“În România Iberdrola rămâne doar cu cei 80 MW aflaţi în producţie. Este un proces de dezinvestire care, practic, este finalizat”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din companie.
Unul dintre motivele pentru care grupul spaniel a decis să renunţe la investiţiile în producţia de energie eoliană este reprezentat şi dificultăţile financiare cauzate de criza financiară la nivel global, potrivit surselor citate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
CONTEXTUL: Piaţa de articole promoţionale a înregistrat în ultimii ani scăderi drastice, în condiţiile în care majoritatea companiilor şi-au redus bugetele pentru cadouri. În acest moment, valoarea anuală a pieţei se plasează în jurul a 40 de milioane de euro, estimează Sebi Vasilescu, country manager la Samdam Solutions.
DECIZIA: Pentru a-şi creşte afacerile, în aşteptarea momentului în care companiile vor bugeta sume mai mari pentru articole promoţionale, Samdam a luat nu una, ci două decizii strategice. În urmă cu câteva luni a achiziţionat un concurent: afacerea Ranco din cadrul RTC Holding. În plus, compania a deschis săptămâna trecută un showroom în Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro.
EFECTELE: În urma achiziţiei, rulajele firmei cresc cu 200%, Ranco având anul trecut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, iar Samdam de 1 milion de euro. Firma ajunge astfel pe locul doi în topul firmelor de profil, după ce anterior se plasa pe poziţia opt, în funcţie de cifra de afaceri. Graţie achiziţiei, dar şi deschiderii showroomului, Sebi Vasilescu se aşteaptă ca până la finalul anului cifra de afaceri să ajungă la 3 milioane de euro, iar la sfârşitul lui 2014 să se apropie de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 50% faţă de anul curent.
“SUNT COMPANII ALE CĂROR BUGETE PENTRU CADOURI AJUNG LA SUTE DE MII DE EURO PE AN, ÎN CONTINUARE, DAR NUMĂRUL LOR S-A REDUS FAŢĂ DE PERIOADA DE CREŞTERE ECONOMICĂ”, declară Sebi Vasilescu, country manager la Samdam Solutions, companie cu activităţi în domeniul importului şi distribuţiei de materiale promoţionale. Sunt însă companii care au păstrat bugete generoase pentru obiecte promoţionale, cele mai multe fiind din farma, tutun, producţia şi distribuţia de băuturi, alcoolice şi nealcoolice.
Clienţii companiei sunt firme pentru care Samdam personalizează la comandă produse promoţionale. Firma, de origine belgiană, are activităţi pe piaţa autohtonă din 2008, an în care acţionarii au preluat şi o fabrică la Baia Mare, unde sunt personalizate produsele, prin serigrafie, imprimare sau broderii. 130 de angajaţi lucrează în fabrică, cea mai mare parte a produselor pe care aceştia le personalizează fiind trimise peste hotare, pentru alte filiale ale companiei, din Belgia, Franţa, Olanda sau Hong Kong.
Fabrica Print Master din Baia Mare este în curs de extindere, iar până la finalul acestui an va avea o suprafaţă mai mare cu 15.000 mp şi un nou spaţiu de depozitare pentru 18.000 de paleţi. „Noua fabrică va fi cea mai mare de acest fel din Europa„, spune reprezentantul Samdam. Firma deţine în România spaţii de producţie, depozitare şi personalizare prin gravură, broderie, serigrafie sau transfer şi tampografie.„Clienţii vor ceva care să-i diferenţieze„, punctează Vasilescu. În showroom-ul cu o suprafaţă de200 mp sunt expuse în jur de 1.000 de produse, articole textile, genţi, accesorii de călătorie, articole pentru cadouri de sfârşit de an.
Compania mai are un showroom la Iaşi, iar până la sfârşitul anului ar urma să mai fie deschise încă două astfel de spaţii, la Cluj şi Timişoara. Cataloagele de prezentare reunesc însă zeci de mii de produse – numai pentru tricouri sunt patru cataloage diferite – iar reprezentantul firmei spune că în fabrica de la Baia Mare pot fi personalizate orice tip de produse, chiar dacă nu se găsesc în cataloage. De pildă, un client a vrut să ofere cadou cheiţe de calorifer inscripţionate.
„Nu aveam aşa ceva în ofertă, dar am găsit produsele şi am executat comanda”, spune reprezentantul firmei care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de un milion de euro. Pentru a-şi spori afacerile, Samdam a preluat anul acesta o firmă concurentă, Ranco, din cadrul grupului RTC, într‑o tranzacţie despre care Vasilescu nu oferă niciun fel de detalii financiare, dar spune că „s-a încheiat foarte repede, s-a semnat în trei săptămâni„. Prin această achiziţie compania a urcat în clasament, de pe poziţia a opta în funcţie de cifra de afaceri până pe locul doi. „Vrem ca în doi‑trei ani să ajungem lideri de piaţă„, mai spune Vasilescu, care a lucrat vreme de 18 ani în cadrul grupului RTC. Deschiderea spaţiului de prezentare din Capitală, în urma unei investiţii de 100.000 de euro, a fost, adaugă reprezentantul companiei, o decizie strategică, pentru că majoritatea clienţilor Ranco au sediul în Bucureşti.
Astfel, Guvernul a decis în şedinţa de miercuri modificarea în proiect de lege a unei ordonanţe din anul 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, pe care Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de afaceri si Turism a propus-o spre dezbatere.
