BusinessMagazin

Tag: Cluj-Napoca

  • Micii fermieri cer modificarea Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene

    Participanţii la Forumul pentru Suveranitate Alimentară, care a început, miercuri, la Cluj-Napoca, cer modificarea Politicii Agricole Comune (PAC) a UE pentru acordarea de subvenţii şi micilor producători, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Reprezentantul Eco Ruralis, un ONG din Cluj-Napoca, organizator al Forumului pentru Suveranitate Alimentară Nyéléni, Szocs Attila, a declarat, miercuri, în deschiderea manifestării, că Politica Agricolă Comună (PAC) a UE “subvenţionează producţia de alimente şi de marfă, dar nu subvenţionează hrana”.

    “Vorbim despre dreptul nostru la politici publice, pentru că Politica Agricolă Comună (PAC) a UE subvenţionează la greu producţia de alimente şi de marfă, dar nu subvenţionează hrana. Noi, pe subvenţiile directe şi prin plăţile pe dezvoltare, cerem suport de la UE ca acei bani să fie distribuiţi echitabil, cerem modificarea PAC pentru acordarea de subvenţii şi micilor producători agricoli. Câţi din ţăranii din România sau Europa de Est sunt îndeajuns de mari, din punct de vedere economic, ca să poată primi subvenţii? Aproape niciunul. Politicile publice nu sunt făcute pentru noi ţăranii, ci pentru agro-industrie, pentru marii producători, astfel încât”, a spus Szocs.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air anunţă o nouă destinaţie de pe aeroportul din Bucureşti. Vezi care sunt tarifele

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat o nouă rută între Bucureşti şi Varşovia. Începând cu iunie 2017 compania va aloca cea de-a şaptea aeronavă bazei din Varşovia şi va începe să opereze pe şapte noi rute care vor conecta Varşovia cu patru capitale din Europa Centrală şi de Est: Bucureşti, Bratislava, Kiev (destinaţie pentru care se aşteaptă confirmarea din partea autorităţilor) şi Vilnius şi cu trei destinaţii de relaxare: Lyon şi Nisa în Franţa şi Lamezia Terme în Italia.

    Varşovia este capitala şi cel mai mare oraş din Polonia, cu o istorie bogată, dar în acelaşi timp o metropolă cosmopolită şi modernă. Arhitectura variată reflectă istoria lungă şi turbulentă a oraşului, de la biserici gotice şi palate neoclasice la zgârie nori moderni. Varşovia găzduieşte multe instituţii naţionale şi agenţii guvernamentale, dar şi multe companii locale şi internaţionale. Locurile pentru zborurile Bucureşti – Varşovia sunt deja disponibile şi pot fi rezervate pe wizzair.com de la doar 29.99 euro, pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va opera zboruri spre Varşovia din 30 iunie 2017, în zilele de luni, miercuri, vineri, duminică.

    Primul zbor WIZZ de la Bucureşti a avut loc în 2007, iar de atunci compania a dezvoltat constant reţeaua de rute din România, în prezent operând pe 123 de rute, spre 54 de destinaţii, de la 10 aeroporturi locale.

    Compania va creşte flota alocată pieţei locale la 20 de aeronave, inclusiv 4 aeronave noi ultraeficiente Airbus A321, cu 230 de locuri,  până la sfârşitul lui 2016. De-a lungul acestui an, Wizz a anunţat şi a început deja 30 de rute noi, ce vor face legătura dintre România şi restul Europei, inclusiv prima cursă internă a companiei care conectează Bucureştiul de Cluj–Napoca, deschizând astfel, o nouă etapă în transportul aerian din ţara noastră. În ultimele 12 luni (până la 30 septembrie), compania a transportat mai mult de 5.5 milioane de pasageri spre şi dinspre ţara noastră.

