Tag: acordare

  • AirHelp acordă asistenţă turiştilor afectaţi de anulările companiei aeriene TAP Portugal, astfel încât aceştia să aplice pentru compensaţii

    Obţinerea compensaţiei în cazul pasagerilor TAP Portugal începe cu verificarea eligibilităţii cazului, care se poate face în mai puţin de trei minute, prin completarea chestionarului de pe pagina de internet a companiei https://www.airhelp.com/ro/ , respectiv din aplicaţia AirHelp, printr-o simplă scanare a boarding pass-ului. Imediat ce eligibilitatea a fost confirmată, AirHelp trimite cererea la compania aeriană şi face demersurile pentru obţinerea compensaţiei. Dacă va fi necesar, AirHelp va reprezenta în instanţă pasagerii pentru a le apăra drepturile.  

    „Pasagerii zborurilor TAP Portugal anulate sâmbătă şi duminică, sunt îndrumaţi să strângă documentele care demonstrează anularea zborului, cheltuielile suplimentare cauzate de întreruperea călătoriei, şi să nu accepte nicio ofertă din partea companiei, ofertă care le-ar putea anula drepturile prevăzute în regulamentul european şi de care ar trebui să beneficieze. De asemenea, compania aeriană este obligată să ofere pasagerilor mâncare, apă şi cazare în cazul în care întârzierea este mai lungă”, spune Ştefan Radu, reprezentant AirHelp în România.

    În general, valoarea compensaţiei depinde de factori cum ar fi durata întârzierii la destinaţie, distanţa de zbor şi motivul întârzierii. Valoarea medie a despăgubirii la nivel internaţional este de 400 de euro/pasager, însă poate ajunge la maximum 600 de euro în diferite circumstanţe.

    AirHelp este liderul mondial în obţinerea despăgubirilor pentru pasageri, ca urmare a întârzierii, anulării sau supraîncărcării zborului. Din 2013, când AirHelp a fost fondată, compania a ajutat peste trei milioane de pasageri să primească despăgubiri, în valoare de peste 160 de milioane de euro. AirHelp are reprezentanţe în cinci oraşe din Europa, Asia şi America de Nord, care deservesc 30 de ţari, oferind asistenţă în 16 limbi. Compania are peste 500 de angajaţi la nivel mondial. 

     
     
     
    
    
  • Care sunt cele mai bune 10 hoteluri din lume – FOTO

    Pentru a stabili care e cel mai bun hotel al anului, revista Travel+Leisure roagă cititorii să acorde note unităţilor de cazare din jurul lumii.

    Hotelurile primesc note pentru facilităţi, localizare, servicii, mâncare şi raportul preţ-calitate.

    Doar 17 din primele 100 de hoteluri se află în oraşe, ceea ce arată că oamenii au mai multă nevoie de relaxare.

    Sursa: Travel+Leisure

    10. Zarafa Camp, Selinda Reserve, Botswana

    Scor: 98.00


    9. Hanul Willow Grove, Orange, Virginia

    Scor: 98.13


    8. Cavas Wine Lodge, Mendoza, Argentina

    Scor: 98.22


    7. Triple Creek Ranch, Darby, Montana

    Scor: 98.23


    6. Tswalu Kalahari, Rezervaţia Naţională Tswalu Kalahari, Africa de Sud

    Scor: 98.40

  • Care sunt cele mai bune 10 hoteluri din lume – FOTO

    Pentru a stabili care e cel mai bun hotel al anului, revista Travel+Leisure roagă cititorii să acorde note unităţilor de cazare din jurul lumii.

    Hotelurile primesc note pentru facilităţi, localizare, servicii, mâncare şi raportul preţ-calitate.

    Doar 17 din primele 100 de hoteluri se află în oraşe, ceea ce arată că oamenii au mai multă nevoie de relaxare.

    Sursa: Travel+Leisure

    10. Zarafa Camp, Selinda Reserve, Botswana

    Scor: 98.00


    9. Hanul Willow Grove, Orange, Virginia

    Scor: 98.13


    8. Cavas Wine Lodge, Mendoza, Argentina

    Scor: 98.22


    7. Triple Creek Ranch, Darby, Montana

    Scor: 98.23


    6. Tswalu Kalahari, Rezervaţia Naţională Tswalu Kalahari, Africa de Sud

    Scor: 98.40

  • Culmea nesimţirii bugetare: Ce primă fabuloasă a primit şefa Radio Iaşi pentru ziua de naştere

    Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naştere. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a preşedintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iaşi confirmă: „S-au dat prime de zile de naştere. Au luat şi alţii”. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie şi din alocări bugetare, informează Reporter de Iaşi.