Ministrul delegat Maria Grapini doreşte alinierea legislaţiei interne la normele europene prevăzute într-o directivă din 2010, potrivit căreia “în cazul în care într-un stat membru există un sistem de protecţie socială pentru lucrătorii independenţi, respectivul stat ia măsurile necesare astfel încât soţia/soţul colaborator a/al lucrătorului independent, respectiv a/al titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate să poată beneficia de protecţie socială în conformitate cu dreptul intern”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru IMM-uri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Frigoglass va derula investiţii de până la 800.000 de euro la fabrica din Grecia pentru reorientarea activităţii, transferând liniile de producţie din străinătate.
Grecia traversează cel de-al şaselea an consecutiv de recesiune, iar şomajul din ţară a ajuns la 28%, pe fondul măsurilor dure de austeritate adoptate în ultimii ani pentru a reduce deficitul bugetar şi datoria publică.
Frigoglass are operaţiuni în 19 ţări şi furnizează echipamente către companii precum Coca-Cola, Pepsi, AB InBev, SABMiller, Carlsberg, Heineken, Nestle sau Danone.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu este un impozit în plus (impozitul forfetar – n.r.), nu vor mai plăti impozitul de 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri, vor avea profitul pe care pot să-l reinvestească, vor lua dividendele, care merg în sistemul de impozitare normal, ca la toată lumea. (…) Cei care au înţeles ce înseamnă tot presează să se aplice. Am solicitări chiar şi de la alte coduri CAEN să introducem acest impozit, de la cabinetele stomatologice sau cele de avocatură”, a afirmat joi Grapini.
Ea a arătat că dacă o firmă vizată de impozitul forfetar are şi alte activităţi în afară de codurile CAEN incluse în proiectul de lege, care sunt evidenţiate separat în contabilitate, pentru acelea se va plăti impozitul de 3% pe cifra de afaceri.
Impozitul forfetar se va plăti trimestrial, astfel că o pensiune care are de plătit spre exemplu 5.000 de lei pe an, va împărţi această sumă la patru, plătind eşalonat pe fiecare trimestru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
UPDATE 10:00 Şefii de pe Wall Street se vor întâlni cu Obama pentru a discuta despre buget şi îndatorare
Directorii marilor bănci de pe Wall Street, inclusiv Goldman Sachs şi JPMorgan, se vor întâlni miercuri cu preşedintele SUA, Barack Obama, pentru a discuta despre impasul negocierilor din Congres privind bugetul federal şi despre creşterea limitei de îndatorare a Statelor Unite, potrivit Bloomberg.
Vizita bancherilor la Casa Albă, confirmată de mai multe surse, a fost aranjată de Formul pentru Servicii Financiare, o organizaţie care include directorii generali ai celor mai mari 19 bănci şi companii de asigurări din SUA. Cei mai mulţi dintre membrii forumului vor participa la întrevederea cu preşedintele, urmând să aibă şi o întâlnire cu secretarul Trezoreriei, Jacob J. Lew.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Comparativ cu media pe economie se observă abateri semnificative pe activităţi economice, valori pozitive înregistrându-se în activităţile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractivă (de 2,1 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (de 2,0 ori), informaţii şi comunicaţii (+92,8%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,3%), administraţie publică (+13,1%), transport şi depozitare (+8,0%). În celelalte activităţi costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe ţară, cel mai scăzut fiind în hoteluri şi restaurante (-45,1%)”, arată INS, într-un comunicat.
Statistica a publicat şi date privind câştigul salarial mediu în 2012, potrivit cărora câştigul net s-a plasat la 1.507 lei, mai mare cu 4,4% (63 lei) comparativ cu anul precedent.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Un sfert din bani vor fi utilizaţi ca sprijin financiar pentru studenţi, 20% vor fi investiţi în renovare şi alte lucrări de construcţii, iar 10% vor merge către “noi iniţiative”, au declarat reprezentanţii universităţii americane, citaţi de Bloomberg.
Harvard a obţinut deja promisiuni şi donaţii de 2,8 miliarde de dolari în perioada premergătoare lansării publice a campaniei.
Pe lângă extinderea activităţilor de cercetare şi învăţământ, universitatea va renova căminele şi va reporni mai multe proiecte de construcţii îngheţate în urma crizei financiare mondiale din 2008.
Cea mai recentă campanie de finanţare derulată de Universitatea Harvard, începută în 1999 şi desfăşurată pe parcursul a 7 ani, a atras fonduri de 2,65 miliarde de dolari. Harvard este cea mai bogată instituţie de învăţământ din SUA, cu active de peste 30 miliarde de dolari la jumătatea anului trecut.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Executivul de la Paris a cerut Comisiei Europene să prezinte până în primăvară propuneri pentru “stabilirea unui regim de taxe privind companiile din sectorul digital, care să asigure că profiturile obţinute pe piaţa europeană sunt taxate, iar veniturile distribuite statelor membre, legând baza de taxare cu locul în care a fost obţinut profitul”, se arată într-un document obţinut de cotidianul american Wall Street Jornal.
De asemenea, Franţa vrea să reglementeze principalele platforme de Internet şi conţinut digital – între care Google, Apple, Amazon şi Facebook. Noile reguli ar trebui să ajute la formarea unor concurenţi europeni pentru giganţii americani de Internet, a declarat ministrul Tehnologiei din Franţa, Fleur Pellerin.
“Nu vrem să reglementăm Internetul. Vrem să reglementăm un număr restrâns de platforme de Internet, care în prezent blochează inovaţia. Situaţia actuală face dificilă formarea unor «campioni» europeni cu prezenţă globală”, a spus Pellerin.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro