BusinessMagazin

Tag: BVB

  • Sport extrem la BVB

    Preturile mici la care au ajuns actiunile listate la Bursa, dar si oscilatiile de pret care au atins cote maxime, ofera investitorilor posibilitatea de a obtine castiguri spectaculoase intr-un timp extrem de scurt, insa riscurile unor pierderi enorme sunt la fel de mari. Volatilitatea medie zilnica pentru ultimele 20 de sedinte de tranzactionare, unul dintre indicatorii care masoara riscul investitiilor pe Bursa, a atins maxime istorice in ultima luna pentru majoritatea actiunilor listate.

    In cazul indicelui BETFI, care urmareste evolutia celor cinci SIF-uri, valoarea acestui indicator, care masoara amplitudinea medie a cresterilor sau scaderilor zilnice, se apropie de 8,5%, fata de un nivel mediu de circa 2%, in perioada septembrie 2005 – septembrie 2008. Acest indicator este insa doar o confirmare a ceea ce se vede de aproape doua luni pe Bursa, cand au fost zile cu scaderi de 15% urmate de sedinte de cresteri cu 15%.

    De altfel, cele mai mari patru scaderi zilnice ale indicelui BET-FIde la lansarea acestuia in 2000 au fost inregistrate in octombrie, iar primele trei cresteri zilnice s-au inregistrat in aceeasi perioada. Volatilitatea se manifesta si pe parcursul unei sedinte, fiind tot mai frecvente cazurile cand dupa scaderi de 4-5% in deschidere, actiunile au inchis cu cresteri de 4-5% sau invers.

    Cum ii ajuta insa aceasta volatilitate pe investitori? Brokerii sustin ca mai mult ii incurca. “Pe investitorii mici volatilitatea ii tine departe de Bursa. Volatilitatea inseamna pe de o parte amplitudini mari ale miscarii pietei, dar si schimbari dese de directie care fac imprevizibile miscarile Bursei”, explica Iulian Panait, presedintele firmei de consultanta in investitii bursiere KTD Invest.

    Cu toate acestea, pentru cineva care are nervi suficient de tari si o inclinatie catre sporturile extreme, suisurile si coborasurile bursei se pot transforma intr-o buna oportunitate de castig. Asta pentru ca dupa scaderi accentuate de cateva zile, Bursa poate inregistra reveniri bruste care sa aduca castiguri substantiale celor care au avut intuitia sa cumpere pe minime.

    Astfel s-a intamplat saptamana trecuta, cand in primele doua sedinte de tranzactionare Bursa a inregistrat cresteri de pana la 20% pe SIF-uri. Preturile mici ale actiunilor fac si mai usoara obtinerea unor castiguri substantiale cu sume mici. Astfel, 1.000 de lei investiti in actiuni SIF Moldova vineri, 31 octombrie, ar fiadus un castig de 200 de lei, marti, 4 noiembrie. Cu o investitie similara in actiuni Petrom, castigul ar fifost de 250 de lei, iar la Azomures, chiar de 300 de lei.

    Astfel de castiguri erau aproape imposibile in urma cu un an, cand oscilatiile zilnice depaseau rar 3% pe zi, astfel ca pentru un castig de 200 de lei in doua zile, suma investita ar fitrebuit sa fie de circa 4.000 de lei, iar pentru 300 de lei, un investitor ar fitrebuit sa puna la bataie 6.000 de lei. Pe de alta parte, riscul de a inregistra pierderi mari este, de asemenea, extrem de ridicat, deoarece dupa ascensiuni puternice vin, de obicei, momente in care speculatorii care au castigat deja 10-15% tind sa-si marcheze profiturile, iar miscarile acestora pot determina scaderi la fel de puternice, avand in vedere ca ei sunt majoritari in piata.

    Un exemplu in acest sens sunt tot actiunile Azomures, care dupa o crestere de 30% in primele doua zile ale saptamanii trecute, au pierdut 24% in urmatoarele doua zile. Astfel, pentru cineva care ar ficumparat actiuni Azomures in valoare de 1.000 de lei marti, 4 noiembrie, pana joi pierderea ar fiputut fide 240 de lei. “Riscurile sunt mari pentru ca actiunile sunt ieftine, dar poti sa te trezesti la un moment dat ca devin si mai ieftine”, spune Iulian Panait.

    Oscilatiile mari nu sunt doar dificil de speculat pe termen scurt, ci ingreuneaza si luarea unor decizii pe termen lung, putand da semnale false investitorilor. Cu toate acestea, investitorii locali au devenit mult mai activi in ultima perioada, in luna octombrie achizitiile nete ale acestora atingand un nivel de 16 milioane de euro, in conditiile in care vanzarile fondurilor straine au dus preturile la valori cu pana la 50% mai mici decat in septembrie.  

  • Justitia fugareste investitorii

     

    Curtea de Apel Brasov a hotarat saptamana trecuta anularea hotararii din aprilie 2007, prin care s-a majorat capitalul social al SIF Transilvania (SIF3), la cererea lui Daniel Stoica, administratorul companiei Cocor. Hotararea instantei, care ar putea conduce la injumatatirea numarului de actiuni ale SIF Transilvania, reprezinta un nou factor de incertitudine pe Bursa, in contextul in care criza financiara internationala a alungat deja un numar mare de investitori de pe piata locala de capital.

    Care este povestea acestui proces, poate cel mai scump si cel mai complicat din istoria Bursei de la Bucuresti?

