BusinessMagazin

Tag: piata

  • Piata de PC-uri din Romania a scazut cu 18,5% in Q4 2008

    Spre deosebire de noteboook-uri, care au inregistrat in ultimul trimestru al anului trecut o crestere mai mare cu 34% fata de trimestrul precedent, vanzarile de desktop-uri sunt in scadere si s-au diminuat in trimestrul patru din 2008 cu 39,5% fata de 2007. Astfel in perioada octombrie-decembrie 2008, numarul notebook-urilor vandute in Romania a fost, pentru prima data in istorie, mai mare decat cel al desktop-urilor, conform IDC.

    In ce priveste volumul vanzarilor in trimestrul al patrulea din 2008, primele trei pozitii au fost ocupate de vendorii internationali HP, Acer si Fujitsu-Siemens, a caror cota de piata cumulata s-a ridicat la 43.5% din piata locala de PC-uri, in timp ce cu un an in urma prima pozitie era ocupata de asamblatorul local Flamingo Computers, vendorilor internationali HP si Dell revenindu-le urmatoarele doua locuri.

    „Castigarea suprematiei de catre notebook-uri era un eveniment asteptat”, spune Diana Preda, research analyst, IDC Romania. „Din pacate, aceasta schimbare s-a produs intr-un moment in care, ca efect al crizei financiare, cererea de PC-uri venita dinspre consumatorii casnici a suferit o diminuare dramatica", a continuat aceasta, precizand ca cei mai afectati de acest fenomen au fost asamblatorii locali, intrucat in mod traditional avantajul competitiv al acestora se baza pe desktop-uri si retele proprii de retail, adica exact acele domenii care s-au aflat in cadere libera in ultimul trimestru.

    Pentru 2009, compania de cercetare estimeaza ca piata locala de PC-uri va continua sa se contracte pe aproape toate segmentele, iar in 2010 se asteapta ca piata sa isi revina, pe masura ce efectele adverse ale crizei financiare se vor estompa.
     

  • Real: “Deschidem 4-5 magazine in 2009”

    Lantul de hipermarketuri are in prezent 20 de magazine, dintre care sase au fost deschise in cursul anului trecut. Pentru anul acesta, compania vizeaza expansiunea prin 4-5 magazine noi, primul urmand sa fie deschis la Constanta, unde compania mai are un hipermarket. Pentru magazinele ce urmeaza a fi deschise in 2009, Real va mai angaja intre 1200 si 1500 de oameni.

    Divizia Real-hypermarket face parte din grupul Metro, unul dintre cei mai mari retaileri la nivel mondial. Operatorul a intrat pe piata din Romania in martie 2006. In 2007, compania a inregistrat vanzari de 367 de milioane de euro.

    Principalii jucatori de pe segmentul de hipermarket sunt Carrefour, Real, Auchan si Cora. Anul trecut, potrivit unui studiu al companiei de cercetare GfK, hipermarketurile au acoperit 18% din valoarea pietei de larg consum, fata de 15% in 2007.
     

  • Retailerii de imbracaminte si criza

    Daca planurile lui Alexander Zeciu, director general al LPP Romania, se vor materializa, compania cu afaceri de peste 330 de milioane de euro in Polonia si in alte zece tari ar putea ajunge in urmatorii doi ani printre liderii pietei locale de moda, cu o retea de 40 de magazine si o cota de 60% din piata. “Am pornit din pozitia de outsideri, nimeni nu stia nimic despre noi, iar acum avem opt magazine deschise in fix zece luni si circa 20% din piata”, rezuma directorul LPP Romania perioada dintre aprilie anul trecut, cand polonezii au deschis primul magazin propriu din tara, si finele anului. LPP controleaza acum cinci magazine Reserved – cel mai mare lant din portofoliul LPP – si trei Cropptown, iar in acest an ar trebui sa se adauge lantului inca sase, care vor fi deschise in Bucuresti, Oradea si Arad.