     

  • Wizz Air anunţă o nouă destinaţie de pe aeroportul din Bucureşti. Vezi care sunt tarifele

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat o nouă rută între Bucureşti şi Varşovia. Începând cu iunie 2017 compania va aloca cea de-a şaptea aeronavă bazei din Varşovia şi va începe să opereze pe şapte noi rute care vor conecta Varşovia cu patru capitale din Europa Centrală şi de Est: Bucureşti, Bratislava, Kiev (destinaţie pentru care se aşteaptă confirmarea din partea autorităţilor) şi Vilnius şi cu trei destinaţii de relaxare: Lyon şi Nisa în Franţa şi Lamezia Terme în Italia.

    Varşovia este capitala şi cel mai mare oraş din Polonia, cu o istorie bogată, dar în acelaşi timp o metropolă cosmopolită şi modernă. Arhitectura variată reflectă istoria lungă şi turbulentă a oraşului, de la biserici gotice şi palate neoclasice la zgârie nori moderni. Varşovia găzduieşte multe instituţii naţionale şi agenţii guvernamentale, dar şi multe companii locale şi internaţionale. Locurile pentru zborurile Bucureşti – Varşovia sunt deja disponibile şi pot fi rezervate pe wizzair.com de la doar 29.99 euro, pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va opera zboruri spre Varşovia din 30 iunie 2017, în zilele de luni, miercuri, vineri, duminică.

    Primul zbor WIZZ de la Bucureşti a avut loc în 2007, iar de atunci compania a dezvoltat constant reţeaua de rute din România, în prezent operând pe 123 de rute, spre 54 de destinaţii, de la 10 aeroporturi locale.

    Compania va creşte flota alocată pieţei locale la 20 de aeronave, inclusiv 4 aeronave noi ultraeficiente Airbus A321, cu 230 de locuri,  până la sfârşitul lui 2016. De-a lungul acestui an, Wizz a anunţat şi a început deja 30 de rute noi, ce vor face legătura dintre România şi restul Europei, inclusiv prima cursă internă a companiei care conectează Bucureştiul de Cluj–Napoca, deschizând astfel, o nouă etapă în transportul aerian din ţara noastră. În ultimele 12 luni (până la 30 septembrie), compania a transportat mai mult de 5.5 milioane de pasageri spre şi dinspre ţara noastră.

     

  • Românii vor să economisească timp: cererea de bilete de avion pe rutele interne a crescut în ultimul an cu aproximativ 200%

    Cererea de bilete de avion pe rutele interne a crescut în 2016 cu aproximativ 200%, datorită numărului mai mare de zboruri, apariţiei zborurilor low cost între câteva oraşe mari, dar şi numărului tot mai mare de români care participă la evenimentele din ţară, arată un studiu al vola.ro.

    Astfel, sunt oraşe din România spre care sunt şanse foarte mari să fie mai avantajoasă o călătorie cu avionul decât cu trenul.

    Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi sunt cele mai solicitate destinaţii interne, cu plecare din Bucureşti. Dacă până în urmă cu 3 ani, Timişoara conducea indubitabil la acest capitol, inclusiv datorită hub-ului Carpatair de acolo, în ultimii 3 ani Cluj-Napoca a crescut atât ca număr de zboruri cât şi ca cerere din partea turiştilor. În cazul Clujului, un rol esenţial l-au jucat evenimentele organizate, dintre care cel mai mult s-a remarcat Untold, perioadă în care majoritatea zborurilor cu plecare din Bucureşti spre Cluj au fost pline.

    Preţul unui bilet de avion pe o rută internă începe de la 17 euro (bilet de avion dus-întors pe ruta Bucureşti – Cluj-Napoca) şi poate ajunge până la 195 euro (Bucureşti-Oradea).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croitorii din mall. Românii mizează pe vânzări de un milion de euro în acest an

    Un tânăr din Bacău mizează pe atenţia la ţinută a bărbaţilor care vizitează Băneasa Shopping City, unde a deschis magazinul fanion al afacerii London Tailors. Cu această strategie mizează pe vânzări de un milion de euro până la finalul anului.