    Pe 24 aprilie 2007, SIF Transilvania trimitea un comunicat Bursei de Valori prin care informa investitorii ca actionarii au aprobat dublarea capitalului social si distribuirea de actiuni gratuite in contul dividendelor din profitul pe 2006. Anuntul a luat prin surprindere aproape pe toata lumea, in conditiile in care era pentru prima data cand o societate de investitii financiare (SIF) reusea un astfel de demers.

    Cu un an inainte, SIF Transilvania avusese o initiativa similara, la fel ca si SIF Banat-Crisana (SIF1), insa ambele esuasera din cauza ca nu intrunisera numarul de actionari necesari pentru a dezbate majorarea capitalului. Pana la acea data fusese practic imposibil pentru SIF-uri sa deruleze Adunari Generale Extraordinare ale Actionarilor (AGEA) pentru a lua decizii precum majorari de capital sau modificari ale statutului din cauza unor prevederi din statutele acestor societati care prevedeau ca astfel de adunari se pot derula doar in prezenta unor actionari care detin 75% din actiunile cu drept de vot, la prima convocare, sau 50% din capitalul social, la a doua convocare.

    Reunirea unui astfel de cvorum era practic imposibila din cauza numarului mare de actionari ai SIF (societati infiintate in urma programului de privatizare in masa), dar si a prevederii conform careia niciun actionar nu poate detine mai mult de 1% din capitalul unei SIF, care a facut destul de dificila concentrarea actionariatului. Modificarea Legii 31 a societatilor comerciale, la inceputul lui 2007, prin reducerea cvorumului necesar derularii AGEA la 25%, a dat sperante investitorilor care doreau derularea unor AGEA la SIF-uri.

    Legea nu schimba insa nimic in cazul SIF-urilor, prinse intr-un cerc vicios, deoarece aveau cvorumul fixat prin statut, iar statutul nu putea fi modificat decat prin AGEA. De aici surpriza pentru cei mai multi investitori cand au vazut ca totusi SIF Transilvania a reusit sa deruleze o AGEA si sa hotarasca majorarea capitalului social. Acest lucru a fost posibil deoarece sefii SIF Transilvania aveau un as in maneca, o modificare a statutului societatii prin care se eliminase inclusiv regula cu privire la cvorumul necesar in cazul AGEA.

    Modificarea fusese realizata in instanta, in urma unor procese ale SIF Transilvania din anul 2000, insa putine persoane stiau despre acest amanunt. Reprezentantii SIF3 nu facusera de altfel nicio precizare in acest sens in momentul in care au convocat AGEA in vederea majorarii capitalului social si nici ulterior, acest lucru devenind cunoscut abia dupa AGEA. La AGEA de la SIF Transilvania au participat circa 450 de actionari, iar alti 58.000 au votat prin corespondenta, societatea reusind sa reuneasca la prima convocare 35,46% din capitalul social.

    Cu acest cvorum, adunarea era legal constituita, conform Legii 31, iar hotararea de majorare a capitalului social a putut fi luata. Actionarii SIF3 au hotarat majorarea capitalului social cu 54,6 milioane de lei prin incorporarea profitului net din 2006 si dublarea numarului de actiuni, fiecarui actionar revenindu-i o actiune gratuita pentru fiecare actiune detinuta. Stirea a fost primita cu entuziasm pe Bursa, unde actiunile SIF3 au sarit cu 14% in doar cateva zile, in conditiile in care piata era marcata de un val de optimism, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, iar majorarile de capital erau extrem de bine primite de investitori.

    Cei care au cumparat atunci actiuni SIF3 pentru a participa la majorarea de capital aveau sa inregistreze insa pierderi semnificative. La trecerea datei de inregistrare pentru majorarea de capital (18 mai 2007), pretul actiunilor SIF3 s-a corectat matematic pe Bursa cu 50%. Astfel incat cine cumparase cu o zi inainte o actiune cu 4,3 lei obtinea acum doar 2,17 lei din vanzarea acesteia si spera ca va mai primi o actiune gratuita pe care sa o vanda ulterior mai scump.

    Pe 1 iunie a aparut insa bomba: compania Cocor SA, unul dintre milioanele de actionari ai SIF Transilvania, raporta ca a atacat in justitie majorarea de capital, cerand anularea acesteia. Procesul intrase deja pe rolul Tribunalului Brasov. Reprezentantii Cocor sustineau ca hotararea AGEA nu este legala din doua motive: neintrunirea cvorumului legal si obligativitatea SIF-ului de a realiza o oferta publica de actiuni.

    Anuntul a avut un efect semnificativ in piata, actiunile SIF3 crescand de la 2,3 lei la peste 3 lei, in conditiile in care speculatorii sperau ca anularea majorarii de capital ar fi trebuit sa conduca la o dublare a pretului acestora, la valoarea anterioara datei de inregistrare. Miza procesului era extrem de mare pentru investitorii de la SIF Transilvania. Pe de o parte, cei care participasera la majorarea de capital si si-au vandut ulterior actiunile in speranta ca vor primi gratuite riscau sa inregistreze pierderi semnificative. De cealalta parte, speculatorii care cumparasera sperau sa obtina castiguri insemnate. Pe 3 iulie, Tribunalul Brasov respinge insa cererea Cocor, iar pe 21 iulie majorarea de capital este avizata de CNVM si inregistrata la Depozitarul Central.

    Ulterior, CNVM a blocat pachetul de 540 de milioane de actiuni pana la finalizarea procesului, intrucat Cocor a atacat decizia Tribunalului Brasov cu recurs la Curtea de Apel Brasov si un alt actionar al SIF3, Daniel Stoica, administrator al Cocor, a atacat la randul sau hotararea AGEA de la SIF Transilvania. A urmat aproape un an in care instantele au amanat de mai multe ori judecarea cauzelor si fiecare decizie, favorabila uneia sau alteia dintre parti, a determinat oscilatii semnificative pentru actiunile SIF3.