    Pe langa cele doua branduri deja prezente pe piata locala, LPP aduce in centrul comercial AFI Cotroceni Park, programat sa fie inaugurat spre sfarsitul acestui an, doua noi branduri: Esotiq (lenjerie) si House (decoratiuni interioare), pentru care a inchiriat 1.600 de metri patrati. Extinderea anuntata va costa compania in jur de patru milioane de euro, adica exact cat au fost vanzarile anul trecut pe piata din Romania. In continuare, polonezii au in vedere orasele cu peste 50.000 de locuitori, prioritara fiind acoperirea tuturor resedintelor de judet. Dar, tine sa precizeze Alexander Zeciu, extinderile viitoare ale companiei depind de termenele de predare a spatiilor din mall-urile in care LPP vrea sa intre.

    Conform planului initial, la sfarsitul lui 2009, LPP Romania ar trebui sa adune incasari de circa 7,2 milioane de euro, cu 80% mai mult decat anul trecut. Tinand cont de contextul economic actual, care a afectat deja consumul in Romania, la care se adauga declinul pietei imobiliare si implicit al constructiilor, cifra ar putea fi mai mica: “Pe hartie, planurile sunt aceleasi. Depinde insa ce spatii comerciale vor fi finalizate, caci daca dezvoltatorii opresc investitiile, nici noi nu ne vom mai putea duce la final planurile de extindere”, mai spune Zeciu. Mai departe, in planul de afaceri al polonezilor de la LPP, Romania se plaseaza pe locul secund dupa Polonia, din punctul de vedere al incasarilor asteptate pentru urmatorii doi ani, spune Alexander Zeciu. Desi LPP Romania a avut o politica agresiva de extindere, nivelul de profit de aici inca nu se compara cu cel din alte tari unde grupul este prezent.

    “In 2008 vedeam in Romania nu doar un generator de venit, ci speram sa devina a doua piata dupa Polonia. Acum suntem undeva in partea de jos a clasamentului dintre toate subsidiarele”, admite Zeciu, care are ca principala preocupare urcarea LPP Romania, anul acesta, la mijlocul clasamentului, iar in urmatorii ani, pe a doua sau a treia pozitie din clasament. Prin aceasta strategie, seful LPP tinteste, de fapt, si o pozitie de top in comertul de moda romanesc, atacand astfel liderii actuali ai pietei locale de fashion: Solmar Grup, cel mai vechi retailer pe piata, care detine printre altele franciza Mango in Romania, Rafar, divizia de fashion a Grupului RTC, care opereaza lantul de magazine Debenhams, si Inditex, proprietarul Zara.

    In plus, LPP se pregateste si pentru viitoarea intrare pe piata a retailerului de imbracaminte C&A, care opereaza in lume peste 1.000 de magazine si ruleaza afaceri de circa sase miliarde de euro. Olandezii si-au anuntat oficial intrarea pe piata romaneasca in luna aprilie, cand vor deschide primul magazin in Militari Shopping Center. In total, C&A si-a planificat ca la sfarsitului lui 2009 sa numere cinci magazine, cu supratefe intre 1.500 si 2.000 de metri patrati, in Bucuresti (Militari Shopping Center si Sun Plaza), Buzau, Galati si Oradea. Valoarea investitiilor bugetate este de circa cinci milioane de euro. “Din 2010, planul este sa investim in cate opt noi magazine anual”, precizeaza Herbert Asamer, purtator de cuvant al C&A. Strategia de extindere a companiei ar viza in special spatiile stradale, “dar, pentru ca ele nu exista si in Romania, vom intra in centre comerciale”. Conceptul polonezilor si cel al olandezilor seamana, dat fiind ca ambii retaileri propun acelasi mix de produse – de la imbracaminte fashion pana la sport pentru femei, barbati si copii.

    Aflati in continuare care sunt cresterile estimate pentru piata romaneasca de retail

  • CMU: Piata serviciilor medicale private va depasi 400 mil. euro in 2009

    La ora actuala, oficialii CMU cifreaza piata serviciilor medicale private la 350 de milioane de euro, adica 5% din totalul pietei medicale din Romania, ceea ce indica “potentialul foarte mare de crestere pe termen mediu”, potrivit informatiilor emise de acestia. Acestia au mai precizat ca, momentan, serviciile medicale private sunt concentrate in Bucuresti in proportie de aproximativ 80%, tendinta generala fiind de extindere a acestora la nivel local.

    Compania a raportat, in perioada ianuarie-15 februarie 2009, o crestere de 85% a incasarilor pe segmentul individual fata de aceeasi perioada a anului trecut; majorarea s-a datorat investitiilor realizate de companie pe segmentul de retail (“fee-for-service”, adica plata per serviciul prestat – n. red.), in deschiderea noilor capacitati de diagnosticare si tratament, precum si a Spitalului de Obstretica Ginecologie “Regina Maria”.

