BusinessMagazin

Tag: economie

  • Pogea: Economia a scazut cu peste 8% în trimestrul doi

    "Din punctul nostru de vedere, in trimestrul al doilea va fi o scadere economica mai mare decat in primul trimestru, va fi de peste 8%", a precizat Pogea.

    Ministrul a precizat ca vineri va fi modificata scrisoarea de intentie convenita cu FMI prin includerea noilor indicatori macroeconomici. "Fondul Monetar International a inceput sa lucreze deja la draftul de scrisoare de intentie, care va fi finalizat pana duminica", a mai spus Pogea.

    Ministrul finantelor nu a indicat o cifra exacta a noii tinte de deficit bugetar, insa a precizat ca FMI accepta o majorare a deficitului bugetar in acest an de la 4,6% la 7-7,1% sau chiar 7,2%, avand drept cauza nerealizarea veniturilor. Economia s-a contractat cu 6,2% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut.

     

  • BNR: Prognoza de inflatie pentru anul acesta este de 4,3%

    In scenariile alternative, inflatia poate cobora insa pana la 0% in 2010.

    “Ne mentinem o mare marja de incertitudine. Sunt atatia factori de incertitudine incat prognozele noastre pot sa se schimbe", a precizat Isarescu. Principalul factor indicat de guvernator este evolutia crizei globale.
     

  • Isarescu: Avem o reducere clara a consumului

    “Avem o reducere clara a consumului populatiei in cifre globale si asa cum e normal, un asemenea fenomen temepereaza presiunea asupra preturilor si determina consolidarea dezinflatiei", a precizat Isarescu.

    "Factorii principali care au contribuit la aceasta tendinta sunt diminuarea venitului disponibil si asteptarile negative, pesimiste, care s-au creat la nivelul populatiei privind evolutia economica. Inclinatia spre consum a fost afectata", a punctat guvernatorul BNR.

    "Putem vorbi despre o consolidare a dezinflatiei in trimestrul al doilea si indicatorul pe care il urmarim cu predilectie (core2 ajustat) inregistrat o scadere semnificativa. Speram ca aceasta tendinta va continua si in trimestrul 3 si chiar se va accelera" a mai precizat Isarescu.

     

  • Romanii nu cred ca Guvernul ii scapa de criza

    "Rolul statului in depasirea acestei perioade de criza este considerat decisiv, dar exista un mare capital de neincredere in capacitatea Guvernului de a veni cu solutii de redresare a situatiei economice actuale. In schimb, BNR, prin vocea guvernatorului Mugur Isarescu, este privita cu incredere, fiind perceputa drept singura institutie care tine cont de interesele romanilor si actioneaza ferm in favoarea lor", se precizeaza intr-un comunicat al GfK.

    Studiul sindicalizat realizat de companie, denumit "Ce s-a schimbat in atitudinile si comportamentul de cumparare al romanilor" a fost lansat in iunie 2009. Integreaza informatii din trei surse, respectiv un esantion de consumatori, o cercetare calitativa si o cercetare cantitativa.

    Analiza arata ca romanii sunt preocupati, in acest an, in principal de pierderea locului de munca si plata datoriilor, nu de cresterea nivelului de trai si un confort sporit in viata de zi cu zi, ca anul trecut.
     

  • Plosceanu, ARACO: Sunt multe masuri propuse de mediul patronal pe care Guvernul nu le-a acceptat

    "Sunt multe masuri pe care guvernul nu le-a acceptat din cele propuse de mediul patronal. Sunt si cateva masuri acceptate politic, aprobate in Parlament, care trebuiau aplicate imediat si care au trenat in semestrul I, cum ar fi compensarea TVA, finantari pentru infrastructura, plata creantelor, reabilitarea energetica a cladirilor, actualizarea codului fiscal sau neimpozitarea profitului reinvestit", a declarat Laurentiu Plosceanu.

     

    Presedintele ARACO, asociatie care reprezinta 1.500 de companii din constructii cu afaceri de peste 1,5 miliarde de euro, considera ca insuccesele economice din primul semestru se vor amplifica in urmatoarele luni, piata constructiilor urmand sa scada in acest an cu mai mult de 8%, cat reprezinta ultima estimare a Fondului Monetar International privind evolutia economiei romanesti in 2009.

     

    Laurentiu Plosceanu considera ca printre masurile indispensabile si urgente pe care autoritatile ar trebui sa le ia in urmatoarea perioada se numara finantarea consistenta a proiectelor existente sau a celor noi in sectorul de constructii, modificarea si actualizarea legislatiei achizitiilor publice, plata TVA la incasarea creantelor si compensarea TVA cu diversele datorii catre bugetele de stat si extinderea valorica a programului de reabilitare energetica.