    Scandalul a reizbucnit la sfarsitul lunii mai, cand Curtea de Apel Brasov a hotarat ca Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor (AGOA) de la SIF Transilvania, derulata tot pe 24 aprilie 2007, a fost nestatutara din cauza ca nu a fost intrunit cvorumul. Instanta a hotarat atunci nulitatea absoluta a AGOA, dand castig de cauza Cocor, care atacase hotararile respectivei AGOA intr-un dosar separat.

    Aceasta decizie insemna, practic, ca instanta ar fi putut da o sentinta similara si in procesul dintre Daniel Stoica si SIF Transilvania privind anularea AGEA, aflat pe rol tot la Curtea de Apel Brasov. Actiunile SIF Transilvania au crescut din nou puternic pe fondul speculatiilor privind o decizie favorabila pentru grupul Cocor in procesul privind anularea majorarii de capital, insa la sfarsitul lunii iunie Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins ultimul recurs al Cocor, care pierduse atat la Tribunalul Brasov cat si la Curtea de Apel Brasov procesul privind anularea AGEA.

    In plus, CNVM a hotarat deblocarea actiunilor din majorarea de capital, iar intrarea acestora la tranzactionare a determinat o scadere puternica a cotatiei SIF3 pe Bursa. Parea ca totul s-a terminat, iar scaderea generalizata a Bursei, determinata de criza financiara internationala, a luat prim-planul. Vineri, insa, actiunile SIF Transilvania au fost suspendate de la tranzactionare, iar pe Bursa a aparut un comunicat potrivit caruia Curtea de Apel Brasov i-a dat castig de cauza lui Daniel Stoica in procesul privind anularea hotararilor AGEA de la SIF3.

    Hotararea ar insemna ca actiunile emise in cadrul majorarii de capital ar urma sa fie anulate. Decizia poate fi atacata, iar conducerea SIF a anuntat deja ca va face recurs. “Prin absurd, daca decizia ar ramane finala, s-ar reduce numarul de actiuni la toti actionarii de la o anumita data, iar pretul actiunilor, teoretic ar trebui sa se dubleze. Nimeni nu pierde, nimeni nu castiga”, sustine Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Apare insa o intrebare: ce rost are un proces in care nimeni nu pierde si nimeni nu castiga?

     

  • Panica cea mare la BVB

    Pietele de capital din intreaga lume s-au prabusit saptamana trecuta, pe fondul unui val de panica nemaiintalnit in ultimele zeci de ani. Ziua de vineri a fost cea mai dramatica si a adus prabusiri de circa 10% pe indicii unor piete importante, precum Japonia, Germania sau Franta.

    Bursa de la Bucuresti a fost si ea prinsa in vartej, inregistrand cele mai puternice scaderi de la redeschiderea ei, in 1995. In sedinta de vineri, majoritatea companiilor listate au atins pierderea maxima posibila pe parcursul unei sedinte, de 15%. Capitalizarea bursiera s-a prabusit cu 6,75 miliarde de euro, ajungand la 16,3 miliarde de euro, incluzand si Erste Bank.

    Valoarea companiilor romanesti listate a scazut la 8 miliarde de euro, nivel similar celui de la sfarsitul lui 2004. SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, au pierdut 45% intr-o saptamana, ajungand la cel mai scazut nivel din ultimii patru ani. Petrom si BRD, cele mai mari companii de la Bursa, au scazut si ele cu peste 33%, coborand sub nivelul de la sfarsitul lui 2004.

    Panica manifestata la vanzare si lipsa cumparatorilor din piata a determinat inchiderea sedintei de miercuri dupa doar o ora de tranzactionare, o premiera pe piata de capital romaneasca, iar vineri scenariul a fost unul similar, efectuandu-se tranzactii doar la sfarsitul sedintei. Brokerii spun ca nu s-au mai confruntat cu evenimente de o asemenea intensitate si ca neincrederea in pietele financiare a atins cote maxime. Cea mai buna strategie in acest moment, spun ei, este sa stai pe lichiditati si sa astepti.

    “In aceste momente ne confruntam cu o capitulare a investitorilor pe toate pietele. Acestea sunt dominate de o neincredere care a atins cote nemaiintalnite. Avem de a face cu o crunta lipsa de lichiditate, piata creditului e practic blocata, iar indicele de volatilitate este la maxime istorice”, descrie situatia Daniel Pocorea, directorul BRD Securities.

    Declansata de criza de lichiditati existenta la nivel mondial in sectorul financiar bancar, caderea burselor a avut efectul unui bulgare de zapada, care a cuprins toate companiile listate, indiferent de domeniul de activitate sau de rezultatele financiare. Bancile au fost totusi cele mai lovite, pe toate pietele, inregistrand scaderi uriase ale valorii de piata.

    Pe piata americana, Citigroup si Bank of America au pierdut peste 43% de la 1 octombrie, la Londra Barclays a scazut cu 43%, iar Royal Bank of Scotland a pierdut 57% saptamana trecuta. La Bursa din Viena, Raiffeisen International si Erste Bank au cazut cu 52%, respectiv 46% tot in ultima saptamana.

    Nimic nu a putut opri tavalugul care a cuprins sistemul financiar in ciuda eforturilor statelor din Europa si America de a linisti investitorii prin garantarea depozitelor bancare si prin reducerea dobanzilor de referinta de catre bancile centrale. “Cred ca principalul motiv de panica este faptul ca nu stim nimic despre ce este in spatele acestor scaderi. Declaratiile oficialilor confirma ca aceasta este o criza fara precedent”, spunea saptamana trecuta un administrator de fonduri.

