BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • Niţă i-a transmis comisarului Oettinger că România continuă să sprijine energia regenerabilă

     “Am discutat despre energia regenerabilă şi impactul acesteia la nivelul costurilor suportate de consumatorii industriali şi casnici. România va continua să sprijine acest sector, păstrând un echilibru necesar pentru economia locală”, a afirmat Niţă, citat într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Comunicatul precizează că Niţă i-a spus comisarului european pe Energie Gunther Oettinger că România este una dintre ţările din blocul comunitar care se află în graficul privind ţintele asumate pentru 2020, respectiv ca ponderea energiei verzi în consumul final să fie de 24%, după ce în 2010 procentajul era de 23,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încrederea în economia României în luna septembrie, cea mai bună creştere din ultimele 7 luni

     Indicele încrederii companiilor şi consumatorilor în economie a crescut în septembrie la cota 97,4, faţă de 95,6 în august, marcând cea mai bună evoluţie din luna februarie.

    Pe sectoare, sentimentul faţă de economie s-a îmbunătăţit semnificativ în servicii, dar s-a deteriorat abrupt în zona comerţului cu amănuntul, deşi încrederea gospodăriilor a crescut, potrivit raportului Eurostat.

    Indicele încrederii în economie a evoluat pozitiv şi în industrie, dar atmosfera din sectorul construcţiilor este mai pesimistă decât luna trecută.

    La nivelul UE, încrederea în economie s-a îmbunătăţit în septembrie pentru cea de-a 5-a lună consecutiv, cu evoluţii pozitive în toate sectoarele de activitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energia României – strategii, privatizare, liberalizare, în discuţie la Mediafax Talks about Energy

    Lectorii evenimentului au fost: Gabriel DUMITRAŞCU – Şeful Direcţiei Generale de Privatizare din Departamentul pentru Energie; Valentin MIRCEA – Vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; Răzvan NICOLESCU – Director Petrom; Niculae HAVRILEŢ – Preşedintele ANRE; Mihai ANIŢEI – Director General al Azomureş; Jens RASCHKE – Partener BearingPoint; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB şi CEO BCR Pensii; Carmen NEAGU – Membru al Consiliului de Supraveghere Transelectrica; Silvia VLĂSCEANU – Director General ACUE şi Corneliu CONDREA – Director în Ministerul Economiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amenzi de peste 1,3 milioane de lei pentru comercianţii de pâine, în două săptămâni. Ce nereguli au constatat inspectorii ANPC

     În cadrul acestui control, au fost verificaţi 947 operatori economici, dintre care 714 nu respectau prevederile legale din domeniul protecţiei consumatorilor- comercializare, etichetare, prezentare şi publicitate a pâinii şi produselor de panificaţie.

    În total, au fost verificate peste 70 tone de pâine şi produse de panificaţie dintre care 28,6 tone nu se încadrau în prevederile legale în vigoare.

    Astfel, aproximativ 900 de kilograme de pâine şi produse de panificaţie au fost retrase de la comercializare, iar 24 de tone din aceste produse, în valoare de 59.000 de lei, au fost oprite temporar de la comercializare până la intrarea în legalitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA Mediafax Talks about Energy: Noua strategie energetică trebuie să răspundă intereselor companiilor şi ale consumatorilor – oficial

     “Suntem în faza în care compilăm ideile pentru a face un caiet de sarcini. Strategia nu trebuie să răspundă intereselor Departamentului (pentru Energie – n.r.), ci trebuie să răspundă intereselor mediului privat, consumatorilor casnici”, a afirmat Dumitraşcu.