    „Ar putea părea nefiresc domeniul în care activez acum, faţă de educaţia pe care am urmat-o, dar mă bucur că m-am regăsit aici”, descrie Adrian Boană parcursul său profesional. În prezent, afacerea pe care a fondat-o în urmă cu aproximativ şapte ani este formată din flagship store-ul London Tailors aflat în centrul comercial Băneasa, dintr-o unitate outlet (în Fashion Outlet Militari) şi un magazin online. Acestea au generat anul trecut afaceri de 3,2 milioane de lei; iar în cadrul firmei lucrează 14 angajaţi.

    Magazinul a fost creat în jurul conceptelor one stop shop şi ready to wear. În prezent 10% din vânzări sunt reprezentate de vânzarea de costume made to measure, iar restul, de costume premium. Made-to-measure se află la graniţa dintre retail şi bespoke, croitoria de la zero. În sistemul made-to-measure, clientul are posibilitatea să îşi aleagă ţesătura, căptuşeala etc., iar costumul este realizat pe baza unui etalon, ajustat în funcţie de măsurile clientului. Articolele vestimentare pot fi executate astfel într-un timp relativ scurt şi cu costuri scăzute, prin comparaţie cu procedeul bespoke.

    Pregătirea profesională a antreprenorului băcăuan nu ar fi oferit niciu indiciu în privinţa domeniului ales pentru a-şi dezvolta afacerea; Adrian Boană a studiat Chimie şi Fizică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, iar după licenţă a obţinut o diplomă de la Open University Business School London şi a urmat şi un program masteral în marketing şi comunicare în afaceri.

    Şi-a început traseul în domeniul retailului de modă aducând pe plan local şi dezvoltând trei branduri: mărcile de îmbrăcăminte pentru bărbaţi Ramsey şi Cerruti, cât şi pe cel de parfumuri Tiffi. Spune că această etapă l-a învăţat cum să se adapteze cerinţelor publicului şi să facă pasul către altceva. „Poate contraintuitiv, dar London Tailors a apărut la debutul crizei, când partenerii externi, pentru care dezvoltaseră destul de mult pe piaţa din România, ne-au spus mai pe ocolite că suntem pe cont propriu”, descrie Boană punctul de cotitură pentru aventura sa antreprenorială. Deşi vestea, în mod evident, nu l-a bucurat, spune că l-a făcut să decidă că orice investiţie va mai face în retail sau în oricare alt domeniu va fi printr-un brand pe care îl deţine.

    Cunoştea domeniul, înţelegea necesitatea unei poziţionări foarte bune, iar cea mai dificilă etapă în dezvoltarea afacerii a fost alegerea numelui, despre care povesteşte că trebuia conectat la ceea ce urma să se vândă sub umbrela brandului şi ceea ce reprezintă acesta. „Întâi am ştiut cum va arăta colecţia, apoi cum vor arăta magazinele şi după ceva timp am găsit şi numele potrivit”, explică antreprenorul etapele dezvoltării acestui business. A început afacerea printr-o investiţie proprie de aproximativ 250-300 de mii de euro, pe care spune că a reuşit să o amortizeze în aproximativ doi ani.

    În discuţiile cu clienţii săi, Adrian Boană spune că se bucură să vadă care este efectul asupra stării de spirit pe care li-l dau acestora achiziţiile pe care le fac; ţinuta poate chiar să schimbe modul în care oamenii vorbesc, negociază sau se comportă la evenimente. În ce priveşte profilul clienţilor, Boană spune că ei fac parte mai ales din zona de business şi a celor liber‑ profesionişti. „Aş spune că sunt oameni care ştiu ce vor, orientaţi spre value for money şi spre calitate mai mult decât spre cel mai mic preţ. În egală măsură ne bucurăm şi de clienţii care ne aleg pentru evenimente deosebite din viaţa lor”, descrie tânărul profilul clienţilor săi. Bonul mediu din magazinele London Tailors se situează în jurul valorilor de 1.200 – 1.300 de lei.