    Si pe Bursa de la Bucuresti, cel mai puternic afectate au fost companiile din sectorul financiar, respectiv SIF-urile, care au pierdut 45%, atingand o scadere de 85% fata de maximul istoric din iulie 2007. Actiunile BRD, cea mai mare banca listata, au scazut si ele cu 35%, ajungand la un pret similar celui din decembrie 2004. De altfel, majoritatea titlurilor listate au ajuns la niveluri similare celor din 2004, in conditiile in care si cursul de schimb al euro s-a apropiat de pragul de 4 lei, care, de asemenea, nu mai fusese atins din 2004.

    Practic, criza internationala a dat piata de capital de la Bucuresti cu patru ani inapoi, ducand actiunile la preturi la care nimeni nu-si mai imagina ca le va vedea vreodata. Actiunile Petrom, cea mai mare companie romaneasca, au scazut cu 33%, pana la 0,216 lei, pret apropiat de cel platit in 2004 de catre grupul austriac OMV pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni.

    Capitalizarea companiei, de 3,24 miliarde de euro, reprezinta mai putin de o treime din valoarea de 10 miliarde de euro atinsa anul trecut, in conditiile in care multi analisti mizau in urma cu 2-3 luni ca profitul Petrom ar putea atinge in acest an un miliard de euro. Valoarea de piata a tuturor celor cinci SIF-uri a scazut la 540 de milioane de euro, adica mai putin decat capitalizarea oricaruia dintre ele la sfarsitul anului trecut. SIF-urile raportasera in primele opt luni ale anului profituri cumulate de 105 milioane de euro, ceea ce ar insemna ca au ajuns sa se tranzactioneze la un PER de 5.

    “Este incredibil. Ma uit si nu-mi vine sa cred. Nivelurile la care au ajuns acum unele actiuni sunt irationale”, spunea seful unei societati de brokeraj. Cu toate acestea, majoritatea brokerilor sunt de acord ca nu ratiunea primeaza in aceste momente, ci panica, efectul multimii. Desi multe actiuni par atractive de cumparat, chiar prin prisma dividendelor pe care investitorii le-ar putea primi anul viitor, tendinta este in continuare de vanzare.

    Presiunea vine, in principal, din partea fondurilor straine de investitii, care isi lichideaza pozitiile, indiferent de pret, pentru a face rost de lichiditati cu care sa sustina cererile tot mai mari de rascumparare din partea propriilor investitori. De exemplu, fondurile administratorului olandez Middle Europe Investments (MEI), unul dintre cei mai importanti investitori straini pe Bursa de la Bucuresti, si-au suspendat saptamana trecuta retragerile dupa scaderile puternice de pe pietele de capital, care au facut lichidarea de pozitii “imposibila fara a accepta pierderi uriase”, potrivit reprezentantilor fondului.

     “Pana in urma cu cateva saptamani a fost posibil sa finantam rascumpararile prin lichidarea de active (vanzarea de actiuni din portofoliu). Evolutiile dramatice de pe pietele financiare au facut acest lucru practic imposibil”, spun reprezentantii MEI. In aceeasi situatie se afla multe dintre fondurile de investitii care au plasamente nu doar pe Bursa de la Bucuresti, ci si pe alte piete din regiune, cum ar fi Rusia, unde scaderile au fost si mai puternice.

    Din acest motiv este imposibil de spus cand ar putea sa se diminueze presiunea la vanzare. Intr-un fel, panica exacerbata care se manifesta pe Bursa in aceasta perioada poate fi comparata cu entuziasmul exagerat din vara anului trecut, cand investitorii, inclusiv fondurile straine, cumparau actiuni fara sa mai tina cont de fundamente, iar indicii bursieri atingeau maxime in fiecare zi. Brokerii se feresc insa sa prognozeze cand va fi atins fundul gropii si investitorii, cu ochii din nou pe fundamente, vor intra puternic la cumparare.

    Unii analisti sunt de parere ca in momentul acesta investitorii trebuie sa-si refaca calculele si sa tina cont de schimbarile care ar putea avea loc in economie in urma crizei. La o analiza sumara, principalul efect al ieftinirii actiunilor este ca acestea au ajuns sa se tranzactioneze la multipli de pret (PER, pret raportat la active), mult mai scazute decat la inceputul anului.

    De asemenea, randamentul dividendului, la preturile actuale, ar creste considerabil. In cazul Petrom, care a distribuit anul acesta un dividend de 0,0314 lei/actiune, randamentul dividendului a fost de circa 3,9%, in conditiile in care pretul actiunilor se apropia la inceputul anului de 0,5 lei/actiune. La pretul de vineri, de 0,216 lei/actiune, un dividend similar ar aduce un castig de 14%.

    Analistii spun insa ca rezultatele companiilor vor fi afectate daca actuala criza de lichiditati se mentine, iar dobanzile cresc. In plus, companiile ar putea diminua nivelul dividendelor, pentru a tine mai multe lichiditat i, in conditiile in care finantarile externe vor fi mai dificile. Dar probabil ca inca nu a venit momentul pentru astfel de calcule. Mai intai sa treaca panica cea mare.  

  • Sfarsitul lumii bursiere?

    Parca niciodata in ultimele decenii nu s-a mai inregistrat un asemenea cutremur in lumea financiara. Niciodata nu s-au mai succedat cu atata repeziciune atatea evenimente apocaliptice intr-un timp atat de scurt, ca scene de pelicula intr-o ecranizare a unei morti violente in urma unei operatii nereusite.

