BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Nu prea ai chef de muncă? De vină ar putea fi aerul condiţionat din birou

    Afară este caniculă, iar singurul mod în care putem combate căldura este prin scăderea temperaturii din interior cu ajutorul unui aparat de aer condiţionat. Din ce în ce mai multe locuinţe sunt dotate cu astfel de aparate şi aproape toate clădirile de birouri vin echipate astfel.

    Anagajaţii se pot bucura de aerul răcoros, dar temperatura prea scăzută ar putea avea un efect neaşteptat: scăderea productivităţii,  relatează Bloomberg.

    În 2010 Alan Hedge, director al laboratorului “Human Factors and Ergonomics Laboratory” din cadrul Universităţii Cornell, a realizat un experiement pentru a vedea efectul aerului condiţionat asupra productivităţii angajaţiilor. El a găsit că cei care lucrau în birouri unde temperatura erau până la 20 de grade Celsius nu au fost la fel de productivi ca cei care stătea într-un mediu mai cald şi făceau mai multe greşeli. Mai mult, se pare că cei care lucrau în birouri cu temperatura medie de 25 au produs de două ori mai multe materiale decât cei aflaţi în birouri cu temperatura de 20 de grade. Totuşi nici prea cald nu este bine, deoarece atunci când temperatura ajungea aproape de 29-30 de grade, nivelul de productivitate scădea din nou.

    “Când oamenilor le este frig le vine greu să se concentreze pe muncă. Îşi freacă mâinile, se plimbă prin birou pentru a se încălzi. Frigul îi distrage de la muncă”, spune Hedge.

    În Statele Unite temperatura medie din birouri se situează undeva între 20-23 de grade Celsius, temperatura stabilită încă din anii 60 pentru ca purtatul unui costum să fie confortabil, potrivit unui studiu publicat în 2015 în Nature Climate Change. Pe lângă consumul mare de energie pe care-l presupune, această situaţie le afectează pe femei care se încălzesc mai greu decât bărbaţii.

    Pentru a creşte confortabilitatea şi productivitatea Hedge sugerează ca oamenii să-şi acopere zonele cele mai sensibile la frig precum ceafa, gleznele sau picoarele (dacă poartă sandale). 

  • Cum a ajuns acest român de 35 de ani să conducă o firmă cu 1350 de angajaţi în India

    Clujeanul Tudor Marchiş administrează 2 milioane de metri pătraţi din clădirile de birouri din Bangalore, localitate cunoscută drept echivalentul indian al Silicon Valley-ului. Firma pe care o conduce are 1.350 de angajaţi, iar planurile vizează creşterea personalului la nivelul de 2.000 de oameni până la 1 aprilie 2017 şi până la 3.000 în 24 de luni.

    La 35 de ani, Tudor Marchiş coordonează activitatea unei firme cu 1.350 de angajaţi, care asigură întreţinerea a 62 de clădiri de birouri, două fabrici şi o şcoală. Cea mai mare parte a contractelor sunt concentrate pe clădiri din parcul IT Manyata din Bangalore, cel mai mare din India, ocupând o suprafaţă de 34 hectare. Într-o ţară în care contrastele se întâlnesc la tot pasul, cu mentalităţi radical diferite de ale europenilor, românul a crescut de la zero o afacere în care a avut drept asociaţi un indian, un norvegian şi un ungur. Contractele şi personalul firmei au fost cedate recent către o firmă din Orientul Mijlociu, iar românul a rămas la conducere.

    Firma pe care o conduce, Thermo Control Services and Expertise, asigură activităţi de facility, property şi energy management pentru Embasy Group, un dezvoltator care deţine în lume milioane de metri pătraţi de birouri închiriate firmelor din industria IT din Bangalore, oraş denumit şi Silicon Valley de India. Parcul IT se întinde pe o suprafaţă de 34 hectare, cât 68 de terenuri de fotbal. Oraşul cu peste 8 milioane de locuitori are peste 10.000 de milionari în dolari şi 60.000 de oameni cu averi cuprinse între 800.000 şi 1 milion de dolari.

    Parcul IT din Bangalore asigură o treime din exporturile IT ale Indiei, ţară cu un PIB de 2,1 trilioane de dolari şi creştere economică neîntreruptă în ultimele două decenii. Marchiş povesteşte că în ultimii cinci ani, de când a ajuns în India, „e un mic boom pe partea de outsourcing“ şi îşi susţine ideea dând ca exemplu faptul că Huawei se mută în India, unde dezvoltă un centru mare de servicii. În plus, apar „parcurile industriale şi logistice. Acum cererea internă e enormă şi India are un program menit să reducă importurile din China şi să producă în ţară cât mai mult din ceea ce e necesar pentru propriul consum. Automat, China va pierde prin asta influenţa pe o piaţă enormă“, arată românul.