     De ce plătesc ieşenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei şi firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naştere a managerului Radio Iaşi de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iaşi cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat – şi prima de 18.000 de lei.

    Reporterii publicaţiei citate mai sus au încercat să vorbească cu şefa Radio Iaşi însă au fost refuzaţi în mai multe rânduri.

     „Sunt toţi în şedinţă. Nu aveţi voie să intraţi”. Lipsa de transparenţă într-o instituţie finanţată în proporţie de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect faţă de cei care te susţin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

    Neoficial, în Radio Iaşi sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naştere. Unii nu auziseră de aşa ceva, alţii ştiau că acestea înlocuiesc primele de vacanţă, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naştere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis nişte vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • Cele mai scumpe oraşe pentru expaţi. Pe ce loc se află Bucureştiul

    Potrivit Global Talent Trends Study, realizat de Mercer, salarizarea echitabilă alături de oportunităţile de avansare sunt principalele priorităţi ale angajaţilor în acest an – o concluzie deloc surprinzătoare, în condiţiile climatului actual marcat de schimbări şi incertitudini. În acest context, companiile multinaţionale evaluează costurile cu expaţii pentru activităţile internaţionale.

    Cost of Living Survey, realizat pentru al 23-lea an de către Mercer, concluzionează că instabilitatea pieţei imobiliare alături de inflaţia bunurilor şi serviciilor, contribuie la sporirea costurilor totale de business la nivel global.

    “Globalizarea pieţelor este accentuată de multe companii care îşi transferă angajaţii în diferite ţări. Avantajele pentru relocarea angajaţilor sunt multiple atât pentru activităţi pe termen lung dar şi pe termen scurt: dezvoltarea carierei prin transferul de experienţă, dezvoltarea abilităţilor şi realocarea resurselor.” afirmă Ilya Bonic, President, Talent Business, Mercer.“

    Studiul Mercer a identifică oraşele din Asia şi Europa – în special Hong Kong (2), Tokyo (3), Zurich (4) şi Singapore (5) – ca fiind în topul celor mai scumpe destinaţii pentru expaţi. Din perspectiva costurilor cu bunurile şi siguranţa, Luanda (1) capital Angolei ocupă prima poziţie în top. Alte oraşe care apar în Top 10 cele mai costisitoare oraşe pentru expaţi sunt: Seul (6), Geneva (7), Shanghai (8), New York (9) şi Berna (10). Cele mai puţin costisitoare oraşe pentru expaţi, potrivit studiului Mercer, sunt: Tunis (209), Bishkek (208) şi Skopje (206). 

    Bucureşti ocupă poziţia 181 în clasament, fiind situat imediat după Varşovia, în scădere cu 9 poziţii faţă de topul celor mai scumpe oraşe din anul 2016. Faţă de oraşele din ţările vecine, prezente în top, Bucureşti este mai ieftin decât Budapesta (176) şi Kiev (163) şi mai scump decât Sofia (184) şi Belgrad (198).

    Studiul Mercer privind Cost of Living cuprinde 209 oraşe de pe 5 continente şi evaluează costurile comparative pentru peste 200 de produse/servicii în fiecare dintre locaţiile comparate inclusiv: chirie, transport, alimente, îmbrăcăminte, bunuri şi divertisment.

    “Sprijinim companiile, printr-o evaluare unitară, să îşi îmbunătăţească strategiile de mobilitate, în condiţiile în care, în trecut, mobilitatea, managementul talentelor şi compensaţiile erau gestionate separat. Companiile din România au acces, prin intermediul Mercer Marsh Benefits, la resurse, studii şi consultanţă de specialitate. Beneficiile acordate angajaţilor trebuie să fie competitive, fundamentate pe costuri reale şi, mai ales, pe expertiză”, a spus Cristian Fugaciu, CEO al Marsh Romania.

    Mercer este prezentă direct pe piaţa din România sub forma parteneriatului Mercer Marsh Benefits prin intermediul căruia companiile au la dispoziţie o singură sursă de gestionare a costurilor, riscurilor şi a complexităţii beneficiilor acordate angajaţilor. Reţeaua reprezintă o asociere a birourilor locale Mercer şi Marsh din întreaga lume.

