Tag: arta

  • Birocraţie transformată în artă

    Ştampilele de cauciuc, scrie LA Times, îi sunt acestuia atât subiect, cât şi material de lucru. Artistul desface caracter cu caracter ştampilele pe care sunt scrise cuvinte în alfabetul latin sau arab, le colorează, după care, împreună cu asistenţii săi, le aşază uşor cu penseta pe pânză şi suprapune peste ele o imagine digitală peste care mai apoi pictează; astfel tablourile sale sunt pline de tot felul de mesaje ascunse care pot fi citite de cei curioşi. 

    Ideea de a folosi ştampile, mărturiseşte artistul, i-a venit pe când mai era încă în armată, avea un sertar plin cu asemenea obiecte şi şi-a dat seama ce putere au ele.

  • Cum a ajuns un actor de stradă să câştige peste 2 miliarde de dolari

    El a pariat tot ce avea atunci când a decis să aducă o trupă de circ din Quebec la Festivalul de Arte din Los Angeles, în 1987. Pariul său s-a dovedit însă a fi unul câştigător, iar trupa adusă de Laliberte a devenit faimoasa Cirque du Soleil.

    Astăzi, Guy Laliberte este CEO al Cirque, jucător profesionist de poker şi turist în spaţiu. El are o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari.

    Show-urile celor de la Cirque du Soleil necesită o pregătire îndelungată, iar eforturile logistice sunt uriaşe, ceea ce înseamnă că şi riscurile sunt mari. Tocmai de aceea, artiştii sunt cunoscuţi pentru  poliţele de asigurare complexă care să le ofere acoperire în cazul celor mai neprevăzute evenimente. Spre exemplu, pentru concertele din România, asiguratorii au creat o poliţă specială care acoperă evenimente multiple şi riscuri diferenţiate, astfel încât să ofere acoperirea de care organizatorul avea nevoie.

    Poliţa includea, printre altele, şi riscurile către terţi, daunele rezultate în urma folosirii focurilor de artificii, daune care pot apărea în aranjarea decorului, eventualele pagube rezultate din  încurajarea participării publicului, pagube provocate ca urmare a folosirii structurilor de scaune temporare sau cele cauzate de acte de acrobaţie şi, desigur, o componentă de protecţie a spectatorilor.

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Alba Iulia: Primul spital militar din România, transformat în primul muzeu de artă religioasă

    Muzeul de artă religioasă a fost finalizat, dar şi îşi va deschide porţile pentru public în toamnă deoarece, conform normelor în vigoare, obiectele proaspăt restaurate pot fi găzduite de un spaţiu nou creat doar după şase luni, pentru a nu fi afectate de umiditate.

    Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat presei, vineri, că acesta este primul muzeu de artă religioasă din România, care valorifică cea mai importantă colecţie de artă religioasă din Transilvania, patrimoniul fiind format din piese de tezaur, icoane şi cărţi vechi. Clădirea în care este amenajat muzeul a fost, pe vremuri, primul spital militar din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alba Iulia: Primul spital militar din România, transformat în primul muzeu de artă religioasă

    Muzeul de artă religioasă a fost finalizat, dar şi îşi va deschide porţile pentru public în toamnă deoarece, conform normelor în vigoare, obiectele proaspăt restaurate pot fi găzduite de un spaţiu nou creat doar după şase luni, pentru a nu fi afectate de umiditate.

    Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat presei, vineri, că acesta este primul muzeu de artă religioasă din România, care valorifică cea mai importantă colecţie de artă religioasă din Transilvania, patrimoniul fiind format din piese de tezaur, icoane şi cărţi vechi. Clădirea în care este amenajat muzeul a fost, pe vremuri, primul spital militar din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petrecerea privată de 15 milioane de dolari organizată de un bancher. Surprizele pentru invitaţi au fost incredibile – FOTO

    Artistul, Brian O’Mahoney, care a participat si la evenimentul de anul trecut, a folosit pentru ediţia aceasta piscina pe post de pânză unui tablou-intitulându-şi opera “Pool Boy”.