    Povestea clujeanului a apărut pentru prima dată în Business Magazin în anul 2013. Citiţi aici cum s-a adaptat la viaţa din India, cum lucrează cu oamenii de-acolo, cât de mari sunt contrastele.

    Planurile sale vizează o extindere accentuată: numărul de angajaţi ar urma să ajungă la 2.000 în primăvara anului viitor şi la 3.000 în 24 de luni. Principalul motor al creşterii aşteptate sunt contractele care intră în portofoliul firmei după preluarea ei de investitorii din Orientul Mijlociu: suprafaţa de clădiri gestionată de firma de property şi facility management condusă de român va creşte cu 1,4 milioane mp, ajungând la 3,4 milioane mp. „Ca idee, eu administrez 2 milioane de metri pătraţi de birouri, iar toată piaţa de profil din Bucureşti se apropie de 3 milioane mp“, spune Marchiş, care estimează că gestionează circa 10% din piaţa de birouri din India, deşi firma este mică la nivelul ţării.

    Cu noul acţionariat al firmei, firma condusă de român va avea acces la noi contracte, pentru clădiri şi parcuri logistice. „După ce fac bani «în casă», ies pe piaţă şi mă extind, estimez că în 12-24 luni. Solidific cash-flow-ul şi apoi muşc din piaţă. Vreau să schimb mentalitatea: aduc sânge proaspăt şi o nouă mentalitate de property management“. Şi vede tehnologia drept aliat valoros: „În viitor, oameni pregătiţi şi bine plătiţi, cu ajutorul tehnologiei smart touch vor administra clădirile“. În capul listei cu planuri de investiţii a pus anul acesta cheltuielile pentru software şi trainingul angajaţilor. „Am pus la punct toate procedurile şi am pregătit echipa pentru creştere“, pentru că ştia ce va urma, de vreme ce detaliile tranzacţiei au fost stabilite încă din 2015.

    Românul vine în ţara natală în fiecare an de două ori, de fiecare dată câte o lună; la ultima vizită însă, în iulie, se grăbea să se întoarcă în India, având o sumedenie de planuri de pus în practică. Chiar şi aşa, nu ar putea să conducă de la distanţă firma dacă nu ar fi adept al delegării: „Practic coordonez activitatea. Nu urmăresc greşeala, caut progresul. Privesc şi conduc în ansamblu sistemul, nu mă pierd în detalii şi le urmăresc doar în cazul în care într-o anumită zonă lucrurile se poticnesc“. Preferă o structură simplă pentru firmă, cu departamente clare: finanţe, resurse umane, operaţional, IT, procurement, legal. „Stabilim strategia şi tragem toţi să o atingem. Nu există scuze în sistemul meu. Nu accept scuze, ci doar soluţii. Nimeni nu are voie să scrie vreun mail de justificare a unei întârzieri sau pierderi de contract sau bani. Mailul este o soluţie la problemă sau demisie. Nu angajez oameni să le spun ce să facă, angajez oameni să ne spună cum să facem“, sumarizează el stilul de management pe care îl are într-o cultură care diferă radical de Europa.

    Mai mult, dacă în trecut şi-ar fi dorit să lucreze şi alături de români, mai nou spune că nu vrea să mai convingă conaţionali să meargă în India: „Muncesc pe pământ indian şi prefer să lucrez cu oamenii de acolo. După cinci ani am înţeles cum să-i motivez, cum să-i pregătesc, cum să îi ţin înfometaţi de performanţă“. Iar adaptarea unui român la cultura indiană presupune mult efort, „spun asta după două tentative eşuate. E mult efort şi statistica arată că în India doar 1,5 din zece expaţi pot rezista mai mult de un an. E o societate frumoasă, dar dacă aterizezi cu ideea că valorile societăţii tale sunt absolute, te arzi singur. Trebuie să fii dispus să înveţi valorile lor şi să te adaptezi la ele pentru a fi acceptat de sistemul de business“. Altminteri, în ţara care ocupă locul doi după China în ce priveşte numărul de locuitori, expaţii sunt foarte bine trataţi.