    Doar trei dintre oraşele europene au rămas în topul celor mai scumpe oraşe pentru expaţi. Zurich (4) este cel mai costisitor oraş European din listă, urmat de Geneva (7) şi Berna (10). Moscova (14) şi Sankt Petersburg (36) au urcat 53 respectiv 116 poziţii faţă de poziţiile din clasament ocupate anul trecut, în principal datorită aprecierii rublei raportată la US$ şi a costurilor cu bunurile şi serviciile. În acelaşi timp, Londra (30), Aberdeen (146) şi Birmingham (147) au scăzut 13, 61 respectiv 51 poziţii din cauza deprecierii Lirei faţă de Dolar urmare a votului pentru Brexit. Copenhaga (28) a coborât 4 poziţii de pe locul 24 până pe locul 28, în timp ce Oslo (46) a urcat 13 poziţii în clasament faţă de anul trecut. Paris a coborât 18 poziţii până pe locul 62.

    Alte oraşe din Europa de Vest au scăzut de asemenea în clasament, în principal, datorită deprecierii monedei europene în raport cu dolarul. Viena (78) şi Roma (80) au scăzut cu 24 respectiv 22 de poziţii. De asemenea, oraşele din Germania: Munchen (98), Frankfurt (117) şi Berlin (120) au consemnat coborâri semnificative în top. Scăderi similare au fost înregistrate şi de Dusseldorf (122) şi Hamburg (125).

    “În pofida creşterilor moderate ale preţurilor în majoritatea oraşelor din Europa, moneda Europeană s-a depreciat în faţa dolarului, aspect care a determinat ca cele mai multe dintre oraşele din Europa să coboare în clasament.” explică Nathalie Constantin-Métral, Responsabil cu realizarea studiului Mercer. Ca rezultat al deprecierii Euro, unele dintre oraşele din Europa Centrală şi de Est, cum sunt Praga (132) şi Budapesta (176) au coborât în clasament, în timp ce, Minsk (200) şi Kiev (163) au urcat 4 respectiv 13 poziţii, deşi condiţiile locale s-au menţinut stabile.

  • Bill Gates a făcut cea mai mare donaţie din ultimii 17 ani. Cât la sută din avere a donat Gates

    Bill Gates a donat 64 de milioane de acţiuni din Mircosoft Corp., evaluate la 4,6 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 5% din averea sa, potrivit Bloomberg.

    Aceasta este cea mai mare donaţie de acţiuni Microsoft pe care Gates o realizează din 2000. Miliardarul în vârstă de 61 de ani a mai donat acţiuni Microsoft în valoare de 16 miliarde de dolari în 1999 şi acţiuni în valoare de 5,1 miliarde de dolari, potrivit calculelor Bloomberg.

    Bill şi Melinda Gates au donat acţiuni şi bani lichizi în valoare de 35 de miliarde de dolari, din 1994, calculând după valoarea acţiunilor în momentul în care au fost donate.

    Gates a direcţionat, cel mai probabil, peste 700 de milioane de acţiuni din Microsoft către fundaţie.

    Bill Gates rămâne în topul celor mai bogate persoane din lume, chiar şi după donaţie. Indexul Bloomberg al Miliardarilor evaluează averea acestuia la 86,1 miliarde de dolari. Bezos l-a întrecut, luna trecută, pe Gates în clasamentul celor mai bogate persoane, după preţul acţiunilor în timpul unei şedinţe de tranzacţionare.

  • Orădeanul care a intrat în afaceri cu o discotecă improvizată, a inventat DVD-ul şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi români din Silicon Valley

    În vârstă de 61 de ani, George Haber este renumit pentru că a pus bazele mai multor companii de succes în Silicon Valley, printre care şi CompCore Multimedia, ce a dezvoltat tehnologia rularii de filme pe computer şi care a evoluat in asa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este  ”Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut”, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

    George Haber a povestit despre debutul său antreprenorial pentru Business Magazin în 2006, în cadrul unuia dintre primele sale interviuri acordate presei româneşti. Haber a povestit cum prima afacere a făcut-o în Oradea, în anii ‘70  şi consta într-o afacere mică, de ocazie. Era, pe vremea aceea, elev în clasa a XI-a şi cânta, alături de câţiva prieteni, printre care Adrian Pintea – devenit între timp actor – într-o trupă de rock. Într-o seară de vineri, s-a trezit fără trupa. Adrian Pintea plecase din oraş, iar toboşarul fusese luat în armată. Şi-a adus de-acasa magnetofonul şi câteva benzi şi a încropit o discotecă, prima din Oradea.

    Pe lângă câştiguri de aproximativ 100 de lei pe seară – ”bani serioşi pe vremea aia”, discoteca orădeana a însemnat pentru George Haber şi altceva: o primă lecţie improvizată de afaceri. Privind retrospectiv, a realizat că atunci a înţeles prima dată că nu banii aduc fericirea, ci fericirea aduce bani. ”Daca le dai oamenilor ce vor şi îi faci fericiţi, se pot face şi bani”, declara Haber în interviul acordat Business Magazin. Discotecile pe care le-a organizat în liceu şi facultate l-au învăţat că ”banii adevăraţi îi faci când clienţii se întorc la tine” – iar clienţii se întorc numai daca ”le oferi ceva plăcut şi interesant”. Ca om de afaceri adevărat avea să se desăvârşească mult mai târziu, în Silicon Valley, în anii ’90.

    Haber s-a născut în 1954 într-o familie de evrei marcată de experienţa devastatoare a Holocaustului: mama lui supravieţuise Auschwitz-ului, iar tatăl, electrician, fu-sese deportat într-un lagăr din Ucraina. În adolescenţa a învăţat, de la ei, ”cea mai valoroasă lectie”, una pe care spunea că n-o va uita niciodata: aceea ca ”poţi să iei cu tine doar ceea ce inveti si stii” – că obiectele nu sunt ”pentru totdeauna”. Şi tot în adolescenţă a ieşit la iveală şi înclinaţia lui spre inginerie, dacă se poate numi aşa dezmembrarea unui televizor – primul din cartier, mândria familiei Haber. Toţi vecinii le treceau pragul ”să se uite la televizor”, pâna într-o bună zi când George l-a desfăcut.  Domnul Haber i-a spus fiului atât: ”Tu l-ai desfăcut, tu îl pui la loc!”. Aventura s-a încheiat cu happy-end, după câteva zile, dar experienţa s-a dovedit folositoare: Haber a reuşit sa-şi construiască propriile amplificatoare şi difuzoare, indispensabile pentru cariera de rocker. 

    După ce anii de liceu s-a sfârşit,  George a plecat în Israel, descris de Haber drept primul şoc căruia Haber a trebuit să îi facă faţă. ”Dintr-un copil cu zeci de prieteni şi bani, am ajuns un analfabet care nu stia sa vorbeasca, sa citeasca si nu intelegea mentalitatea locala.” A trecut insa peste asta si s-a inscris, in cele din urma, la o facultate tehnica israeliana, Technion, locul in care a inteles ca, la urma urmei, Israelul e plin de oameni asemenea lui. S-a mutat apoi intr-un camin studentesc si viata lui a redevenit frumoasa. Doar ca in week-end, cand colegii plecau acasa, la familiile lor, ramanea din nou singur. ”Si asa am ajuns sa deschid si in Haifa, in Israel, cea mai de succes discoteca. Veneau la dans cate o mie de oameni, iar Haber era omul-discoteca: el facuse amplificatoarele, el crease orgile de lumini si tot el era, fireste, si DJ-ul.”

    Si-a cunoscut sotia tot la discoteca, in Haifa – pe atunci ea era studenta la arhitectura. Dupa un stagiu militar de doi ani in armata israeliana, ca ofiter de aviatie, a acceptat, fara sa se gandeasca prea mult, o oferta de munca in California, unde i s-a nascut, un an mai tarziu, cel de-al doilea copil, o fetita. A trebuit sa mai treaca insa cinci ani pana cand George Haber sa inceapa constructia primei sale companii importante. CompCore Multimedia a inceput cu investitie zero si a ajuns sa dezvolte o tehnologie, familiara tuturor in prezent: rularea de filme pe computer, care, in timp, a evoluat in asa-numitul standard DVD. ”Pot sa spun cu mana pe inima ca DVD-ul a fost, in parte, dezvoltat de noi”, spunea Haber, care califica drept ”extraordinara” experienta de a crea o companie din nimic, de a o extinde si de a o aduce in pozitia de ”lider mondial, care a participat la crearea celui mai popular mod de rulare a filmelor”.

    CompCore ajusese, la sfarsitul anilor ‘90, suficient de interesanta pentru a fi scoasa la vanzare. A cumparat-o Zoran, care continua sa fie un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 80 de milioane de dolari. Haber detinea, in momentul tranzactiei, 40% din actiunile CompCore, primul sau start-up de succes. 

    Dupa CompCore a urmat GigaPixel, al doilea start-up. De data aceasta a început cu o investiţie de sase milioane de dolari investiti de partenerii de la Silicon Graphics. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation. GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari. In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    Mobilygen a fost preşedinte al companiei care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod pentru care a atras investitii de 15 milioane de dolari (2000-martie 2006).

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al companiei Crestatech. Pe piata locala, Haber a contribuit  la una dintre cele mai importante tranzacţii realizate de antreprenorii IT din România, respectiv achiziţia companiei locale Interakt Online de către gigantul american Adobe Systems în anul 2006, fiind membru în boardul Interakt din aprilie 2004 până în octombrie 2006. Potrivit profilului său de LinkedIn, antreprenorul de origine română a mai fost şi membru în boardul companiei Avangate şi adviser pentru Bitdefender timp de trei ani (până în 2008).

     

  • Orădeanul care a intrat în afaceri cu o discotecă improvizată, a inventat DVD-ul şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi români din Silicon Valley

    În vârstă de 61 de ani, George Haber este renumit pentru că a pus bazele mai multor companii de succes în Silicon Valley, printre care şi CompCore Multimedia, ce a dezvoltat tehnologia rularii de filme pe computer şi care a evoluat in asa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este  ”Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut”, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

    George Haber a povestit despre debutul său antreprenorial pentru Business Magazin în 2006, în cadrul unuia dintre primele sale interviuri acordate presei româneşti. Haber a povestit cum prima afacere a făcut-o în Oradea, în anii ‘70  şi consta într-o afacere mică, de ocazie. Era, pe vremea aceea, elev în clasa a XI-a şi cânta, alături de câţiva prieteni, printre care Adrian Pintea – devenit între timp actor – într-o trupă de rock. Într-o seară de vineri, s-a trezit fără trupa. Adrian Pintea plecase din oraş, iar toboşarul fusese luat în armată. Şi-a adus de-acasa magnetofonul şi câteva benzi şi a încropit o discotecă, prima din Oradea. Pe lângă câştiguri de aproximativ 100 de lei pe seară – ”bani serioşi pe vremea aia”, discoteca orădeana a însemnat pentru George Haber şi altceva: o primă lecţie improvizată de afaceri. Privind retrospectiv, a realizat că atunci a înţeles prima dată că nu banii aduc fericirea, ci fericirea aduce bani. ”Daca le dai oamenilor ce vor şi îi faci fericiţi, se pot face şi bani”, declara Haber în interviul acordat Business Magazin. Discotecile pe care le-a organizat în liceu şi facultate l-au învăţat că ”banii adevăraţi îi faci când clienţii se întorc la tine” – iar clienţii se întorc numai daca ”le oferi ceva plăcut şi interesant”. Ca om de afaceri adevărat avea să se desăvârşească mult mai târziu, în Silicon Valley, în anii ’90.

    Haber s-a născut în 1954 într-o familie de evrei marcată de experienţa devastatoare a Holocaustului: mama lui supravieţuise Auschwitz-ului, iar tatăl, electrician, fu-sese deportat într-un lagăr din Ucraina. În adolescenţa a învăţat, de la ei, ”cea mai valoroasă lectie”, una pe care spunea că n-o va uita niciodata: aceea ca ”poţi să iei cu tine doar ceea ce inveti si stii” – că obiectele nu sunt ”pentru totdeauna”. Şi tot în adolescenţă a ieşit la iveală şi înclinaţia lui spre inginerie, dacă se poate numi aşa dezmembrarea unui televizor – primul din cartier, mândria familiei Haber. Toţi vecinii le treceau pragul ”să se uite la televizor”, pâna într-o bună zi când George l-a desfăcut.  Domnul Haber i-a spus fiului atât: ”Tu l-ai desfăcut, tu îl pui la loc!”. Aventura s-a încheiat cu happy-end, după câteva zile, dar experienţa s-a dovedit folositoare: Haber a reuşit sa-şi construiască propriile amplificatoare şi difuzoare, indispensabile pentru cariera de rocker. 

