Tag: vizita

  • Cât câştigă o stewardesă din România la compania Emirates

    Meseria de stewardesă aduce după sine multe beneficii, dar la fel de multe sacrificii. Sutele de ore de zbor înseamnă, pe de o parte, vizite în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii dar, pe de altă parte, şi timp petrecut departe de casă şi de cei apropiaţi.

    Unul dintre cele mai importante atuuri ale meseriei este pachetul salarial. La compania Emirates, o stewardesă câştigă aproximativ 1.700 euro pe lună plus diurne, pentru o medie de 80 de ore de zbor.

    Emirates a organizat în repetate rânduri sesiuni ample de recrutare în România mizând pe faptul că oferă un salariu triplu faţă de venitul mediu, asigură cazare şi masă şi posibilitatea de a vizita întreaga lume. Iar câteva mii de tinerii din România sunt deja angajaţii companiei, unui dintre ei fiind chiar pilot. „Emirates angajează de mult timp tineri români şi din Europa de Est pentru că fetele sunt frumoase, învaţă uşor limbi străine şi relaţionează uşor cu alţi oameni din alte culturi”, spune o angajată a companiei din România, fostă stewardesă în Orientul Mijlociu pentru mai mulţi ani.

    Emirates s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bune companii aeriene din lume în 2013, realizat de Skytrax. Compania a urcat şapte locuri, în 2012 ocupând locul 8.

    Există însă o serie de condiţii pe care candidatele trebuie să le respecte pentru a lucra la o companie aeriană. Spre exemplu, există o înălţime minimă acceptată, companiile cerând candidatelor să ajungă, cu mâna, până la înălţimea de 2,12 metri. Tatuajele nu sunt permise decât în locuri ce nu sunt vizibile iar statutul de fumător este total interzis.

  • Dragnea, după vizita comuniştilor chinezi: Încheiem negocieri la Cernavodă, începem lucrări la Rovinari

     ”În ceea ce priveşte proiectele economice, vineri voi avea o întâlnire cu preşedintele companiei nucleare din China. Este o vizită extrem de importantă. Suntem foarte aproape de a finaliza discuţiile şi negocierile pentru investiţia de la Cernavodă. În ceea ce priveşte Rovinariul, sunt toate şansele ca în toamnă să inaugurăm începerea lucrărilor”, a spus Dragnea.

    El a precizat că Guvernul va aproba, într-o viitoare şedinţă, memorandumul cu locaţiile pentru realizarea a cinci parcuri tehnologice în România, aşa cum s-a decis în cursul vizitei ministrului Energiei, Constantin Niţă, în China, desfăşurată recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea, după vizita comuniştilor chinezi: Încheiem negocieri la Cernavodă, începem lucrări la Rovinari

     ”În ceea ce priveşte proiectele economice, vineri voi avea o întâlnire cu preşedintele companiei nucleare din China. Este o vizită extrem de importantă. Suntem foarte aproape de a finaliza discuţiile şi negocierile pentru investiţia de la Cernavodă. În ceea ce priveşte Rovinariul, sunt toate şansele ca în toamnă să inaugurăm începerea lucrărilor”, a spus Dragnea.

    El a precizat că Guvernul va aproba, într-o viitoare şedinţă, memorandumul cu locaţiile pentru realizarea a cinci parcuri tehnologice în România, aşa cum s-a decis în cursul vizitei ministrului Energiei, Constantin Niţă, în China, desfăşurată recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Senatul a cheltuit în martie 100.000 de lei pe deplasări externe. TOPUL celor mai scumpe vizite oficiale

     Discuţiile pe tema costurilor deplasărilor externe au avut loc în Biroul Permanent al Senatului încă din luna martie, când, în şedinţa din data de 17 martie, chestorul Nicolae Moga (PSD) atrăgea atenţia asupra faptului că, în ritmul în care se aprobă aceste deplasări în afara ţării, la diverse acţiuni, în vară Senatul va rămâne fără niciun ban.

    “Am cheltuit până la ora asta (martie – n.r.) cu 30% mai mult pentru deplasările externe. În ritmul ăsta, vă atenţionez că, la vară, nu mai avem niciun ban pentru deplasări externe”, spunea atunci chestorul PSD.

    Potrivit situaţiei cheltuielilor externe ale senatorilor în luna martie, suma totală a cheltuielilor cu deplasările externe a ajuns la circa 99.000 de lei.

    Cea mai scumpă deplasare externă a fost a senatorului PSD Florea Voinea, membru în comisia de politică externă, în vizită oficială în Republica Chineză, pentru care Senatul a plătit peste 20.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ascensiunea Regelui Ciocolatei – cum a ajuns magnatul Poroşenko preşedintele Ucrainei

    Părea puţin probabil în urmă cu nici şase luni, dar magnatul Petro Poroşenko, cu afaceri importante în producţia de dulciuri, a fost ales preşedintele Ucrainei. Întrebarea rămâne, însă: este Poroşenko un oportunist sau un vizionar? Cei care ar vrea să-l înţeleagă pe Poroşenko ar trebui să viziteze Vinnîţea, reşedinţa unei regiuni la circa 200 de kilometri de Kiev. Oraşul, situat pe râul Bug, are 370.000 de locuitori şi o universitate de medicină.