    “Anul acesta, business-ul nostru are doua directii strategice: consolidarea pozitiei de lider pe segmentul corporate (abonamente platite de companii pentru angajatii acestora – n. red.), precum si cea pe segmentul de retail […] Suntem increzatori ca aceste doua directii ne vor ajuta sa atingem tinta de business pentru anul avesta, de 16,5 milioane de euro”, a declarat Sergiu Negut, directorul executiv al CMU.

    De asemenea, compania isi va continua programul investitional de 20 de milioane de euro alocat anul trecut pentru derularea mai multor investitii. Principalii factori care vor contribui la ascensiunea veniturilor operatorului de servicii medicale private vor fi, potrivit reprezentantilor acestuia, proiectele de retail (Spitalul de Obstretica si Ginecologie “Regina Maria”, Centrul de Imagistica, noile policlinici din afara Bucurestiului si Banca de Celule Stem).

    Aflati aici mai multe detalii despre planurile CMU in 2009.
     

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Ce face piata de capital

    Situatia financiara internationala este subiectul la ordinea zilei in aceasta perioada; dar tara noastra nu a fost afectata direct de criza creditelor ipotecare, macar si pentru simplul fapt ca utilizarea acestora s-a extins de-abia in ultimii ani in Romania. Insa am resimtit efecte indirecte foarte puternice (iar efectele directe, reprezentate prin incetinirea economica, nu vor intarzia sa apara).
    Bursa de Valori Bucuresti (BVB), corelata puternic cu pietele de capital globale in ultimii ani, a resimtit din plin socul. Actiunile romanesti scad din iulie 2007, prezenta tendinta descendenta a BVB avand cea mai mare amplitudine si durata din 1997. Insa in perioada 1997-1999, criza pietelor de capital era una regionala, nu internationala, asa cum se intampla acum, iar recesiunea globala nu era o perspectiva apropiata. Prin urmare, ma astept ca socurile pietelor financiare impreuna cu instalarea recesiunii in marile economii ale lumii sa genereze incertitudine pe pietele de capital cel putin si in anul 2009.
    In plus, trebuie luati in calcul si factorii interni, care devin din ce in ce mai pregnanti. Chiar daca Romania va inregistra numai o incetinire economica si nu o recesiune, exista elemente care ii vor pune pe ganduri pe investitori: scaderea ratingurilor de tara, volatilitatea cursurilor valutare si a dobanzilor, reducerea investitiilor directe si a expansiunii diverselor sectoare ale economiei, posibilitatea cresterii somajului, problema deficitului sau alegerile generale.
    Toate acestea vor insemna, in continuare, o lichiditate foarte redusa pe piata de capital ce va tine departe investitorii institutionali, o volatilitate ridicata ce va pune la incercare nervii investitorilor, amanarea multor proiecte legate de finantarea prin piata de capital si a eventualelor oferte publice initiale sau listari la bursa.
    Ce putem face intr-un asemenea context? Reducerea ponderii actiunilor din portofoliu (mergand pana la 0% pentru segmente mari de investitori) reprezinta o strategie buna in perioadele agitate; abordarea speculatiilor cu mai multa grija decat in trecut, cu sume mai mici si mecanisme specifice (ordine de tip stop loss sau strategii de hedging, de exemplu) reprezinta o alta conditie obligatorie. In fine, abordarea pietei fixed income este o cerinta importanta, chiar si pentru investitorii traditionali in actiuni: obligatiunile, fondurile mutuale de obligatiuni si depozitele bancare sunt practic obligatorii in aceasta peioada (utilizand elementele de baza ale oricarui alt tip de investitii: analiza, diversificare etc.).
    Tendinta descendenta a pietei de capital dureaza de mai mult de un an, insa dupa o luna octombrie foarte grea pentru investitori, ce a lasat, la nivelurile minime, actiuni la preturi cu 70, 80 sau chiar 90% mai mici decat in urma cu un an, nu putem sa nu ne gandim si la strategii de cumparare. Preturile foarte reduse ale multor actiuni importante si performantele economice inca bune ale emitentilor acestora pot reprezenta oportunitati de cumparare in conditiile unei abordari pe termen lung a investitiei (2-3 ani) si a unei strategii de investitii esalonate, cu achizitii in trepte in functie de evolutia pietei si fara a plasa toti banii dintr-o data.
    Intr-un scenariu relativ optimist (atat cat putem avea optimism in aceasta perioada), putem considera ca in prezent suntem undeva in zona minimelor preturilor actiunilor, iar anul 2009 va aduce o relativa stabilizare pe piata, urmand ca trendul ascendent sa fie reluat intr-un interval de 12-18 luni de acum inainte.
    Desigur, toate acestea sunt numai scenarii si ipoteze de lucru. In final, pentru investitori nu exista strategii fixe pentru a gestiona crizele pe piata de capital (in afara unor recomandari generale de tipul prudentei si a instrumentelor cu venit fix), asa cum nici la nivelul guvernelor nu pot exista strategii de evitare a crizelor viitoare, ci doar de pregatire mai buna a impactului acestora.