    Luni: Lehman Brothers cade prima, sub bisturiul ascutit al Fed, Merrill Lynch dispare, inghitita de Bank of America, gigantul din domeniul asigurarilor AIG zace ca un membru inert care a pierdut prea mult sange. Marti: AIG este salvat in extremis printr-o transfuzie de 80 de miliarde de dolari de la Fed, dar nu mai e pe propriile picioare si operatia abia incepe.

    Miercuri: Morgan Stanley cauta o fuziune, un indispensabil transplant de maduva, Fed continua sa pompeze zeci de miliarde de dolari in sistem, iar in ajutor ii sar si celelalte banci centrale, dar nu fac decat sa amane inevitabilul daca nu opresc hemoragia. Joi: Dializa. Autoritatile americane anunta ca vor strange toate activele neperformante ale bancilor americane intr-un fond sponsorizat de stat, adica scot sangele rau din corp pana reusesc sa repare gaurile.

    In tot acest timp, extremitatile bolnavului sunt in tremur: in Marea Britanie, HBOS (cel mai mare operator britanic in domeniul finantarilor ipotecare) cade in bratele Lloyds, dupa o agonie de cateva zile, bursa din Rusia intra in stop cardio-respirator, iar cea de la Bucuresti in sevraj, lipsita de infuziile calmante ale fondurilor straine de care era atat de dependenta.

    Poate ca atatea analogii medicale par fortate sau exagerate, insa impresia pe care o da acum sistemul financiar mondial este cea a unui muribund pe masa de operatie pe care chirurgii se zbat sa-l salveze taind in carne vie. Ce se va intampla daca nu reusesc?

    In teoria economica, banii sunt comparati adesea cu sangele care pune in miscare economia. In acest caz, sistemul financiar e un fel de sistem circulator, iar bancile sunt inima acestui sistem. Acum inima a inceput sa slabeasca, iar efectele incep sa se simta in tot corpul: costurile de finantare cresc, consumul scade, somajul creste, piata imobiliara scade, cresterea economica dispare.

    Noi simptome ies la iveala in fiecare zi, in fiecare anunt al autoritatilor sau al companiilor, in fiecare stire. Gigantii auto din SUA anunta ca vor face disponibilizari masive, fie ca vor primi sau nu ajutor guvernamental, in Japonia, oamenii stau la coada sa se angajeze, din Rusia pleaca investitorii, pretul petrolului scade, gigantul siderurgic Mittal spune ca isi reduce productia.

    Par evenimente disparate, dar toate indica un singur lucru: economia mondiala are tot mai putin sange, criza de lichiditati se simte in fiecare organ, in fiecare celula, iar tratamentul e lung si dureros. “Ce e mai rau inca nu a trecut”, spun tot mai multi analisti. Poate ca abia acum incepe.

    Jeffrey Gundlach, managerul unuia dintre marile fonduri de investitii din SUA, isi anunta saptamana trecuta investitorii ca agonia fi nanciara si cea imobiliara vor mai dura cativa ani, urmand chiar sa se inrautateasca. El prevedea ca indicele Standard & Poor’s 500 ar putea cadea cu inca 30% (indicele celor mai importante 500 de companii americane a pierdut deja 30% in ultimul an) si ca Citigroup ar putea repeta istoria AIG.

    Gundlach este unul din primii analisti care au vazut simptomele si au atentionat asupra efectului pe care imprumuturile ipotecare secundare il vor avea asupra pietelor financiare, inainte de inceperea crizei. “Inca nu se vede sfarsitul crizei. Pierderile raportate pana acum in sistemul financiar insumeaza cateva sute de miliarde de dolari, in conditiile in care piata imprumuturilor ipotecare se ridica la cateva trilioane de dolari, deci cred ca vor mai fi. Nu se poate ca aceasta criza sa nu se vada si in economie si cred ca se va trage si in Europa si inclusiv la noi”, spunea recent si seful uneia dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe piata romaneasca.

    Vor mai fi probabil falimente si banci salvate in extremis. Washington Mutual, cea mai mare banca de economii din SUA, ar putea fi urmatoarea. Nimeni nu este la adapost. Cum afecteaza aceasta boala bursa noastra? Efectele s-au vazut din plin saptamana trecuta: leul a pierdut 2,4%, Bursa de la Bucuresti s-a prabusit cu peste 20%. Marti, actiunile BRD, cea mai mare banca locala listata, s-au prabusit cu 13%, cea mai mare scadere zilnica de la listarea bancii in 2001, joi, SIF-urile si BRD au cazut cu 10% in deschiderea sedintei de tranzactionare, fara precedent in istoria de 13 ani a pietei romanesti de capital.

    Daca pentru economia romaneasca, aflata intr-o permanenta tranzitie, o criza nu ar fi tocmai o noutate, pentru Bursa de la Bucuresti, aceasta lovitura puternica nu are precedent si poate avea efecte de lunga durata. Desigur, piata a prins si criza din Rusia din 1998, insa atunci era abia in fasa si putini si-o mai amintesc. In 1998, tranzactiile la Bursa erau de cateva sute de mii de euro pe zi, acum sunt de ordinul milioanelor de euro, in timp ce numarul investitorilor era infim fata de cel de acum, care oricum nu este foarte ridicat.

    Multi analisti sustin acum ca pentru sistemul bancar romanesc gradul redus de dezvoltare ar putea fi tocmai salvarea de la criza si ca, din acest motiv, efectele bolii nu se vor simti prea puternic. Pentru Bursa, insa, subdezvoltarea actuala nu este un avantaj, decat poate prin prisma faptului ca nu sunt foarte multi cei afectati de scaderi, in conditiile in care numarul total al investitorilor se situeaza in jurul a 60.000, potrivit ultimelor statistici.

    Cati vor mai ramane dupa aceasta prabusire? Statisticile lunare ale BVB aratau inca din august mai mult de o injumatatire a numarului de investitori activi, de la circa 14.000 la 6.000. Probabil ca dupa scaderile de circa 50% inregistrate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii august, putini erau aceia care mai anticipau o cadere precum cea de saptamana trecuta, mai ales in conditiile in care preturile actiunilor ajunsesera deja la minimele ultimilor doi ani.

    Impotriva tuturor asteptarilor, SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, s-au prabusit cu 28% in noua sedinte de scaderi consecutive. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut aproape 10.000 de puncte intr-un interval de cateva zile, ajungand la minimul ultimilor trei ani. Din nou, investitorii straini sunt cei care au dus piata in jos, fondurile de investitii retragandu-se in dezordine de pe toate pietele emergente, incercand sa-si rezolve problemele de pe propriile piete, la fel cum corpul bolnav canalizeaza sangele catre organele vitale, chiar cu riscul ca membrele periferice sa inghete.

    Pana cand sistemul financiar nu se insanatoseste, este greu de crezut ca aceste fonduri vor mai pompa bani pe piete mici si nelichide, iar piata romaneasca de capital a fost mult prea dependenta in ultimii ani de infuziile de capital strain pentru ca sa se descurce singura. “Chiar daca se linistesc pietele, vom fi afectati in continuare, pentru ca nu exista lichiditati. S-a dovedit pana acum ca investitorii autohtoni nu pot sustine o crestere cat de mica”, spunea saptamana trecuta un sef de SIF.

    In aceste conditii, este greu de crezut ca vom mai vedea prea curand listari ale unor companii importante si tranzactii zilnice de peste 20 de milioane de euro pe Bursa. Piata a intrat deja in hibernare. Totusi, o lege a fi zicii spune ca in natura nimic nu se pierde, totul se transforma. Deci si sfarsitul acestui capitol poate fi inceputul unuia fericit. Pentru cine? Pentru aceia care dispun acum de lichiditati si au rabdare sa astepte. Asa cum Bursa a crescut de 10 ori in zece ani, la fel o poate face si in urmatorii zece ani.     

  • Sfarsitul lumii bursiere?

    Parca niciodata in ultimele decenii nu s-a mai inregistrat un asemenea cutremur in lumea financiara. Niciodata nu s-au mai succedat cu atata repeziciune atatea evenimente apocaliptice intr-un timp atat de scurt, ca scene de pelicula intr-o ecranizare a unei morti violente in urma unei operatii nereusite.

    Luni: Lehman Brothers cade prima, sub bisturiul ascutit al Fed, Merrill Lynch dispare, inghitita de Bank of America, gigantul din domeniul asigurarilor AIG zace ca un membru inert care a pierdut prea mult sange. Marti: AIG este salvat in extremis printr-o transfuzie de 80 de miliarde de dolari de la Fed, dar nu mai e pe propriile picioare si operatia abia incepe.

    Miercuri: Morgan Stanley cauta o fuziune, un indispensabil transplant de maduva, Fed continua sa pompeze zeci de miliarde de dolari in sistem, iar in ajutor ii sar si celelalte banci centrale, dar nu fac decat sa amane inevitabilul daca nu opresc hemoragia. Joi: Dializa. Autoritatile americane anunta ca vor strange toate activele neperformante ale bancilor americane intr-un fond sponsorizat de stat, adica scot sangele rau din corp pana reusesc sa repare gaurile.

    In tot acest timp, extremitatile bolnavului sunt in tremur: in Marea Britanie, HBOS (cel mai mare operator britanic in domeniul finantarilor ipotecare) cade in bratele Lloyds, dupa o agonie de cateva zile, bursa din Rusia intra in stop cardio-respirator, iar cea de la Bucuresti in sevraj, lipsita de infuziile calmante ale fondurilor straine de care era atat de dependenta.

    Poate ca atatea analogii medicale par fortate sau exagerate, insa impresia pe care o da acum sistemul financiar mondial este cea a unui muribund pe masa de operatie pe care chirurgii se zbat sa-l salveze taind in carne vie. Ce se va intampla daca nu reusesc?

    In teoria economica, banii sunt comparati adesea cu sangele care pune in miscare economia. In acest caz, sistemul financiar e un fel de sistem circulator, iar bancile sunt inima acestui sistem. Acum inima a inceput sa slabeasca, iar efectele incep sa se simta in tot corpul: costurile de finantare cresc, consumul scade, somajul creste, piata imobiliara scade, cresterea economica dispare.

    Noi simptome ies la iveala in fiecare zi, in fiecare anunt al autoritatilor sau al companiilor, in fiecare stire. Gigantii auto din SUA anunta ca vor face disponibilizari masive, fie ca vor primi sau nu ajutor guvernamental, in Japonia, oamenii stau la coada sa se angajeze, din Rusia pleaca investitorii, pretul petrolului scade, gigantul siderurgic Mittal spune ca isi reduce productia.

    Par evenimente disparate, dar toate indica un singur lucru: economia mondiala are tot mai putin sange, criza de lichiditati se simte in fiecare organ, in fiecare celula, iar tratamentul e lung si dureros. “Ce e mai rau inca nu a trecut”, spun tot mai multi analisti. Poate ca abia acum incepe.

    Jeffrey Gundlach, managerul unuia dintre marile fonduri de investitii din SUA, isi anunta saptamana trecuta investitorii ca agonia fi nanciara si cea imobiliara vor mai dura cativa ani, urmand chiar sa se inrautateasca. El prevedea ca indicele Standard & Poor’s 500 ar putea cadea cu inca 30% (indicele celor mai importante 500 de companii americane a pierdut deja 30% in ultimul an) si ca Citigroup ar putea repeta istoria AIG.