     

  • Tranzacţie surpriză de aproape 100 mil. euro: AFI a semnat un acord pentru vânzarea a trei din cele cinci clădiri de birouri de langă mallul AFI Cotroceni

     AFI a semnat în data de 10 iunie o scrisoare de intenţie pentru vânzarea clădirilor de birouri AFI Park 1,2 şi 3, alături de o opţiune ca viitorul proprietar să cumpere şi AFI Park 4&5. Potrivit unui raport, preţul pentru primele trei clădiri este de 92,7 milioane de euro cu un randament record de 7,75%. De asemenea, compania vrea să vândă şi 4&5 tot cu acelaşi randament. În urma tranzacţiei compania va încasa un profit de 6,5 milioane de euro, înainte de plata taxelor aferente, iar tranzacţia va genera un cash flow de 46,7 milioane de euro. Compania nu oferă detalii despre cumpărătorul primelor trei clădiri de birouri. Randamentul este unul record pentru piaţa locală, în condiţiile în care anul trecut printre cele mai mari tranzacţii semnate anul trecut precum Skanska 1 şi 2 din zona Barbu Văcărescu, sau sediul Unicredit din apropierea Pieţei Presei Libere sau Nusco Tower, s-au vândut cu randamente de circa 7,5%.

    În cadrul unui interviu acordat ZF din luna iunie, Tal Roma, Development Manager în cadrul AFI Europe România, declara că la acea dată „în situaţia în care compania-mamă va decide să vândă clădirile de birouri AFI Park, tranzacţia se va face la un preţ record pentru piaţa locală”.

    AFI Park 4&5 a ajuns la un grad de ocupare de peste 70% din suprafaţa închiriabilă de 32.000 mp, în timp ce primele trei clădiri, au o suprafaţă închiriabilă de 38.000 mp, ocupată în procent de 100%.

    Printre companiile care au semnat contracte pentru clădirile 4 şi 5 se numără trei firme care provin din industria IT&C – SII, Ortec Central & Eastern Europe şi un jucător nou pe piaţa specifică din România, precum şi Cameron, unul dintre chiriaşii din AFI Park 1, care s-a extins şi şi-a mutat birourile în AFI Park 4 şi 5. Parterul celor două clădiri este ocupat de restaurantul italienesc Trattoria Uno, situat lângă Tucano Café, şi un showroom al Pinum Doors & Windows.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este oficial! 400 de angajaţi Mega Image îşi fac bagajele

    Retailerul belgian Mega Image îşi mută birourile în proiectul Plaza Ro­mâ­nia al grupului Anchor în următoarele două săptă­mâni. Mutarea vine după ce, în mai, compania de dezvoltare imobiliară Anchor Grup a anunţat că a finalizat lucrările de reconversie a unei părţi din mall în spaţii cu destinaţie office. Iniţial, mutarea Mega Image a fost anunţată pentru luna iulie.

    „Încă nu ne-am mutat, dar cu si­guranţă ne vom reloca birourile în Plaza până la sfârşitul lunii august. Deocam­da­tă funcţionăm tot în spaţiul din zona Griviţa“, spune Adrian Nicolaescu, mar­keting vicepresident al Mega Image România.

    Necesitatea unui spaţiu mai încăpă­tor pentru sediul central al Mega Image vine ca rezultat al dezvoltării activităţii com­paniei din ultimul an, spuneau repre­zentanţii companiei la începutul lui 2016.

    Mallul Plaza România a trecut printr-un amplu proces de renovare, prin care a transformat 10.600 de metri pătraţi de retail în spaţii de birouri, sub numele Plaza România Offices. Zona de office face parte practic din centrul comercial, comunicând direct cu spaţiul în care se regăsesc magazinele.

    Retailerul Mega Image se va muta într-o suprafaţă de 3.360 de metri pătraţi, adică aproximativ o treime din totalul spaţiilor de birouri. Noile birouri ale Mega Image vor fi situate în aripa de est a clădirii mallului, la etajul al doilea. În acest moment, sediul central al Mega Image se află pe srada Siret, nr. 95, spaţiu ocupat din anul 2006.

    Mega Image este cel mai extins lanţ de magazine din România, cu peste 470 de unităţi sub mai multe formate. În total compania are în România circa 9.200 de salariaţi, din care doar 400 vor face obiectul acestei mutări, restul fiind angajaţi în magazine sau în depozite.

    Lanţul Mega Image este singura reţea din comerţul modern din România care şi-a concentrat atenţia pe Bucureşti. Astfel, din totalul reţelei, circa 370-380 de unităţi sunt deschise în Capitală, potrivit estimărilor ZF.