  • Botezul pe piata

    Lansat in America in 1976 de Manny Mashouf, fondatorul si actualul presedinte al companiei, brandul de imbracaminte si accesorii pentru femei, BEBE Woman, isi face botezul incepand cu anul viitor si pe piata din Romania. Primul magazin, cu o suprafata de aproape 300 de metri patrati, va fi inaugurat in noul centru comercial AFI Cotroceni Park, situat in apropiere de bulevardul Timisoara din capitala, care urmeaza a fi finalizat in 2009 si reprezinta o investitie de 300 de milioane de euro. Numeroase vedete si-au legat de-a lungul timpului numele de BEBE Woman, printre acestea numarandu-se Paris Hilton, Shakira, Jennifer Lopez, Eva Longoria, Britney Spears, Alicia Keys. Reteaua BEBE Woman, care are peste 304 magazine in intreaga lume ce genereaza venituri anuale de 650 de milioane de dolari, urmeaza sa fie extinsa in Romania printr-un contract de franciza. In noul centru comercial, BEBE Woman va intra in competitie cu branduri deja cunoscute pe piata din Romania, precum Marks & Spencer, House of Art, Kenvelo, Tosca Blu sau Naf Naf.

  • Snacksuri a la grec

     

    Cand a patruns pentru prima oara pe piata romaneasca, compania greceasca Star Foods distribuia snacksuri produse in Bulgaria. Acum, cu 15 ani mai tarziu, lucrurile s-au schimbat semnificativ – nu numai ca tara noastra a ajuns unul dintre cei mai mari producatori din regiune, dar acum o fabrica din Bulgaria este integrata in Star Foods. Ce a intervenit intre timp? E simplu: Pepsi.
     
    In 2004, grupul PepsiCo International achizitiona compania Star Foods, inte-grand-o in divizia sa de produse alimentare, PepsiCo Americas Foods. Cumpararea nu a presupus si schimbarea numelui companiei, aceasta fiind politica Pepsi in relatie cu brandurile locale. “In Grecia, spre exemplu, Pepsi produce snacksuri sub numele Tasty Foods”, explica Sotiris Yannopoulos, actualul director general al Star Foods. De fapt, de la Tasty Foods a venit in Romania si el, in 2004, odata cu Pepsi. Misiunea lui Yannopoulos nu a fost usoara – a coordonat operatiunile de integrare ale companiei nou achizitionate de catre Pepsi, s-a ocupat de transformarea fabricii de la Popesti Leordeni, dar si de aducerea noilor branduri, cum ar fi Lays sau Cheetos. Insa cea mai importanta misiune a grecului ramane transformarea Romaniei intr-un jucator regional din punctul de vedere al companiei, dupa cum marturiseste: “PepsiCo ajuta Star Foods sa devina dintr-un producator local foarte bun un jucator regional puternic”. Yannopoulos coordoneaza de la Bucuresti si operatiunile companiei in Bulgaria si Moldova. In urma cu aproximativ un an, Pepsi a cumparat compania Penelopa din Bulgaria, care produce alune si seminte si pe care a integrat-o in cadrul Star Foods, “exportand modelul romanesc si in Bulgaria”, dupa cum spune el.
     