    Gundlach este unul din primii analisti care au vazut simptomele si au atentionat asupra efectului pe care imprumuturile ipotecare secundare il vor avea asupra pietelor financiare, inainte de inceperea crizei. “Inca nu se vede sfarsitul crizei. Pierderile raportate pana acum in sistemul financiar insumeaza cateva sute de miliarde de dolari, in conditiile in care piata imprumuturilor ipotecare se ridica la cateva trilioane de dolari, deci cred ca vor mai fi. Nu se poate ca aceasta criza sa nu se vada si in economie si cred ca se va trage si in Europa si inclusiv la noi”, spunea recent si seful uneia dintre cele mai mari societati de brokeraj de pe piata romaneasca.

    Vor mai fi probabil falimente si banci salvate in extremis. Washington Mutual, cea mai mare banca de economii din SUA, ar putea fi urmatoarea. Nimeni nu este la adapost. Cum afecteaza aceasta boala bursa noastra? Efectele s-au vazut din plin saptamana trecuta: leul a pierdut 2,4%, Bursa de la Bucuresti s-a prabusit cu peste 20%. Marti, actiunile BRD, cea mai mare banca locala listata, s-au prabusit cu 13%, cea mai mare scadere zilnica de la listarea bancii in 2001, joi, SIF-urile si BRD au cazut cu 10% in deschiderea sedintei de tranzactionare, fara precedent in istoria de 13 ani a pietei romanesti de capital.

    Daca pentru economia romaneasca, aflata intr-o permanenta tranzitie, o criza nu ar fi tocmai o noutate, pentru Bursa de la Bucuresti, aceasta lovitura puternica nu are precedent si poate avea efecte de lunga durata. Desigur, piata a prins si criza din Rusia din 1998, insa atunci era abia in fasa si putini si-o mai amintesc. In 1998, tranzactiile la Bursa erau de cateva sute de mii de euro pe zi, acum sunt de ordinul milioanelor de euro, in timp ce numarul investitorilor era infim fata de cel de acum, care oricum nu este foarte ridicat.

    Multi analisti sustin acum ca pentru sistemul bancar romanesc gradul redus de dezvoltare ar putea fi tocmai salvarea de la criza si ca, din acest motiv, efectele bolii nu se vor simti prea puternic. Pentru Bursa, insa, subdezvoltarea actuala nu este un avantaj, decat poate prin prisma faptului ca nu sunt foarte multi cei afectati de scaderi, in conditiile in care numarul total al investitorilor se situeaza in jurul a 60.000, potrivit ultimelor statistici.

    Cati vor mai ramane dupa aceasta prabusire? Statisticile lunare ale BVB aratau inca din august mai mult de o injumatatire a numarului de investitori activi, de la circa 14.000 la 6.000. Probabil ca dupa scaderile de circa 50% inregistrate de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii august, putini erau aceia care mai anticipau o cadere precum cea de saptamana trecuta, mai ales in conditiile in care preturile actiunilor ajunsesera deja la minimele ultimilor doi ani.

    Impotriva tuturor asteptarilor, SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, s-au prabusit cu 28% in noua sedinte de scaderi consecutive. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut aproape 10.000 de puncte intr-un interval de cateva zile, ajungand la minimul ultimilor trei ani. Din nou, investitorii straini sunt cei care au dus piata in jos, fondurile de investitii retragandu-se in dezordine de pe toate pietele emergente, incercand sa-si rezolve problemele de pe propriile piete, la fel cum corpul bolnav canalizeaza sangele catre organele vitale, chiar cu riscul ca membrele periferice sa inghete.

    Pana cand sistemul financiar nu se insanatoseste, este greu de crezut ca aceste fonduri vor mai pompa bani pe piete mici si nelichide, iar piata romaneasca de capital a fost mult prea dependenta in ultimii ani de infuziile de capital strain pentru ca sa se descurce singura. “Chiar daca se linistesc pietele, vom fi afectati in continuare, pentru ca nu exista lichiditati. S-a dovedit pana acum ca investitorii autohtoni nu pot sustine o crestere cat de mica”, spunea saptamana trecuta un sef de SIF.

    In aceste conditii, este greu de crezut ca vom mai vedea prea curand listari ale unor companii importante si tranzactii zilnice de peste 20 de milioane de euro pe Bursa. Piata a intrat deja in hibernare. Totusi, o lege a fi zicii spune ca in natura nimic nu se pierde, totul se transforma. Deci si sfarsitul acestui capitol poate fi inceputul unuia fericit. Pentru cine? Pentru aceia care dispun acum de lichiditati si au rabdare sa astepte. Asa cum Bursa a crescut de 10 ori in zece ani, la fel o poate face si in urmatorii zece ani.     

  • Bursa de la Bucuresti, lovita in plin de criza din America

    Falimentul Lehman Brothers si posibila prabusire a gigantului American International Group (AIG) au trimis unde de soc pe pietele financiare din toata lumea. Bursa de la Bucuresti a scazut cu peste 7%, cea de la Moscova a trebuit sa fie inchisa din cauza scaderii cu peste 15% a celor mai importante actiuni. In Europa, bursele au continuat sa scada, trase in jos de actiunile companiilor de asigurari si ale bancilor.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • BET-FI mai rasufla

    Indicele SIF-urilor, BET-FI, a inregistrat cea mai slaba scadere, de 1,77%, iar indicele compozit, BET-C, a suferit cea mai accentuata depreciere, scazand cu 2,69% fata de ziua precedenta.