  • Prima operă de artă expusă permanent în public

    Un arhitect renumit şi dotările clădirii sunt elemente care atrag clienţi, dar nu mai sunt suficiente pentru a ieşi în evidenţă, par a gândi dezvoltatorii imobiliari din New York. Aceştia au început a se întrece în opere de artă instalate în holul sau în faţa clădirilor lor rezidenţiale ori de birouri, scrie New York Times.

    Turnul de apartamente Sky, care oferă peste 1.100 de locuinţe de închiriat şi a fost inaugurat anul trecut în metropola americană, se laudă cu prima operă de artă expusă permanent în public semnată de artista japoneză Yayoi Kusama, ale cărei lucrări se regăsesc în mai toate muzeele importante de artă contemporană din lume.

    Pe lângă această piesă, dezvoltatorul a mai achiziţionat două tablouri ale artistei, pe care le-a expus în holul clădirii. O altă clădire rezidenţială aflată în construcţie va avea la parter într-un colţ o sculptură din oţel inoxidabil lustruit oglindă semnată de britanicul Anish Kapoor. O clădire de birouri de pe Astor Place din Manhattan a optat pentru o piesă de Jeff Koons, Baloon Rabbit (Red), dezvoltatorul instalând-o în hol, de unde poate fi văzută de departe, strălucind prin pereţii de sticlă.

    Pe Fifth Avenue o clădire de birouri a ales o lucrare realizată de artistul californian James Turrell şi care constă de fapt dintr-un joc al luminii naturale şi artificiale ce scaldă holul său în tot felul de culori.

  • Corporatiştii se mută în vestul Bucureştiului

    Zona de centru-vest a Capitalei şi-a adjudecat, în prima jumătate a anului, o treime din totalul pieţei de închirieri de birouri, valoare în creştere comparativ cu ponderea de 10% pe care a avut-o anul trecut. Astfel, această zonă a urcat pe locul al doilea ca importanţă în decizia de relocare a companiilor, după nordul Capitalei, potrivit unei analize realizate de firma de consultanţă ESOP Consulting – Corfac International

    Creşterea interesului pentru această zonă s-a produs ca urmare a numărului mare de proiecte de birouri de amploare ridicate aici în perioada octombrie 2015-aprilie 2016, atrăgând atenţia managerilor companiilor în căutare de sedii noi.

    „Subzonele Orhideea-Politehnica şi Cotroceni au fost vârf de lance şi au atras tranzacţii de birouri care au însumat 50.209 de metri pătraţi, numai în primele şase luni din 2016, conform datelor centralizate în Forumul principalelor companii imobiliare de pe piaţa de birouri. Acest volum reprezintă mai mult decât dublu comparativ cu valoarea tuturor tranzacţiilor din această zonă la nivelul anului trecut (în 2015, în zona de centru-vest s-au încheiat contracte de închiriere de 19.000 de metri pătraţi)”, se arată în comunicatul ESOP Consulting – Corfac International.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • TP-LINK extinde gama de produse pentru IMM-uri. ”Estimăm o creştere cu 25% a livrărilor de echipamente pentru birouri până la finalul anului şi o pondere de 30% din total”

    TP-LINK anunţă extinderea gamelor de produse destinate întreprinderilor mici şi mijlocii şi Small Office Home Office cu noi modele de dispozitive access point de interior şi exterior. Totdată, TP-LINK anunţă doi noi parteneri de distribuţie –  MGT Educational, distribuitor de produse IT&C cu peste 75 de branduri în portofoliu şi 3700 de produse, de la echipamente de reţelistică şi supraveghere, la PC-uri, imprimante şi produse foto-videoşi Mondoplast, distribuitor specializat de echipamente şi cabluri pentru telecomunicaţii.

    ”TP-LINK este prezent în 6 din 10 case din România care folosesc echipamente Wi-Fi. Prin aceste noi parteneriate ne dorim să ajungem la cât mai mulţi clienţi şi din categoriaîntreprinderilor mici şi mijlocii (Small and Medium Business) şi a clienţilor SOHO (Small Office Home Office) şi ne bazăm pentru acest lucru pe oferta tot mai diversificată de produse şi pe raportul preţ-calitate”, a declarat Hermes Song, director general TP-LINK Romania. ”Estimăm o creştere cu 25% a livrărilor de echipamente SMB până la finalul anului şi o pondere de 30% din total”, a mai adăugat Hermes Song.

