritatea anului in curs, in virtutea noului acord cu FMI, va fi
    privatizarea partiala a companiilor energetice – Hidroelectrica,
    Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, in cazul carora vor fi vandute
    la bursa pachete minoritare de actiuni. In paralel, va fi
    imbunatatit managementul companiilor de stat ineficiente din
    energie si transporturi, inclusiv prin aducerea unor manageri
    privati din strainatate care vor avea prin contract sarcina de a
    rentabiliza companiile.

    Jeffrey Franks considera posibila pentru 2012 o crestere economica
    de 3,5-4%, estimare revizuita in sens negativ de la estimarea
    precedenta de 4,5%, din cauza incertitudinilor privind situatia
    internationala. Problema principala in 2012 va fi insa aducerea
    deficitului bugetar la 3% din PIB, apreciata drept “o provocare”
    din cauza anului electoral.

    Anul acesta, pentru care FMI pastreaza estimarea de crestere a
    PIB de 1,5%, “exista semne limpezi” de reluare a cresterii
    economice sustinute de exporturi, iar consolidarea fiscala merge
    bine, insa inflatia ar putea depasi 5%, astfel incat daca tendinta
    de crestere a inflatiei va continua, din cauza preturilor
    internationale la energie si alimente, precum si a calendarului de
    majorare a preturilor administrate, BNR ar putea fi nevoita sa-si
    ajusteze politica monetara pentru a-si atinge obiectivele pe termen
    mediu. “Inflatia este insa o problema mai mica decat acum zece ani,
    iar tendinta ei este de reducere”, a afirmat Franks.

    Cealalta problema vazuta de reprezentantul FMI este absorbtia
    slaba a fondurilor europene. “Romania risca sa fie nevoita sa
    returneze pana la 1,5 miliarde de euro daca o serie de proiecte
    finantate din fonduri UE nu se realizeaza anul acesta”, spune
    Franks. El a recomandat ca proiectele cu absorbtie redusa sa fie
    abandonate, iar eforturile autoritatilor sa se concentreze pe cele
    unde absorbtia poate creste mai rapid.

    Acordul cu FMI incheiat in martie pentru doi ani, in valoare de 3,5
    miliarde de euro, este de tip preventiv, deci nu presupune
    eliberarea transelor de imprumut decat in cazuri de forta majora.
    Probabilitatea ca Romania sa aiba nevoie de bani de la FMI in 2011
    a fost apreciata de oficialul FMI la “mai putin de 25%, sau chiar
    sub 10%”. Pe langa sumele de la FMI, acordul prevede si o finantare
    de 1,5 miliarde de euro de la UE si un credit de 400 de milioane de
    euro de la Banca Mondiala.

  • Mugur Isarescu: BNR nu poate permite aprecierea leului in dauna echilibrelor din economie

    “S-ar putea deci ca tolerarea de catre BNR a unei aprecieri care
    sa ajute inflatia sa nu fie posibila, din perspectiva riscurilor
    generate la nivelul bilanturilor sectorului privat”, a afirmat
    guvernatorul BNR la Universitatea Transilvania din Brasov, care i-a
    acordat vineri titlul de Doctor Honoris Causa.

    Cu alte cuvinte, tinde sa revina, desi la alte proportii, problema
    din 2005-2008, care dupa liberalizarea contului de capital din 2005
    a insemnat intrari masive de capitaluri, cu efect direct in
    aprecierea leului (pana la maximul de 3,1 lei/euro in iulie 2007),
    in costuri mai mari de limitare a fluctuatiilor de curs, in oferta
    sporita de credite in valuta si in cresterea inflatiei.

    “Resursele externe finanteaza deficitul de economisiri si
    promoveaza cresterea si dezvoltarea economica, daca intrarile de
    capitaluri sunt moderate. Dar daca apar cresteri semnificative ale
    intrarilor de capitaluri pe perioade relativ lungi, apar
    vulnerabilitati externe ale sistemului financiar, iar economia se
    supraincalzeste”, explica guvernatorul. Intrarile prea mari de
    capitaluri duc la nepotriviri intre activele (preponderent in lei)
    si pasivele (preponderent in valuta) sectorului privat, apar
    cresteri ale preturilor activelor (bule speculative, cum a fost cea
    imobiliara) si leul se apreciaza in termeni reali.

    Acum, fluxurile de capital “par sa se reia, in timp ce inflatia
    este in crestere” in economiile emergente din Asia, America Latina
    si Europa Centrala si de Est: pe de o parte, intrarile de capital
    strain exercita presiuni pentru aprecierea nominala a monedelor,
    ceea ce afecteaza competitivitatea, pe de alta parte inflatia
    importata este principala sursa a cresterii inflatiei in multe din
    aceste tari.