    “Atunci cand am cumparat fabrica de la Popesti Leordeni, am renovat-o gandin-du-ne in perspectiva, la nevoile viitoare”, spune seful Star Foods, adaugand ca exista putine asemanari intre fabrica dinainte si de dupa Pepsi. “Poate doar peretii si cateva utilaje”, continua grecul, explicand ca au fost investite “milioane bune” in renovarea fabricii, in utilaje si in linii de productie (Star Foods a avut cea mai avansata linie pentru chipsuri din Europa). Noua extindere a fabricii, ce va incepe la anul si va dura aproximativ doi ani, presupune o structura modulara, care va mari cu 10.000 de metri patrati fabrica, de la 7.000, cat are acum. “Vrem sa avem mai intai infrastructura pentru ca apoi sa crestem pe masura ei”, spune Yannopoulos, explicand ca nu vor fi ocupati imediat toti cei 10.000 de metri patrati, ci modulele vor fi adaugate treptat, pe masura ce va aparea necesitatea maririi productiei. “Acum avem nevoie de capacitate mai mare pentru anumite categorii, cum ar fi chipsurile sau florice­lele de porumb, spre exemplu, dar si pentru noi tehnologii” – necesare pentru productia altor categorii de snacksuri, pe langa cele din porumb. Proprietatea Star Foods de la Popesti Leordeni are in total 123.000 de metri patrati, din care doar 25.000 reprezinta suprafata construita, ceea ce inseamna, dupa Yannopoulos, ca posibili­tatile de extindere raman mari si pentru viitor.
     
    Produsele fabricate la Popesti-Leordeni sunt destinate pietelor din Romania, Bulgaria si Moldova, singurele produse pe care Star Foods le importa fiind cele ale fostei fabrici Penelopa, aflata acum sub umbrela Star Foods. Marirea capacitatii de productie ii va da posibilitatea lui Yannopoulos sa tinteasca mai multe tari din regiune; urmatoarea destinatie va fi Slovenia, unde Star Foods va patrunde in curand prin export, prin intermediul unor distribuitori locali.
     
    Insa alte tari inseamna si alte gusturi in ceea ce priveste portofoliul de produse. Yannopoulos a invatat sa fie prudent din acest punct de vedere odata cu experienta romaneasca, dupa ce a fost uimit sa vada cat de atenti sunt romanii la ceea ce cumpara, cum citesc cu atentie etichetele, compara diferite produse si sunt astfel suficient de informati incat sa-si argumenteze o alegere sau alta. “In alte tari, oamenii nu sunt atenti la astfel de detalii, mai ales pe categoria noastra de produse”, spune Yannopoulos, care a mai lucrat si in SUA sau Africa de Sud unde, la fel ca in Grecia, cumparatorii sunt mai impulsivi in alegere. Star Foods a schimbat retetele produselor, renuntand la coloranti artificiali sau aditivi, sustine grecul, care recunoaste ca la capitolul comu­nicare au stat mai slab: “Multi ma intreaba daca chipsurile sunt facute chiar din cartofi”.
     
    In ultimii trei ani, cantitatea de materie prima furnizata din Romania s-a dublat, insa n-a ajuns decat la jumatate din total, ceea ce “nu e normal pentru o tara cu un asemenea potential agricol; ca sa fiu sincer, nu ar trebui sa importam deloc”, sustine seful Star Foods, care a dezvoltat o serie de programe in parteneriat cu fermierii locali. “Merg la supermarket si vad numai legume importate. Ma intreb, onest, de ce importati legume din Grecia, in conditiile in care Grecia nu are nici a 20-a parte din capacitatea agricola a Romaniei?”, comenteaza Yannopoulos, estimand totusi ca peste cativa ani doar 10% din materia prima folosita de Star Foods va mai fi importata.

     

  • Cele mai vandute medicamente

    De mai bine de zece ani, medicamentele care inregistreaza cele mai mari vanzari pe piata romaneasca sunt cele pentru boli ale sistemului cardiovascular, antiinfectioase, pentru sistemul digestiv si metabolism, precum si cele din grupa sistemului nervos central. Toate acestea ocupa doua treimi dintr-o piata a produselor farmaceutice estimata, anul trecut, la circa 1,8 miliarde de euro.