    Mai târziu, oaspeţii au mers in “subteran” pentru o petrecere disco ce a ţinut până dimineaţa.

    Vezi aici imagini de la petrecerea nebună

     

     

  • Petrecerea privată de 15 milioane de dolari organizată de un bancher. Surprizele pentru invitaţi au fost incredibile – FOTO

    Artistul, Brian O’Mahoney, care a participat si la evenimentul de anul trecut, a folosit pentru ediţia aceasta piscina pe post de pânză unui tablou-intitulându-şi opera “Pool Boy”.

    Mai târziu, oaspeţii au mers in “subteran” pentru o petrecere disco ce a ţinut până dimineaţa.

    Vezi aici imagini de la petrecerea nebună

     

     

  • Maşina ca operă de artă

    Înalt de peste 60 de etaje, turnul are 132 de apartamente cu bucătării cu uşi care se deschid pe la partea superioară ca nişte aripi care se ridică, spaţii pentru fumat trabucuri, simulatoare de golf, precum şi – mândria clădirii – The Dezervator, un lift special menit să urce proprietarii şi maşinile lor până în locuinţe, instalat după ce dezvoltatorul, Gil Dezer, şi Porsche Design au testat o variantă într-un turn special construit la Chicago.

    Dezervator a fost astfel gândit încât să transporte maşinile cu oameni în ele şi să poată urca atât maşini uşoare precum un Porsche, cât şi mai grele, cum ar fi un Rolls-Royce cu patru pasageri.

  • Cum arată singurul politician din lume care are tatuaje pe 90% din suprafaţa corpului

    El este Vladimir Franz, 90% din suprafaţa corpului său este tatuat, este politician şi a candidat la alegerile prezidenţiale din Cehia. A devenit cunoscut în 2013 după ce 88.000 de oameni au semnat petiţia în care-l cereau candidat la preşidinţie.

    Franz este avocat, dar după facultate a decis să-şi urmeze adevărata pasiune, arta. La momentul cadidaturii sale, el era profesor la şcoala de teatru a Academiei de Arte din Praga (School of Theather of the Academy of Perfoming Arts of Prague) şi avea o reputaţie fără cusur, scrie site-ul artbodyplus.com

    Despre tatuaje a spus că “nu sunt obstacole, ci îmi dau un plus de valoare, iar alegerile nu sunt un concurs de frumuseţe, ci este vorba de toleranţă şi cultură”.

    După ce au fost anunţate rezultatele la alegeri, Vladimir Franz a obţinut un loc onorabil trei cu 11,4%. Alegerile au fost câştigate de Milos Zeman cu 25,1%.

    În prezent, Vladmir Franz este secretar în Ministerul Culturii.

  • Cum arată singurul politician din lume care are tatuaje pe 90% din suprafaţa corpului

    El este Vladimir Franz, 90% din suprafaţa corpului său este tatuat, este politician şi a candidat la alegerile prezidenţiale din Cehia. A devenit cunoscut în 2013 după ce 88.000 de oameni au semnat petiţia în care-l cereau candidat la preşidinţie.

    Franz este avocat, dar după facultate a decis să-şi urmeze adevărata pasiune, arta. La momentul cadidaturii sale, el era profesor la şcoala de teatru a Academiei de Arte din Praga (School of Theather of the Academy of Perfoming Arts of Prague) şi avea o reputaţie fără cusur, scrie site-ul artbodyplus.com

    Despre tatuaje a spus că “nu sunt obstacole, ci îmi dau un plus de valoare, iar alegerile nu sunt un concurs de frumuseţe, ci este vorba de toleranţă şi cultură”.

    După ce au fost anunţate rezultatele la alegeri, Vladimir Franz a obţinut un loc onorabil trei cu 11,4%. Alegerile au fost câştigate de Milos Zeman cu 25,1%.

    În prezent, Vladmir Franz este secretar în Ministerul Culturii.