    DE UNDE VINE APRECIEREA LEULUI

    In cazul Romaniei, cresterea intrarilor de capital strain este
    “un efect pervers” al masurilor de stabilizare fiscala asumate cu
    FMI, care au dus la imbunatatirea perceptiei investitorilor
    straini. Asa se explica declaratiile oficialilor BNR din ultimele
    luni, ca aprecierea leului este in linie cu fundamentele
    economice.

    “Am facut o corectie masiva a balantei de plati si dovedim ca ea
    e sustenabila si acceptata de societate”, spunea guvernatorul joi,
    la prezentarea raportului despre inflatie. “Inainte de criza,
    consumam cu 14% mai mult decat produceam; acum traim doar cu 4% mai
    mult decat am produs la nivelul intregii societati”, spune el.
    Vestile bune despre exporturi, productia industriala, reducerea
    deficitelor externe au facut din nou Romania atractiva pentru
    investitorii de portofoliu.

    “Atat aprecierea abrupta a monedei, cat si importul inflatiei
    genereaza costuri. Nicio economie emergenta nu isi permite sa
    neglijeze unul dintre cele doua costuri – erodarea competitivitatii
    si cresterea inflatiei, iar provocarea pentru politica monetara
    consta in evaluarea corecta a acestora si concentrarea atentiei
    asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”, afirma
    Isarescu.

    Concret, bancile centrale din aceste tari trebuie sa concilieze
    preocuparile privind competitivitatea monedei (interventiile BNR pe
    piata) cu cele privind inflatia (masurile macroeconomice) si cu
    cele privind bilanturile sectorului privat – banci, firme,
    gospodarii (masurile macroprudentiale, incluzand limitarea
    creditelor de consum in valuta pe care BNR o va introduce in
    urmatoarele luni).

    Reactia bancilor centrale din aceste tari arata o schimbare a
    accentului de politica monetara, arata guvernatorul. Comparativ cu
    anul trecut, multe economii emergente si-au redus interventiile pe
    piata valutara (China, Peru, Israel, Coreea, Taiwan, Indonezia,
    Brazilia, Turcia, Africa de Sud, Mexic, India), in schimb au
    intarit conditiile monetare si controlul fluxurilor de capital, ca
    sa impiedice deteriorarea echilibrelor din economie (Brazilia,
    Israel, Turcia).

    A permite aprecierea monedei pentru a tempera inflatia importata
    poate atrage mai multe investitii de portofoliu (speculative).
    Acestea au insa un efect de 7 ori mai mare asupra aprecierii decat
    investitiile straine directe. Concret, o crestere cu 1% a
    raportului dintre investitii de portofoliu si PIB duce la o
    apreciere cu 7,8% a cursului de schimb real, in timp ce o crestere
    cu 1% a raportului dintre investitiile straine directe sau credite
    bancare si PIB genereaza o apreciere de 1% a cursului real.

    O crestere cu 1% a raportului dintre transferurile private (in
    principal, remiteri de la lucratorii din strainatate) si PIB este
    asociata unei aprecieri de 0,3% a cursului real – cu alte cuvinte,
    remiterile sunt contraciclice, deci sanatoase pentru economie.
    Romanii din strainatate au trimis in tara anul trecut peste 4,5
    miliarde de dolari (3,4 miliarde de euro), in scadere fata de 4,9
    miliarde de dolari in 2009.

    Pe de alta parte, moneda mai apreciata poate tempera inflatia
    importata generata de intrarile de capital, dar nu tempereaza si
    presiunile inflationiste din surse interne – de pilda, in cazul
    Romaniei, dezechilibrele legate de cosul de consum care fac ca
    scumpirea marfurilor alimentare sa conteze atat de mult la calculul
    inflatiei.

    In martie, rata anuala a inflatiei ajuns la 8,01%, iar BNR a
    modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea ce
    inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    (2-4%). Cresterea inflatiei ii face pe criticii BNR sa spuna in
    ultimele luni ca banca centrala lasa libera aprecierea leului ca sa
    combata inflatia, sacrificandu-i astfel pe exportatori.

    Mugur Isarescu mai spune ca aprecierea monedei cauzata de intrarile
    de capitaluri publice (imprumuturi luate de stat) este in general
    mai mare decat cea determinata de intrarile private, ceea ce
    sugereaza ca ultimele sunt folosite mai mult pentru investitii
    productive, iar fluxurile publice sunt folosite mai mult pentru
    cresterea consumului guvernamental (cheltuielile statului).

    In ianuarie-martie, leul s-a apreciat fata de euro cu 3,1% in
    termeni nominali si cu 5,3% in termeni reali, conform BNR,
    comparativ cu o depreciere de 0,7% in termeni nominali si o
    apreciere de 1,0% in termeni reali in ultimul trimestru din 2010),
    releva BNR. Aprecierea leului a fost sensibil mai mare in raport cu
    dolarul – 9,1% in termeni nominali si 11,4% in termeni reali, in
    conditiile in care dolarul a scazut semnificativ fata de euro pe
    pietele internationale.

    De asemenea, volatilitatea cursului de schimb a sporit, atingand in
    luna martie maximul ultimelor opt luni, desi valoarea ei a
    continuat sa fie mai mica decat in cazul majoritatii monedelor din
    regiune.

  • Cine a mai intrat in vizorul Eurostat: Romania nu-i nici prima, nici ultima

    Vara trecuta, Bulgaria ajungea prima tara vizata de noul sistem
    de control al deficitelor bugetare din UE, care ofera celor de la
    Eurostat atributii de control si audit al situatiei fiscale din
    statele membre. Comisarul european Olli Rehn spunea ca exista
    “ingrijorari privind performanta statistica a Bulgariei” si o
    misiune a Eurostat a plecat la Sofia ca sa afle cum si-au calculat
    bulgarii deficitul. Evenimentul avea loc la cateva luni dupa ce
    premierul de centru-dreapta Boiko Borisov anunta ca au avut loc
    erori si omisiuni intentionate la calculul deficitului din 2009, pe
    care le-a atribuit guvernarii socialiste, plecate insa de la putere
    dupa alegerile din iunie 2009.

    Conform noilor date publicate atunci, deficitul fiscal din 2009
    n-a fost de 1,9% din PIB, ci de 3,7% din PIB. Ulterior, Eurostat a
    revizuit datele pentru Bulgaria, constatand ca de fapt nu e vorba
    nici de 3,7% din PIB, ci de 3,9%. La inceputul lui mai 2010,
    Comisia a declansat procedura de deficit fiscal excesiv impotriva
    Bulgariei, pentru depasirea limitei de deficit de 3% din PIB.
    Ministerul de Finante de la Sofia a explicat misiunii Eurostat
    modul de calcul al deficitului, iar incidentul a fost ingropat. La
    finele lui ianuarie 2011, Comisia Europeana a scos Bulgaria de sub
    incidenta procedurii de deficit excesiv, constatand ca Sofia “a
    intreprins demersurile adecvate pentru corectarea deficitului”.

    O situatie delicata a avut loc si in Polonia luna trecuta,
    legata de “erorile si omisiunile” de 4% din PIB detectate in
    balanta de plati a Poloniei – cealalta tara care, alaturi de
    Romania, inca nu raporteaza bilantul fiscal conform cu standardul
    ESA95 folosit de Eurostat, care ia in considerare si arieratele
    statului. Banca centrala a recunoscut ca exista “probleme serioase”
    cu datele statistice despre balanta de plati, in principal din
    cauza unor importuri din Germania subestimate cu circa 12 mld. euro
    numai pentru 2010. Efectul recalcularii, care ar urma sa se incheie
    in iunie, va fi revizuirea cu pana la 1% in plus a deficitului
    balantei de plati, ceea ce ar insemna o pondere a acestuia in PIB
    de 7-8%.

    Conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, toate
    tarile UE transmit la Eurostat de doua ori pe an, respectiv la 31
    martie si 30 septembrie, notificarea deficitului si a datoriei
    guvernamentale. Rezerve legate de calitatea datelor au fost
    exprimate de Eurostat si in anii precedenti privind informatiile
    transmise de alte state membre, cum ar fi Grecia, Danemarca si
    Marea Britanie, inclusiv pentru ultima notificare fiscala transmisa
    la 31 martie 2011, afirma Institutul National de Statistica.