    „Totuşi, spre deosebire de alte industrii, la noi variază destul de mult în funcţie de sezon. Cum cele mai multe nunţi au loc vara, în această perioadă vedem şi cea mai mare creştere a valorii medii investite de clienţi în vestimentaţie”, explicăel.
    Dacă în trecut a avut şi două magazine stradale, deschise în Cluj‑Napoca şi în Bucureşti, în prezent se axează pe centrele comerciale, care aduc o poziţionare optimă. Astfel, în 2014 a mutat magazinul în centrul comercial Băneasa: „Ştiu că acest tip de prezenţă este un concept care pare să funcţioneze, cel puţin dacă ne uităm la filme americane sau britanice, dar pe piaţa din România am decis să abordăm situaţia diferit”.

    Antreprenorul clujean spune că etapele cele mai dificile din dezvoltarea afacerii se leagă de începuturile pe cont propriu. „Apar constant probleme la care trebuie să găseşti soluţii şi un business nu poate fi mereu în stare de echilibru. Noi propunem o colecţie de o calitate competitivă pentru orice piaţă şi acest lucru are costurile sale implicite.” Astfel, Adrian Boană spune că a fost nevoie de timp pentru a câştiga încrederea clienţilor pe care îi are astăzi, crucială într-o astfel de afacere.

    Fondatorul London Tailors nu mai crede în reţete ideale pentru reuşită, dar îi sfătuieşte pe tinerii asemenea lui să persevereze în demersurile lor antreprenoriale.

    „Există însă muncă şi necesitatea de a vedea dincolo de primul concept, primele luni, chiar primii ani şi primele investiţii. Un tânăr antreprenor trebuie să calculeze de zece ori, rezultatul să îl împartă la trei şi dacă din acest calcul rezultă că nu pierde bani, atunci e un semn suficient de bun ca să se apuce de un business”, explică el. Totuşi, crede că oportunităţile cele mai numeroase vin din zona de online, unde s-ar concentra şi el dacă ar fi la început de drum sau dacă ar vrea să pornească o altă afacere.

    Printre planurile London Tailors pentru perioada următoare se află consolidarea afacerii din Bucureşti, dar Boană ia în calcul şi extinderea în alte oraşe. Totodată, este interesat de o prezenţă mai puternică în mediul online în viitor.

    Fanii hainelor făcute exact pe măsura lor au posibilitatea de a alege dintr-o piaţă a hainelor bespoke şi made to measure care câştigă din ce în ce mai mult teren în România; alături de London Tailors, pe această nişă activează şi Sarto made to measure – o afacere condusă de tinerii Alex Drăgan şi Matei Ladea, formată atât dintr-o afacere de vestimentaţie made to measure, cât şi dintr-o ramură de distribuţie de pantofi Loake, cu afaceri de peste un milion de euro; Marsay, fondată de Vlad Mariş, cu afaceri de circa 40.000 de euro anul trecut; Tudor Personal Tailor, afacere fondată de Marius Dan, cu afaceri anuale de circa patru milioane de lei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Potrivit interviurilor acordate de ei anterior revistei Business Magazin, piaţa locală de made-to-measure este într-o continuă expansiune, atât la nivel naţional, cât şi internaţional; iar cei din domeniu se aşteaptă ca în zece ani din cinci costume, doar unu să fie cumpărat din retailul clasic.
     

  • Viceprimarul din Cluj-Napoca, Anna Horvath, sub control judiciar pentru 60 de zile

    Procurorii DNA au luat măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile pentru Anna Horvath, viceprimarul Clujului, în dosarul în care este acuzată de trafic de influenţă şi nereguli în finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2015, potrivit unui comunicat DNA.