    “In ultima vreme, medicamentele care trateaza bolile cardiovasculare si cele ale sistemului nervos central isi maresc incasarile, iar celelalte doua sunt in usoara scadere”, remarca Petru Craciun, directorul general al companiei de cercetare a pietei farmaceutice Cegedim. Evolutia segmentului de medicamente pentru boli cardiovasculare, cel mai competitiv dintre toate, cu o valoare de 366,5 milioane de euro in 2007, ar putea schimba chiar topul primilor 20 mari producatori prezenti pe piata. Acest gen de afectiuni reprezinta principala cauza de deces in Romania, cu un grad de risc extins la mai mult de jumatate din populatie.

    “Companiile care au avut produse pe aria cardiovasculara au putut sa-i fructifice cresterea puternica, iar celelalte nu au putut decat sa asiste de pe margine, ceea ce a dus la modificari in clasamentul marilor producatori – desi deocamdata nu in top cinci”, apreciaza Craciun, care precizeaza ca pozitia pe piata este data, in primul rand, de portofoliul de produse si mai apoi de eficienta operationala a companiei. In privinta primilor zece jucatori, situatia este stabila de mai multi ani, din moment ce acestia acopera 50-55% din intreaga piata, dinamica fiind mai ridicata intre locurile 11-20, in cadrul carora companiile se bat pe cote de piata de 1-2% fiecare.

    Unul dintre producatorii care au mizat anul trecut pe medicamentele cardio este Antibiotice Iasi, ce a inregistrat vanzari pe acest segment de 10 milioane de lei (3 milioane de euro), in crestere cu 67% fata de 2006, an in care a abordat pentru prima data aceasta arie terapeutica, ce a crescut cu 14% anul trecut. Ponderea medicamentelor nou lansate in 2007 din clasele cardio, antiinfectioase si OTC (over the counter – medicamente generice, vandute fara prescriptie) a cumulat 12% din cifra de afaceri a producatorului iesean, de aproximativ 68,8 milioane de euro, potrivit raportului anual emis de companie.

    Portofoliul pe care Antibiotice se bazeaza cel mai mult este cel al antiinfectioaselor, segment care, cu o cota de piata de 11,8%, a realizat anul trecut 55% din cifra de afaceri a companiei. Aceasta performanta s-a datorat vanzarilor de medicamente antiinfectioase valoroase terapeutic, introduse in ultimii ani in portofoliu, precum Cefort, Ceftamil, AmpiPlus, AmoxiPlus, releva raportul mentionat. Un avans important a fost inregistrat si de vanzarile medicamentelor pentru bolile sistemului nervos central, vanzari care s-au majorat anul trecut cu 50%, ceea ce a antrenat o marire a cotei de piata, de la 1,3% in 2006 la 1,8 in 2007. Odata cu reorientarea vanzarilor catre farmacii, Antibiotice a accelerat si in segmentul de OTC, care a generat venituri de circa 12,6 milioane de euro cu cele 32 de produse, dintre care 65% analgeziceantipiretice.

    Pentru producatorii de medicamente, intrarea sau iesirea unor produse de pe listele programelor nationale de sanatate poate face diferenta intre profit si pierderi, asa incat unele companii prefera sa-si orienteze tot mai mult strategiile catre OTC, produse generatoare de numerar si libere de constrangerile masurilor de tip finantare sau compensare. “Un studiu recent comandat de companie a relevat ca, atunci cand sunt intrebati de calmante, cel putin sapte din zece romani se gandesc la Algocalmin”, spun reprezentantii producatorului ceh Zentiva, cel care odata cu achizitia Sicomed, a preluat si alte marci vechi de peste 40 de ani, precum Antinevralgic.

    Dar pe langa notorietate, cele doua marci autohtone sunt valoroase prin vanzarile generate, acestea detinand 20% din cifra de afaceri a Zentiva in Romania, de 79,2 milioane de euro anul trecut. Algocalmin detine o cota de piata de 22% si un milion de unitati vandute lunar, urmat de Antinevralgic, cu 12% din piata si vanzari de opt milioane de cutii anul trecut. Insa aceste cifre nu par a fisuficiente, compania propunandu-si o repozitionare a celor doua marci, cu scopul de a le face populare in randul generatiilor tinere. De reusita acestui proiect de promovare se va ocupa nou-numitul in functia de director comercial al diviziei de consumer health, Marius Topala, care impreuna cu echipa sa de 40 de oameni va avea misiunea de a revitaliza imaginea marcilor traditionale si de a-l impune pe piata pe “mostenitorul” lor, Ibalgin.