  • Contributiile sociale scad doar daca vor exista garantii ca deficitul va fi sub 3% in 2012

    “Daca vrei sa faci aceste ajustari trebuie sa te uiti atat la
    anul 2011, cat si la 2012, cand deficitul trebuie sa coboare la sub
    3% din PIB”, au afirmat surse apropiate discutiilor dintre
    autoritati si delegatia FMI. Pentru acest an, Guvernul s-a angajat
    sa reduca deficitul bugetar la 4,4% din PIB, dupa ce anul trecut
    indicatorul s-a plasat la 6,5% din PIB. Autoritatile au anuntat in
    mai multe randuri ca analizeaza reducerea CAS. Ministrul
    Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, spunea in 14 aprilie ca
    institutia pe care o conduce “analizeaza foarte serios” reducerea
    contributiilor sociale pentru angajator, iar aceasta masura se va
    decide impreuna cu FMI si Comisia Europeana.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Experti Eurostat vin la Bucuresti la finele lunii mai, pentru a discuta cu Guvernul despre deficit

    Intr-o conferinta sustinuta, miercuri, la sediul Guvernului,
    ministrul Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, si secretarul de stat
    Gheorghe Gherghina au insistat asupra faptului ca Guvernul “a dat
    dovada de bunacredinta si o colaborare foarte buna” cu Eurostat si
    ca nu a transmis date inexacte, fiind primul preocupat sa afle
    realitatea.

    “Noi am avut mai multe runde, sunt vreo trei runde. Ultima runda
    nu a avut loc, pentru ca au aparut acele discrepante intre cifra
    stabilita de Institutul National de Statistica si Banca Nationala,
    pentru ca se refera la rezultatul financiar ce urma sa fie cuprins
    in deficitul bugetar, respectiv 0,4 Institutul National de
    Statistica si 0,2 Banca Nationala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ialomitianu, despre deficitul bugetar: Trebuie sa clarificam cine are dreptate: BNR sau INS

    “Trebuie sa clarificam cine are dreptate, Banca Nationala sau
    INS”, a spus Ialomitianu, intrebat despre rezervele exprimate marti
    de Eurostat. Erostat a anuntat marti ca are rezerve in privinta
    calitatii datelor raportate de Romania referitoare la deficitul
    bugetar de anul trecut, calculat dupa standardele ESA95, invocand
    printre cauze incertitudinea legata de impactul unor companii
    publice asupra deficitului. Ulterior, Institutul National de
    Statistica a anuntat ca Ministerul Finantelor a inceput verificarea
    datelor raportate de catre companiile de stat, la care urmeaza sa
    participe si experti ai Bancii Nationale a Romaniei si Institutului
    National de Statistica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Washingtonul “se comporta ca un huligan” prin inundarea pietei cu dolari devalorizati

    “Uitati-va la balanta lor comerciala, uitati-va la deficitul
    bugetar, la datoriile Statelor Unite. Noi nu avem asa ceva si sper
    sa nu ajungem niciodata intr-o astfel de situatie”, a declarat
    Putin in prezentarea anuala a bilantului guvernamental in camera
    inferioara a Parlamentului rus (Duma). El a acuzat administratia de
    la Washington pentru suplimentarea lichiditatilor in piata. “Pentru
    ei este usor. Pur si simplu pun in functiune masina de tiparit
    bani”, a spus premierul rus, adaugand ca Washingtonul “se comporta
    ca un huligan” si inunda piata mondiala cu dolari devalorizati.
    Putin si-a exprimat speranta ca Rusia va continua sa intareasca
    moneda pentru ca rubla sa fie folosita in rezervele valutare ale
    tarilor din regiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vin zile grele in Portugalia: taieri de cheltuieli, privatizari silite si un credit urias de la UE si FMI

    Explicatia este ca bancherii au fost cei ce au convins guvernul
    sa ceara ajutor, motivand ca bancile nu mai pot absorbi alte
    titluri de stat prin care sa finanteze Lisabona, pentru ca si-au
    atins deja limita superioara de expunere pe datoria Portugaliei.
    Bancherii au sugerat guvernului sa ceara un imprumut de tip bridge
    loan de 15 miliarde de euro de la UE, ca sa poata onora la timp
    platile din lunile urmatoare, in special din iunie, cand statul va
    trebui sa rascumpere obligatiuni si sa achite dobanzi de 7 miliarde
    de euro.

    In cele din urma, premierul in exercitiu Jose Socrates a
    recunoscut oficial ca tara e nevoita sa apeleze la ajutorul UE si
    al FMI in acelasi fel ca Grecia si Portugalia. Pachetul de
    asistenta va fi deci foarte cuprinzator, cel mai probabil de pana
    la 75-80 de miliarde de euro, in functie de cat vor calcula
    expertii de la UE si FMI care vor incepe sa examineze situatia
    fiscala. Portugalia are probleme mari la acest capitol, mai ales
    dupa ce deficitul bugetar pe 2010 a fost revizuit de la 7,3% la
    8,6% din PIB.