    ​”În perioada februarie – mai 2016, inculpata Horvath Anna, în calitate de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, şi-a folosit influenţa pe lângă funcţionari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unui proiect imobiliar în care un om de afaceri avea interese economice. Derularea acestui proiect imobiliar presupunea obţinerea în prealabil a mai multor documente: eliberarea unui certificat de urbanism, confirmarea unui aviz de oportunitate, concesionarea unei suprafeţe de teren, eliberarea autorizaţiei de construire”, se arată în comunicatul DNA.

    Pentru demersurile pe care le-a făcut pe lângă funcţionari cu atribuţii în domeniul urbanismului şi autorizării lucrărilor de construcţii, Anna Horvath a pretins omului de afaceri 60 de abonamente la două festivaluri de muzică, în valoare de 20.000 de lei, pe care să le ofere ulterior ca stimulent voluntarilor care o sprijineau în cadrul campaniei electorale.

    “Cele două persoane au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma încheierii unui contract de sponsorizare, urmând ca viceprimarul Horvath Anna să indice omului de afaceri datele de identificare ale unei persoane juridice cu care să fie încheiat acest contract. De asemenea, în acelaşi context, inculpata Horvath Anna a promis că şi după alegerile locale îl va ajuta pe acelaşi om de afaceri şi în cazul altor proiecte imobiliare în care acesta din urmă avea interese economice”, mai spun procurorii DNA.

    Măsura controlului judiciar pentru 60 de zile se poate înlocui cu arestul la domiciliu sau arestării preventive în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin.

    DNA a efectuat, luni, printre altele, percheziţii la Primăria Cluj-Napoca, la biroul şi domiciliul viceprimarului Horvath Anna, la Direcţia de Urbanism a Primăriei, la sediul UDMR Cluj, dar şi la domiciliile a doi consilieri personali ai viceprimarului.

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău. 

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău. 

  • Românii au făcut în 9 luni cu 15% mai multe plăţi electronice decât în tot anul 2015

    Numărul tranzacţiilor procesate de NETOPIA mobilPay, liderul plăţilor digitale din România, în primele 9 luni ale anului, a depăşit pragul de 3 milioane, cu 15% mai multe faţă de numărul total înregistrat în 2015. Până la finele lui 2016, volumul lor va ajunge la circa 4,5 milioane, cu 73% mai mult faţă de 2015, iar valoarea sumelor achitate digital va cumula 175 milioane euro, în creştere cu 30% faţă de anul trecut.

    Potrivit datelor  companiei, de la începutul anului până în prezent, circa 30% din totalul tranzacţiilor NETOPIA mobilPay au fost realizate de pe dispozitive mobile. Smartphone-urile au fost utilizate cu precădere, ponderea lor din totalul achiziţiilor online din primele trei trimestre fiind de 26%, în timp ce 4% dintre tranzacţii au fost făcute de pe tablete.

    În ceea ce priveşte profilul şi segmentul de vârstă care a generat majoritatea plăţilor electronice şi mobile, 70% dintre ele au fost făcute de români cu vârste între 25 şi 44 de ani, în timp ce tinerii de 18 – 24 de ani au realizat 15% dintre plăţile digitale şi mobile. Bărbaţii sunt, în continuare, cei care fac majoritatea tranzacţiilor pe Internet, în proporţie de 60%.

    ”Plăţile digitale cresc gradual, în toată ţara. Dacă în anii anteriori, Bucureştiul genera peste 50% din totalul tranzacţiilor online şi mobile, observăm că anul acesta oraşe precum Cluj-Napoca, Braşov sau Constanţa au urcat provincia peste Capitală”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Potrivit acestuia, bucureştenii au generat aproximativ 42% dintre tranzacţiile intermediate de companie în primele trei trimestre, menţinându-se pe primul loc în topul românilor care au plătit cel mai mult online cu cardul. Însă, ponderea acestora este mai scăzută faţă de anul trecut, când mai bine de jumătate dintre tranzacţiile online erau din Capitală.