     

    Click aici pentru a citi mai multe masuri anti-criza propuse autoritatilor de catre oamenii de afaceri.
     

  • Forfetarul: 100.000 falimente pentru 217 milioane euro

    Impozitul minim va aduce Incasari de aproximativ 1,16 miliarde de lei (In jur de 277 milioane de euro) pana la sfarsitul acestui an, de peste trei ori mai mari decat estimasera initial oficialii de la Finante. Astfel, In numai doua luni de aplicare a acestei obligatii, statul a Incasat 291,7 milioane de lei (69 milioane de euro) de la aproape 65% dintre firme, spune Sorin Blejnar, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

    In momentul introducerii acestei obligatii fiscale, Ministerul Finantelor miza pe o suma de doar 350 de milioane de lei pe opt luni de zile, din mai pana la sfarsitul acestui an. “Fara impozitul minim, 415.033 firme ar fi platit un impozit pe profit si venit de 22,25 milioane lei. Este o diferenta de 270 milioane lei, adica 65 de milioane euro, ceea ce arata ca introducerea impozitului minim a fost benefica”, explica presedintele ANAF.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • Studiu: 53% dintre respondenti resimt puternic criza

    "Desi criza economica nu a afectat in mod egal populatia tarii, intamplarile din ultima vreme au schimbat ceva in mentalitatea si comportamentul romanilor. Potrivit datelor noastre, 91% dintre cetatenii tarii au devenit mult mai atenti la modalitatea in care isi cheltuiesc si administreaza veniturile lunare", a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.

     

    51% dintre cei intervievati pentru realizarea studiului "Romanii, dupa un an de criza. Reactii si decizii" au declarat ca principala temere pe termen mediu este legata de posibilitatea micsorarii salariului, in timp ce 34% sunt ingrijorati sa nu isi piarda locul de munca. Ratele lunare la banca sunt prioritare pentru 18% dintre romani, in timp ce 11% isi doresc sa isi poata achita in continuare cheltuielile lunare (utilitati, intretinere, etc).

     

    Daca la sfarsitul anului trecut, studiul Kiwi Finance "Planurile si temerile romanilor pe timp de criza" arata ca 52% dintre romani planuiau achizitia unui imobili, dupa sase luni, lucrurile s-au schimbat radical. Astfel, 47% dintre intervievati au declarat ca nu mai au nicio prioritate de achizitie pentru acest an, in timp ce 37% se gandesc totusi sa isi cumpere o locuinta. O masina noua este tinta a 11% dintre respondenti in timp ce 1% planuiesc achizitionarea unui teren.

     

    77% dintre cei interesati de achizitii imobiliare in acest an si-ar asigura finantarea printr-un imprumut bancar, in timp ce 14% au afirmat ca ar prefera ratele platite direct catre dezvoltator. "Interes pentru achizitia de imobilie exista, iar programul Prima Casa va stimula si mai mult cererea", considera Anca Bidian.

     

    Compania a primit in ultimele trei saptamani 200 de solicitari pentru intermedierea unui credit ipotecar prin programul guvernamental, aproximativ 40 de dosare fiind inaintate catre banci. Dintre acestea, doar cateva au primit si aprobarea institutiei bancare si cea a Fondului de Garantare, potrivit reprezentantilor companiei.

     

    Studiul "Romanii, dupa un an de criza. Reactii si decizii" a fost realizat in perioada mai – iunie 2009 in mediul urban, pe un esantion de 1.000 de persoane, cu venituri cuprinse intre 400 si 2.000 de euro pe luna.

     

  • Ne dati ori nu ne dati

    FMI a refuzat sa deblocheze transa de 200 de milioane de euro, parte din pachetul financiar de 7,5 miliarde negociat de Letonia anul trecut cu Fondul si cu Comisia Europeana, desi Comisia a aprobat deja alocarea a 1,2 miliarde, iar premierul Dombrovskis a obtinut de la Bruxelles, de-a lungul lui iulie, mai multe asigurari ca Letonia nu va ramane fara finantarea internationala de care are nevoie ca de aer. Letonia a primit pana acum o prima transa de 600 de milioane de euro de la FMI la sfarsitul anului trecut si un miliard de euro de la Uniunea Europeana la iSceputul lui 2009.