    El a spus că strategia energetică actuală, elaborată în urmă cu peste patru ani de Guvern, este deja depăşită, şi se impune o alta, “anticipativă” şi adaptată noilor condiţii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Energia României – strategii, privatizare, liberalizare, în discuţie la Mediafax Talks about Energy

    Conferinţa “Mediafax Talks about Energy, ediţia a X-a”, va avea va începe la ora 09.30, în Bucureşti, la hotelul Athenee Palace Hilton, sala Regina Maria, lectori fiind: Gabriel DUMITRAŞCU – Şeful Direcţiei Generale de Privatizare din Departamentul pentru Energie; Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei; Răzvan NICOLESCU – Director Petrom; Niculae HAVRILEŢ – Preşedintele ANRE; Mihai ANIŢEI – Director General al Azomureş; Jens RASCHKE – Partener BearingPoint; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB şi CEO BCR Pensii; Carmen NEAGU – Membru al Consiliului de Supraveghere Transelectrica; Silvia VLĂSCEANU – Director General ACUE şi un reprezentant al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.

  • În cât timp ajung 200 de tone de lapte de la fermieri la fabricile Danone

    Grupul francez Danone a avut venituri totale de 5,72 miliarde euro în trimestrul al doilea, în urcare cu 6,7%, depăşind estimările analiştilor datorită vânzărilor solide de produse pentru bebeluşi şi lactate.

    Grupul Danone este prezent şi în România, unde a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 506 milioane lei, similară nivelului din 2011. Danone România produce zilnic peste 1,5 milioane de produse lactate proaspete în fabrica sa din Bucureşti, atât pentru piaţa românească, cât şi pentru export. Compania colectează, în medie, zilnic, peste 200 de tone de lapte proaspăt de la fermele din România.

    Consiliul Concurenţei a declanşat luna trecută o investigaţie în in­dustria de proce­sa­re a laptelui privind o posibilă înţelegere pe piaţa colectării de lapte, procesării şi comercializării. Instituţia care veghează la respectarea regu­lilor de funcţionare a pieţei libere a organizat o operaţiune în urma căreia au fost ridicate documente de la sediile a 14 procesatori, dar şi de la Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL). Procesatorii care au fost inspectaţi de Concurenţă sunt Albalact, Covalact, Danone, Frieslandcam­pina, Almera International, Dorna Lactate, Hochland, Lactate Natura, Napolact, Lactag, Lacto-Solomonescu, Teletext, Uni­carm şi Unilact Transilvania. 

     

  • Cum sunt păcăliţi clienţii din Centrul Vechi

    Clienţii care aleg să îşi petreacă timpul liber stând la terasele de la “kilometrul 0 al distractiei” primesc bon fiscal doar la cerere, in majoritatea localurilor, dupa cum reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons  in parteneriat cu Academia de Studii Economice.

    Astfel, dupa identificarea a 22 de localuri si analizarea lor din punct de vedere al respectarii drepturilor consumatorilor cat si a legislatiei in vigoare, a rezultat ca in peste 70% dintre unitati nu se elibereaza bon fiscal decata la cerere. Doar in 27% din cazuri bonul automat se elibereaza in mod automat, fara o solcitare ulterioara, printre acestea numarandu-se: Cafeneaua Egipteana, Entourage, The Embassy Hanul cu Tei, La Muse, Arcade Café, Curtea Berarilor.

    Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate pe piata romaneasca, derulat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania –  A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons in cadrul consortiului I.C.R.T. –  International Consumer Research&Testing pentru  produse si servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetateanului consumator sa fie facuta in cunostinta de cauza.

    Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ – într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul se­mestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aş­tep­tări (peste 2% în acest an), al avan­sului exportului şi al producţiei indus­triale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume, scrie Ziarul Financiar.

  • Prisma şi norii

    In zilele de 5 şi 6 iunie, The Guardian şi The Washington Post au publicat documente clasificate ale Agenţiei Naţionale de Informaţii a SUA (NSA) despre programul de supraveghere în masă a comunicaţiilor mobile şi prin internet, denumit PRISM. Documentele, furnizate de Edward Snowden, fost consultant al NSA, oferă detalii despre felul cum agenţia a solicitat şi a obţinut conţinut şi metadatele comunicaţiilor prin telefon, e-mail şi video de la o serie de mari companii IT&C în decursul ultimilor şapte ani.