    “Ne dorim ca acesta sa devina, in timp, un brand la fel ca Antinevralgic si Algocalmin”, afirma oficialii Zentiva, care estimeaza pentru 2008 vanzari de circa un milion de euro pentru analgezicul Ibalgin. Daca unii producatori isi concentreaza fortele pe medicamente generice, altii prefera sa se orienteze catre segmente ale pietei care chiar daca nu genereaza volume mari, au vanzari importante valoric, prin prisma faptului ca se adreseaza unor boli precum cancerul, HIV /SIDA sau diabet, ale caror tratamente sunt costisitoare. “In segmentul de oncologie sunt mai putini bolnavi, dar care consuma un numar mare de resurse”, afirma Dan Nicolae Zaharescu, directorul executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

    O astfel de companie este Roche, unul dintre principalii producatori de medicamente la nivel mondial, care-si centreaza businessul din Romania pe trei mari portofolii de produse: virologie, onco-hematologie si tratamentul anemiei si cel posttransplant. Dintre acestea, cea mai promitatoare in vanzari este clasa de medicamente oncologice, tinand cont ca, dupa estimarile companiei, in tara sunt peste 300.000 de cazuri de cancer si apar peste 50.000 de noi cazuri in fiecare an, cat si ca urmare a masurilor luate anul trecut de Ministerul Sanatatii, prin care unele programe au fost trecute din segmentul de spital in cel de retail, iar fondurile acordate acestei arii terapeutice au fost suplimentate.

    “Estimam o crestere de 15% a cifrei de afaceri in 2008 comparativ cu anul trecut, pana la circa 489 de milioane de euro, principalul motor de majorare fiind oncologia, la care se adauga cateva noi molecule in tratamentul poliartritei si al osteoporozei”, detaliaza Dan Zamonea, directorul general al Roche Romania. Dar calculele acestuia ar putea fidate peste cap de schimbarea listelor cu medicamentele incluse in programele de sanatate, precum si de aprobarile emise de ministerul de resort. “Roche are aproape toate produsele incluse in programele nationale de sanatate in aria transplantelor, a anemiilor, a SIDA si a hepatitei, deci depindem foarte mult de fondurile alocate”, mai spune Zamonea.

    Intr-o situatie similara se afla si liderul pietei farmaceutice, GlaxoSmithKline (GSK), pentru care medicamentele din clasele antiinfectioase, pentru boli respiratorii si vaccinurile au realizat cele mai mari incasari anul trecut. In segmentul tratamentelor pentru boli respiratorii, vanzarile au fost de 40 de milioane de lei (circa 12 milioane de euro) pentru cele cinci produse aflate in portofoliu, acesta fiind a doua cea mai importanta gama din portofoliul GSK, dupa cea a medicamentelor antiinfectioase, potrivit informatiilor furnizate de David Lechleiter, directorul general al companiei.

    “GSK ramane cea mai mare companie producatoare de vaccinuri, segmentul tratamentelor anticancer generand vanzari de 100-200 de milioane de lei pentru cele 100.000- 200.000 de paciente”, a precizat Lechleiter, adaugand ca o doza de tratament costa, in medie, 100 de euro. Alaturi de oncologie, “medicamentele din clasele cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central, tract digestiv si metabolism acopera aproximativ 70% din intreaga piata si inregistreaza tendinte puternice de crestere”, apreciaza Mahendra Bharadwaj, directorul producatorului Terapia Ranbaxy. Portofoliul de produse al companiei este reprezentat in aceste clase terapeutice prin medicamente cardiovasculare ca Aspenter, Pentoxi Retard, Aspacardin, Simvor sau antiinfectioase ca Zanocin si Klabax, “multe dintre acestea fiind lidere pe segmentul lor”, declara Bharadwaj.

    Potrivit acestuia, anul trecut, medicamentele destinate reducerii colesterolului, antihipertensivele, antidiabeticele, antidepresivele si cele care trateaza afectiunea Alzheimer au inregistrat cele mai mari rate de crestere, evolutie sprijinita si de programele nationale de sanatate. Si in acest context, impactul cel mai semnificativ din 2007 pentru piata l-a avut trecerea unor programe din spital in reteaua de retail, ceea ce a sustinut afacerile farmaciilor.