    Pana acum s-a convenit in principiu ca prima transa de bani sa
    fie trasa dupa alegerile generale din 5 iunie, iar pana atunci tara
    sa-si asume un nou program de austeritate, dupa ce respingerea
    precedentului plan in parlament a dus recent la demisia premierului
    Socrates. O parte din bani vor fi folositi pentru consolidarea
    bancilor portugheze si, la fel ca in cazul Irlandei, una dintre
    conditiile de primire a ajutorului va fi ca statul sa inceapa un
    program de vanzare a activelor statului, care sa furnizeze sume
    necesare pentu reducerea datoriei publice, ajunsa la 83,2% din
    PIB.

    Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a
    tinut sa infirme zvonurile ca ar fi facut presiuni asupra
    Portugaliei sa ceara ajutor, mai exact ca ar fi constrans bancile
    sa-si reduca expunerea pe datoria tarii. “Noi n-am fortat nici
    bancile, nici guvernul la nimic. Sistemul eurozonei si-a aplicat
    pur si simplu regulile”, a spus Trichet. Zvonuri asemanatoare au
    circulat si inainte ca Grecia si Irlanda sa ceara ajutor, pentru ca
    BCE si de Bruxelles au preferat, logic, ca tarile cu probleme sa
    foloseasca plasa de siguranta oferita de UE si FMI in loc sa expuna
    riscului de contagiune si alte tari din zona euro.

  • FMI a obligat Guvernul sa includa in deficitul bugetar pierderile din 30 companii si titlurile FP

    Pe lista companiilor ale caror pierderi vor fi calculate in
    acest an la stabilirea nivelului final al deficitului bugetar
    consolidat au fost incluse CN Huilei, Compania Nationala de
    Autostrazi si Drumuri Nationale, Metrorex, Administratia Fluviala a
    Dunarii de Jos Galati, Societatea Nationala a Carbunelui, CFR
    Calatori, Radiocomunicatii Navale Radio Constanta, CFR
    Infrastructura, Termoelectrica, Acvavalor, Aeroportul Arad,
    Aeroportul Iasi, Aeroportul International Baia Mare, Aeroportul
    Satu Mare, Aeroportul Stefan Cel Mare Suceava, Aeroportul
    Transilvania-Targu Mures, Aeroportul Tulcea, centralele de
    termoficare Aqua Calor, CET Brasov, Citadin Hundedoara, Dalkia
    Romania, Edil Therma Hunedoara, Goscomloc, Gospodarie Oraseneasca,
    Rominservices Therm, Aeroportul International Mihail Kogalniceanu,
    Ecoterm, Termica, Termloc, Uzina Termica Comanesti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Probleme in paradis: statisticile Poloniei privind PIB si deficitele ar putea fi gresite

    Ca urmare, tot peisajul se schimba: deficitul bugetar si de cont
    curent in PIB ar avea ponderi de circa 7-8% in PIB, iar datoria
    s-ar situa probabil peste nivelul de 55% din PIB. Efectul,
    apreciaza Gronicki, este punerea in discutie a tuturor datelor
    privind PIB din 2004 incoace, de la intrarea in UE, si deteriorarea
    inevitabila a increderii investitorilor, siliti sa vada ca Polonia
    nu e deloc economia-model pe care au crezut-o.

    “In balanta de plati, in categoria de erori si omisiuni, exista
    sume mari care duc la un deficit de 4% din PIB. Daca ele sunt
    cauzate de importuri subestimate, atunci deficitul comercial si al
    serviciilor e mai mare si in consecinta si deficitul de cont curent
    e mai mare. O astfel de situatie i-ar face pe investitorii
    financiari sa-si schimbe felul cum vad Polonia si ar avea impact
    asupra estimarilor privind PIB, cu toate implicatiile –
    supraestimarea PIB, subestimarea datoriei si a deficitului”, a
    declarat Gronicki pentru Reuters.

    Lars Christensen, analist al Danske Bank, noteaza ca numai
    Polonia si Romania, dintre toate statele UE, nu raporteaza datele
    macroeconomice conform cu standardele contabile ale Eurostat
    (ESA95), aratand ca problema Poloniei cu “erorile si omisiunile”
    din statistici dateaza din 2004, de la aderarea la UE. “Am putea
    avea brusc situatia in care Polonia sa aiba de fapt ambele deficite
    in 2010, cel bugetar si cel de cont curent, aproape de 10%, in
    contrast flagrant cu perceptia generala a pietelor despre aceasta
    tara ca destinatie de investitii de calitate”, afirma
    Christensen.