    După ce anii de liceu s-a sfârşit,  George a plecat în Israel, descris de Haber drept primul şoc căruia Haber a trebuit să îi facă faţă. ”Dintr-un copil cu zeci de prieteni şi bani, am ajuns un analfabet care nu stia sa vorbeasca, sa citeasca si nu intelegea mentalitatea locala.” A trecut insa peste asta si s-a inscris, in cele din urma, la o facultate tehnica israeliana, Technion, locul in care a inteles ca, la urma urmei, Israelul e plin de oameni asemenea lui. S-a mutat apoi intr-un camin studentesc si viata lui a redevenit frumoasa. Doar ca in week-end, cand colegii plecau acasa, la familiile lor, ramanea din nou singur. ”Si asa am ajuns sa deschid si in Haifa, in Israel, cea mai de succes discoteca. Veneau la dans cate o mie de oameni, iar Haber era omul-discoteca: el facuse amplificatoarele, el crease orgile de lumini si tot el era, fireste, si DJ-ul.”

    Si-a cunoscut sotia tot la discoteca, in Haifa – pe atunci ea era studenta la arhitectura. Dupa un stagiu militar de doi ani in armata israeliana, ca ofiter de aviatie, a acceptat, fara sa se gandeasca prea mult, o oferta de munca in California, unde i s-a nascut, un an mai tarziu, cel de-al doilea copil, o fetita. A trebuit sa mai treaca insa cinci ani pana cand George Haber sa inceapa constructia primei sale companii importante. CompCore Multimedia a inceput cu investitie zero si a ajuns sa dezvolte o tehnologie, familiara tuturor in prezent: rularea de filme pe computer, care, in timp, a evoluat in asa-numitul standard DVD. ”Pot sa spun cu mana pe inima ca DVD-ul a fost, in parte, dezvoltat de noi”, spunea Haber, care califica drept ”extraordinara” experienta de a crea o companie din nimic, de a o extinde si de a o aduce in pozitia de ”lider mondial, care a participat la crearea celui mai popular mod de rulare a filmelor”.

    CompCore ajusese, la sfarsitul anilor ‘90, suficient de interesanta pentru a fi scoasa la vanzare. A cumparat-o Zoran, care continua sa fie un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 80 de milioane de dolari. Haber detinea, in momentul tranzactiei, 40% din actiunile CompCore, primul sau start-up de succes. 

    Dupa CompCore a urmat GigaPixel, al doilea start-up. De data aceasta a început cu o investiţie de sase milioane de dolari investiti de partenerii de la Silicon Graphics. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation. GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari. In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    Mobilygen a fost preşedinte al companiei care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod pentru care a atras investitii de 15 milioane de dolari (2000-martie 2006).

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al companiei Crestatech. Pe piata locala, Haber a contribuit  la una dintre cele mai importante tranzacţii realizate de antreprenorii IT din România, respectiv achiziţia companiei locale Interakt Online de către gigantul american Adobe Systems în anul 2006, fiind membru în boardul Interakt din aprilie 2004 până în octombrie 2006. Potrivit profilului său de LinkedIn, antreprenorul de origine română a mai fost şi membru în boardul companiei Avangate şi adviser pentru Bitdefender timp de trei ani (până în 2008).

     

  • Oraşul din SUA care dă în judecată Administraţia Trump

    Anunţul a fost făcut duminică de către primarul oraşului Chicago, Rahm Emanuel. Termenul oraş-sanctuar nu are o definiţie oficială. Este vorba de municipalităţi unde autorităţile locale refuză cooperarea cu cele federale în acţiunile împotriva imigranţilor ilegali. Unele oraşe eliberează pentru aceştia acte de identitate valabile pe plan local.

    Acest anunţ vine la mai puţin de două săptămâni după ce Jeff Sessions, procurorul general al SUA, a declarat că Departamentul de Justiţie va bloca anumite finanţări pentru oraşele sanctuar, cu excepţia cazului în care administraţiile locale vor permite accesul nelimitat pentru autorităţile de imigrare în închisorile locale şi cu condiţia de a notifica cu 48 de ore înainte de eliberarea oricărei persoane ce încalcă normele de imigrare.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.