    Companiile din sectorul energetic au pierdut 2,17%. Indicele celor mai tranzactionate 10 actiuni, BET, a scazut cu 2,52%.

    Valoarea transferurilor a fost de 11.256.975,89 de lei ( 3.144.231,02 de euro), iar cele mai lichide societati au fost Impact Developer & Contractor, Banca Transilvania si SIF-urile.

  • Miracol de doua zile








    Scaderile de la sfarsitul lunii august au dus actiunile unora dintre cele mai importante companii de la Bursa la niveluri pe care nu le mai atinsesera din 2005, in conditiile in care, paradoxal, majoritatea companiilor importante au raportat rezultate in crestere pe primul semestru. In plus, chiar la inceputul saptamanii trecute, Institutul National de Statistica a raportat o crestere economica record pe trimestrul al doilea, de peste 9%, iar pe tot semestrul, avansul Produsului Intern Brut a fost de 8,8%.







     

    Paradoxal, cu cat cresterea economica se ridica mai mult peste asteptari, cu atat Bursa pare sa se incapataneze sa scada mai jos.

     

    De la inceputul anului, indicele BET-XT al celor mai lichide 25 de companii de la Bursa a pierdut 50%, in conditiile in care in primul semestru, profiturile cumulate ale companiilor listate au crescut cu 45%, la fel ca si veniturile acestora, potrivit unei analize realizate de societatea de brokeraj Intercapital Invest.

     

    O alta statistica, apartinand Bursei de Valori, arata ca sectorul financiar, care a fost cel mai lovit de la Bursa in ultimul an, a inregistrat o crestere a veniturilor totale de 71% in primul semestru, fata de 53% in cazul companiilor non-financiare.

     

    Conducerea Bursei de Valori este de parere ca acest paradox intre evolutia pietei si cea a indicatorilor economico-financiari are drept cauza faptul ca investitorii nu se uita suficient de atent la indicatorii fundamentali ai companiilor cand aleg sa investeasca la Bursa. “Investitorii ar trebui sa ia in calcul mai serios cand investesc la Bursa acesti factori de ordin fundamental, si aici ma refer la toate tipurile de investitori, inclusiv institutionali, straini si locali, care mai mult, sunt sfatuiti de diverse institutii sa-si dirijeze fondurile spre alte instrumente sau piete”, spune Stere Farmache, presedintele BVB.

     

    Opinia sa este impartasita si de cei mai multi dintre brokerii din piata, care spun ca la nivelurile actuale de pret noi scaderi sunt de domeniul absurdului.

     

    “Actiunile au scazut pana la un nivel la care nu mai era nicio logica pentru alte pierderi. In plus, analizele fundamentale spun ca actiunile sunt bune de cumparat”, spune Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.

     

    O analiza a societatii de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment (RCI) arata saptamana trecuta ca SIF-urile ar putea creste cu pana la 100% in urmatorul an, iar calculele erau realizate pe baza unui scenariu pesimist, un asa-zis stress test. Potrivit analistilor RCI, chiar si in cazul in care BCR nu s-ar lista anul viitor, iar actiunile companiilor listate din portofoliile SIF ar mai scadea cu 20%, activele acestor societati tot ar valora de doua ori mai mult decat capitalizarea lor bursiera.

     

    Cei care au reactionat la acest mesaj sunt insa preponderent speculatorii; astfel se explica si faptul ca dupa doua zile in care SIF Oltenia, de exemplu, a crescut cu 15%, cumparatorii au disparut, iar cotatiile au luat-o din nou in jos. Cu toate acestea, brokerii sunt de parere ca decalajul tot mai mare dintre indicatorii financiari ai companiilor si valoarea lor de la Bursa se va regla in cele din urma, iar revenirea va fi una la fel de violenta ca si amploarea scaderilor.

     

    “Este un lucru cert ca atunci cand piata scade rapid va reveni cu aceeasi intensitate. Rapoartele privind economia Romaniei sunt bune, perspectivele de asemenea, iar actiunile au ajuns la preturi extrem de mici, inclusiv SIF-urile”, sustine Rares Nilas, directorul general al BT Securities.

     

    Totusi, starea de depresie pe care o traverseaza Bursa de un an incoace are si alte cauze in afara de com­por­ta­mentul emotional al investitorilor.

     

    “Scaderile mai mari ale indicilor Bursei de la Bucuresti comparativ cu indicii burselor din regiune se datoreaza in principal lipsei de investitori institutionali locali comparabili cu cei de pe pietele din regiune, si aici ma refer la fonduri de asigurari, de pensii, dar si fonduri mutuale”, explica Stere Farmache.

  • O zi buna

    SIF-urile au mai castigat teren dupa scaderile suferite in ultima perioada, inregistrand astazi cea mai mare crestere, de 6,76%.

    Companiile din sectorul energetic, reunite sub indicele BET-NG, au castigat 2,14%.

    BET-ul s-a apreciat cu 2,62%, iar indicele compozit al pietei, BET-C, a crescut cu 2, 05%.

    Valoarea transferurilor a urcat pana la 21.781.145,98 de lei ( 6.040.418,75 de euro).

    Cele mai lichide titluri ale zilei au fost Erste Bank, SIF-urile si BRD.

     

  • Semne bune

    Cea mai mare crestere a inregistrat-o indicele BET-FI care a castigat 4,36%.

    Indicele celor mai lichide 10 titluri, BET, a crescut cu 2,08%, iar indicele BET-C cu 1,3%.

    Companiile din sectorul energetic s-au apreciat cu 0,57%, pe o piata cu o lichiditate de 1.139.734,78 de lei ( 316.074,98 de euro).