    La un moment dat, parea sigur ca banii de la FMI vor veni in august, insa negocierile cu Fondul s-au prelungit, traversand destule momente tensionate. Cerintele inflexibile ale Fondului in privinta disciplinei fiscale, a stabilizarii sistemului bancar si a refinantarii datoriei guvernamentale au generat iritare la Riga; ministrul economiei, Artis Kampars, a declarat chiar ca “reprezentantii (FMI) care stau la Washington si au studiat la Yale nu inteleg pe deplin ceea ce se intampla in Letonia”, facand aluzie la pozitia mai veche a Fondului de a acorda mai multa importanta disciplinei bugetare decat cresterii economice (in cazul de fata, economia este asteptata sa se contracte cu 18%) ori conditiilor sociale si politice din tarile debitoare.

    Intr-adevar, din cauza caracterului foarte sensibil al cerintelor Fondului (scaderea drastica a cheltuielilor sociale sau, daca nu, o crestere din 2010 a TVA de la 21% la 23%, precum si abandonarea tuturor proiectelor de parteneriate public-privat, ceea ce inseamna renuntarea la constructia sau modernizarea a nenumarate scoli, spitale sau lucrari de infrastructura pentru utilitati), reprezentantii FMI au cerut expres ca memorandumul ce va fi semnat pentru eliberarea transei de bani sa fie semnat de toate partidele din coalitia de guvernamant, astfel incat sa se asigure ca nimeni nu se va opune ulterior. Aceasta a dus la discutii aprinse intre partide pe marginea mai multor propuneri de masuri de austeritate cu bataie mai lunga, inclusiv taierea a 500 de milioane de lati (713 milioane de euro) din bugetul pe 2010.

    Ca sa nu mai spunem ca putini politicieni sunt dispusi sa semneze cu inima usoara un document care ar urma sa prevada clar ca orice decizie cu impact fiscal luata de guvernul leton va trebui discutata si aprobata in prealabil cu Comisia Europeana si FMI, ceea ce inseamna lipsirea practica de suveranitate a autoritatilor de la Riga. Pana vineri seara, singurul capitol la care letonii au obtinut laude din partea misiunii FMI a fost reorganizarea autoritatii nationale fiscale, impartita in esenta in doua (un departament de colectare a impozitelor si unul de colectare a taxelor vamale).

    Reuters comenteaza ca disputa Letoniei cu FMI ar putea impinge UE intr-o dilema – daca sa salveze cu orice pret statele europene aflate in criza, chiar daca acestea refuza sa se conformeze cerintelor de disciplina fiscala, sau sa nu le ofere asistenta, riscand sa suporte apoi consecintele unei eventuale intrari a acestora in incapacitate de plata sau ale unor posibile miscari sociale de protest. “Letonia va fi un test pentru Europa”, a comentat un expert de la Danske Bank. “In Letonia, politica interna e cea care decide cursul lucrurilor. Intrebarea e ce va face Europa daca FMI isi retrage sprijinul”, afirma el. Deocamdata, cei 1,2 miliarde de euro primiti de Riga de la UE i-au oferit deja marja de actiune premierului Dombrovskis, care a putut sa replice FMI ca tara lui nu mai e pe marginea prapastiei, pentru ca i-au sosit banii de la Bruxelles.

  • Economia Lituaniei s-a prabusit cu 22% in T2

    Dupa o scadere de 13,3% a PIB-ului in primul trimestru, economia Lituaniei a devenit cea mai sever afectata economie din UE, precizeaza The Wall Street Journal.

    Cauza caderii abrupte a economiei o reprezinta problemele grave din industrie si sectorul constructiilor. Se anticipa de catre analisti, in cel mai rau caz, o contractare anuala de 16,7%.

    In Letonia, considerata pana acum cea mai slaba economie din UE, previziunile anticipeaza o cadere de 18% a PIB-ului la 30 iunie fata de perioada similara din 2008.

    Guvernul lituanian a precizat ca tara se poate descurca fara ajutorul Fondului Monetar International sau al altor institutii multilaterale.
     

  • Tanasescu: „Cota unica? Vedem daca e suficienta”

    El susţine că se impune o “neutralitate a taxării”, ceea ce înseamnă că mărimea cotei unice să nu influenţeze veniturile pe care le încasează bugetul de stat. Întrebat dacă are o sugestie referitoare la un anumit nivel al cotei unice, acesta s-a arătat rezervat: “Am, dar nu vă pot spune la momentul de faţă.
    Trebuie să vedem cât ar trebui să se colecteze la bugetul de stat”, a arătat Tănăsescu. În ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, reprezentantul României la FMI a fost ferm. „TVA, aşa cum este, funcţionează foarte bine şi nu trebuie umblat la ea”. Tănăsescu nu vede cu ochi buni o diminuare a TVA nici măcar pentru alimentele de bază.
    Cititi  mai multe pe www.gandul.info