    Cluj-Napoca se află pe locul 2 în clasament, cu 9% dintre plăţile digitale din întreaga ţară, faţă de 5% – nivel înregistrat în 2015. Ultima poziţie a podiumului o ocupă Braşovul, cu circa 5% dintre tranzacţii, comparativ cu 3%, ponderea de anul trecut.

    Pe de altă parte, suma medie cheltuită online în perioada analizată a fost de 230 lei, echivalentă cu cea raportată în 2015. Cele mai mari plăţi digitale procesate de NETOPIA mobilPay, de la începutul anului, s-au ridicat la 91.000 lei şi, respectiv, 73.000 lei, pentru două facturi, iar cea de-a treia a fost în valoare de 33.000 lei, pentru bilete de avion.

    Şi plăţile cu Bitcoin s-au menţinut pe un trend ascendent în acest an, creşterea fiind de 50% de la o lună la alta, pentru comercianţii mari, care au înregistrat inclusiv tranzacţii de 5.000 de lei. 

  • F64 a anunţat pentru anul acesta afaceri în creştere cu 20%, până la 25 de milioane de euro

    ”Anul 2016 este cel mai bun an de până acum pentru F64, dacă anul trecut am crescut cu 8%, anul acesta targetul este mult mai ambiţios, de 20%”, a declarat Marian Alecsiu, fondatorul F64, în cadrul unui eveniment prilejuit de aniversarea de 15 ani a companiei. Astfel, dacă anul trecut compania a înregistrat vânzări de aproximativ 21 milioane de euro, Alecsiu previzionează că anul acesta vor atinge pragul de 25 de milioane. El mizează pe o creştere de două cifre şi pentru anul viitor. 

    ”Piaţa foto nu a scăzut, ci a început chiar să crească, a scăzut piaţa de compacte, dar la DSLR-uri, situaţia este diferită. Acum, când vă cumpăraţi un smartphone, vă cumpăraţi automat şi cameră, şi aparate de fotografiat, iar dacă vă doriţi mai mult de atât, noi vă putem oferi”, explică el evoluţia pieţei de aparate de fotografiat. 

    Compania a intrat şi pe segmentul smartphone-urilor acum aproximativ doi ani, decizie despre care Alecsiu spune că a fost una bună – ”Nu suntem specialişti pe acest segment, este doar o cerinţă a clienţilor pe care am acoperit-o.” Fondatorul F64 spune că pentru anul în curs, se vor concentra pe optimizări ale serviciilor deja existente, precum şi pe aducerea de noi produse. 

    Cea mai mare provocare o reprezintă în prezent zona de online – în prezent, magazinul online al F64 generează 60% din vânzările companiei. Potrivit lui Alecsiu, F64 livrează 2-3.000 de colete săptămânal. 40% din vânzările retailerului sunt generate de clienţii din Bucureşti, iar Capitala este urmată de Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov şi Timişoara.

    Compania ia în calcul şi extinderea prin magazine fizice, pe care însă nu au bugetat-o pentru anul următor. În schimb, vor intrat pe piaţa din străinătate prin online  – lucrează deja în acest sens la un site cu conţinut multi-language, pe care apreciază că îl vor lansa anul viitor.

    Circa 5% din cifra de afaceri F64 este realizată prin marketplace-ul EMAG. Alecsiu spune că în urmă cu câţiva ani, a cochetat cu ideea de a vinde F64 lui Iulian Stanciu, fondatorul EMAG, însă au renunţat la această idee din cauza unei lipse de congruenţe a planurilor legate de dezvoltarea F64. El spune că chiar şi anul acesta au primit oferte, însă nu le-au acceptat din cauza aceloraşi considerente.

    Marian Alecsiu şi Daniela Becheru sunt acţionari egali în businessul F64 şi au pornit ceea ce avea să devină ulterior F64 Studio la începutul anilor ‘90, pe vremea când piaţa foto din România era aproape inexistentă.