    Doua exemple pentru afacerile mici şi mijlocii sunt dispozitivele access point AC1200 EAP320 şi AC1900 EAP330 oferă viteze Wi-Fi cumulate de 1200Gbps, respectiv 1900Gbps în cele două benzi de frecvenţă.
     

  • Compania Iulius a început lucrările pentru a doua clădire de birouri UBC din Timişoara

    UBC 1 îşi propune un  peisajul urban prin arhitectură, clădirea având formă triunghiulară. Un nivel, demisolul, este destinat spaţiilor de retail şi serviciilor, iar alte 11 niveluri sunt rezervate spaţiilor office. Clădirea este proiectată cu tehnologii cu moderne şi soluţii eficiente din punct de vedere energetic, precum: aparatură şi echipamente de ultimă generaţie, sisteme şi corpuri de iluminat cu senzori de mişcare şi intensitate, grad sporit de lumină naturală, protecţie termică şi solară optimă, sisteme performante de încălzire şi filtrare a aerului. Pentru economisirea resurselor, clădirea va avea Building Management System, care va monitoriza şi controla echipamentele de ventilaţie, iluminare, energie electrică, securitate şi protecţie împotriva incendiilor. În UBC 1 vor lucra aproximativ 1.300 de persoane, ce vor beneficia de poziţionarea bună a ansamblului multifuncţional Openville: locuri de parcare, acces la servicii şi zonele de shopping, restaurante, cafenele, parc, precum şi promoţii şi discount-uri speciale.

    Openville reprezintă o investiţie în valoare de peste 220 milioane de euro, fiind al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul grupului Iulius, după Palas Iaşi. Construcţia a început în septembrie 2015, cu lucrările la clădirea office UBC 2, care va fi finalizată în această toamnă. Printre companiile care au contractat spaţii în acest imobil, cu o suprafaţă închiriabilă de 18.000 mp, se numără Ness Software Engineering Services, Autoliv România şi policlinica REGINA MARIA.

    Openville va avea o suprafaţă total construită de 594.000 mp, iar Iulius Mall Timişoara va fi parte integrată. Cea mai mare pondere o va avea componenta office, cu o suprafaţă totală de aproximativ 13o.000 mp închiriabili. Pe segmentul de retail, Openville va aduce peste 100 de noi magazine, restaurante şi cafenele tematice, cinema multiplex cu 15 săli, fresh market, patru săli pentru evenimente, cel mai mare loc de joacă şi alte opţiuni pentru petrecerea timpului liber. În plus, timişorenii vor avea la dispoziţie şi cel mai mare parc suspendat din România, spaţiu verde de peste 55.000 mp, şi aproximativ 4.050 de locuri de parcare, subterane şi supraetajate.

     

  • Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles şi ce sectoare româneşti sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

    Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.

    Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor  legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).

    În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  – 27%, mai puţin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.

    Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.

    Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10  (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%). 

    Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.

    Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.

    ”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.

    Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă);  notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).

    Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0.

    ”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.

     

  • Statul român plăteşte până la 10 milioane de euro pe zi pentru maşinile demnitarilor

    10 milioane de euro pe zi pentru maşinile demnitarilor. Atât plăteşte statul român pentru miile de directori, şefi de birouri, de departamente şi servicii din toate instituţiile publice. Potrivit şefului Corpului de Control al premierului, costurile pentru transportul unui singur demnitar pot ajunge şi la 100 de euro pe zi, informează B1 TV.

    ”Estimăm câteva sute de autoturisme de serviciu din care o parte justitificate şi altele mai puţin. Dar nu există o cifră, nu ştiu cine ar putea să facă în ţara asta o cifră, poate Curtea de Conturi, dar asta într-un an de zile. Sunt foarte multe, mai multe decât ar putea fi util”, a declarat Valentin Mircea, şef af Corpului de Control al premierului.

    Valentin Mircea a spus că e greu de estimat câte persoane care lucrează în sistemul de stat au maşină de serviciu. Zilnic, pentru fiecare maşină de serviciu sunt cheltuite aproximativ 100 de euro.

    De exemplu, doar la 100.000 de demnitari suma dezvăluită de şeful Corpului de Control al premierului înmulţită cu 100 euro înseamnă 10 milioane de euro pe zi. Adică peste 3,6 miliarde de euro pe an în timp ce deficitul la contul de pensii este în jur de 4 miliarde de euro.

    Cititi mai multe pe www.B1.ro