    CE S-A ÎNTÂMPLAT DE FAPT? Particularitatea programului, conform BBC, este că, urmare a unei serii de amendamente aduse în 2005 şi 2006 legii privind serviciile de informaţii externe şi supravegherea (Foreign Intelligence and Surveillance Act – FISA), NSA n-a mai fost obligată să identifice individual ţintele supravegherii sale, atâta vreme cât putea convinge justiţia că scopul supravegherii este strângerea de „informaţii externe„. Mai mult, NSA n-a mai fost obligată să confirme că atât emiţătorul, cât şi receptorul unei comunicări se aflau în afara SUA, atâta vreme cât era „rezonabil„ de crezut că unul dintre participanţii la comunicare era în afara SUA. În al treilea rând, NSA obţine informaţiile de care are nevoie în timp real, direct din serverele companiilor care fac parte din program. Companiile nominalizate (Microsoft, Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, YouTube, Skype, AOL, Apple) au negat iniţial că au cunoştinţă de program, apoi au recunoscut că au acţionat la solicitarea NSA, dar nu au oferit detalii calitative sau cantitative.

    Preşedintele Barack Obama a luat apărarea,la 8 iunie, tacticilor de supraveghere ale SUA, declarând: „Am întâmpinat cu un scepticism sănătos aceste programe (…) Evaluarea mea şi a echipei mele a fost că ele ne ajută să prevenim atacuri teroriste. Nu poţi avea securitate 100% şi în acelaşi timp intimitate protejată 100% şi inconveniente zero„. Alte scurgeri de informaţii au acuzat SUA că strâng date despre birourile şi oficialii UE. După publicarea primelor astfel de informaţii, o nouă serie de investigaţii ale jurnaliştilor de laThe Guardian au relevat că şi guvernul britanic a folosit date adunate de NSA de la firme americane de IT&C. Secretarul pentru afaceri externe, William Hague, a declarat că pentru cetăţenii care respectă legea „nu e niciun motiv de îngrijorare„, potrivit BBC.

    Alte ţări au avut reacţii ferme la ştirile despre programul PRISM. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat într-un interviu pentru televiziunea de stat ARD, preluat de Reuters, că „Germania va cere ca firmele de internet să ne spună cui anume furnizează date în Europa (…) Avem o lege bună de protecţie a informaţiilor. Dar dacă Facebook este înregistrată în Irlanda, atunci se supune legii irlandeze – iată de ce ne trebuie reglementări europene unitare„. În Germania, subiectul este cu deosebire sensibil, din perspectiva tacticilor similare de supraveghere folosite de fostul organ de securitate estică, STASI, înainte de 1989 şi de regimul nazist înainte de 1945.

    În acelaşi timp, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune RT, la 13 iunie, că „supravegherea persoanelor şi a organizaţiilor (…) devine un fenomen global, în contextul combaterii terorismului internaţional, iar astfel de metode sunt în general fezabile„.

    DE CE E IMPORTANT PRISM PENTRU MINE? Scandalul NSA a fost până acum centrat pe protecţia datelor personale ale americanilor. Principala îngrijorare exprimată a fost că informaţii despre cetăţenii americani stocate în serviciile de cloud ale Microsoft, Google etc. pot fi acum strânse de NSA fără mandat formal, dacă aceştia (cei identificaţi în cursul unei investigaţii a serviciilor) au legături cu străinii. Legitimitatea sau foloasele acestui sistem de încălcare motivată a intimităţii fac obiectul dezbaterilor din societatea americană, însă există alte două chestiuni legate de subiect care privesc alte părţi implicate.

    În privinţa consumatorilor, întrebarea de bază e cine protejează dreptul la intimitate al cetăţenilor din UE sau din alte ţări care îşi stochează datele în cloud la companiile americane de IT&C. Guvernul SUA şi NSA văd aceste informaţii drept prima ţintă a investigaţiilor lor şi nu sunt constrânse de nicio legislaţie americană să dezvăluie acţiunile de colectare şi de analiză a datelor pe care le derulează aici. Totuşi, cum a spus Angela Merkel, UE are legi stricte (Directiva 95/94/EC) privind protecţia intimităţii şi fluxurile transfrontaliere de date personale.

    de BOGDAN CIOC