    Timp îndelungat, oraşul a avut două atracţii turistice. Prima este casa lui Nikolai Pirogov, cel care a fondat medicina de război în Rusia. Pirogov a murit în 1881, iar în prezent se află îmbălsămat la Vinnîţea. Cealaltă atracţie este sediul “Werwolf” al lui Hitler, construit în 1942 şi situat într-o pădure la 8 kilometri de oraş. Dar de circa trei ani, Vinnîţea are şi o a treia atracţie turistică: cel mai mare spectacol cu fântâni arteziene muzicale, scrie revista germană Der Spiegel. Turişti din toată Ucraina vizitează oraşul pentru a vedea spectacolul, considerat printre cele mai impresionante 10 de acest fel din lume.

    Sau cel puţin aşa se spune în cele două fabrici de ciocolată din Vinnîţea, ambele deţinute de conglomeratul Roshen, al lui Poroşenko. Roshen este cel mai mare producător de ciocolată din Ucraina, iar Poroşenko unul dintre cei mai bogaţi ucraineni, cu o avere estimată de Forbes la 1,6 miliarde de dolari înaintea crizei.

    Fântânile arteziene au fost un cadou al miliardarului pentru locuitorii din Vinnîţea, pe care îi reprezintă în parlamentul de la Kiev. În Vinnîţea nu sunt semne ale luptelor din alte regiuni ale ţării. Este un oraş calm şi modern. Transportul în comun funcţionează permanent şi există chiar şi o linie telefonică la care locuitorii se pot plânge primarului când nu funcţionează ceva.

    Piaţa în stil Poroşenko. Cu câteva zile înaintea alegerilor, Poroşenko a vizitat oraşul pentru a convinge populaţia să-l susţină. Miile de oameni care l-au aşteptat nu au fost greu de convins, potrivit Der Spiegel. Şi nu doar pentru că 5.000 dintre locuitori lucrează în fabricile lui, ci şi pentru că plăteşte salarii mai mari decât în alte locuri. Recent, a deschis o a treia fabrică în oraş.

    Oamenii s-au adunat în centrul oraşului, cu baloane în culorile naţionale ale Ucrainei şi steaguri cu sloganul “Trăieşte într-un nou mod – Poroşenko!”. Fiul de 28 de ani al miliardarului, Aleksei, reprezentant în parlamentul regional, l-a aşteptat lângă podium.

    Candidatul la prezidenţiale a întârziat 20 de minute. Poroşenko, în vârstă de 48 de ani, purta un costum albastru, cu cravată cu dungi. A compensat pentru întârziere printr-un discurs înflăcărat. “Nu vom mai permite niciodată cuiva să tragă Ucraina înapoi în trecut. Vom înfiinţa o nouă armată, capabilă să apere suveranitatea ţării noastre. Şi nu mai putem trece niciodată printr-o ruşine precum anexarea Crimeei”, a strigat el către mulţime.

    Oamenii adunaţi în centrul oraşului au răspuns scandându-i numele. Poroşenko a promis tot ce au vrut oamenii să audă: o poliţie “care să apere drepturile fiecărui cetăţean”; pace pentru ca oamenii de afaceri să revină; sprijin pentru clasa de mijloc; perspective pentru tineri. “Ceea ce am făcut la Vinnîţea vom face şi în restul ţării. Vom fi mândri să trăim în Ucraina.”
    andidatul surpriză. În prezent, nimeni nu este mândru că trăieşte în Ucraina. Şi nici măcar Poroşenko, între timp ajuns preşedinte, nu a explicat cum va face toate aceste lucruri într-o ţară aproape în faliment.

    Dar fabricantul de ciocolată este un personaj care inspiră, aflat într-o stare permanentă de nelinişte, de impulsivitate. “Nu este lipsit de forţă”, spune o persoană care îl cunoaşte. Alţii îl descriu pe cel care afirmă că vrea să salveze Ucraina ca pe un om exploziv, isteric, răzbunător şi, câteodată, ciudat şi nebun. Oportunitatea organizării alegerilor prezidenţiale a fost pusă sub semnul întrebării de boicotul din regiunile Doneţk şi Lugansk, controlate de separatişti, dar şi de incertitudinile privind poziţia Rusiei. În acelaşi timp, însă, Ucraina avea nevoie de un şef de stat.

    Deşi în urmă cu jumătate de an nimeni nu‑şi imagina o candidatură a miliardarului, care pe lângă producţia de ciocolată are şi fabrici auto, un şantier naval şi un post TV, într-o perioadă de câteva săptămâni notorietatea acestuia a crescut la un asemenea nivel, încât i-a permis să câştige alegerile din primul tur.

    Lungul drum către avere. Poroşenko este originar dintr-un mic oraş la sud-vest de Odesa, aproape de graniţa cu Republica Moldova. Tatăl său a lucrat ca inginer agronom în perioada sovietică, iar mai târziu a devenit director al asociaţiei antreprenorilor Ukrprominvest. În arhivele statului există unele indicii că tatăl lui Poroşenko ar fi petrecut doi ani în închisoare pentru că ar fi furat de la stat.

    Petro era destul de neastâmpărat în şcoală şi, chiar dacă avea note bune în general, a avut media scăzută la purtare. A practicat sporturi, mai ales judo, iar după ce s-a bătut cu patru cadeţi la comisariatul militar a fost trimis să facă armata în Kazahstan. După serviciul militar obligatoriu, Petro a studiat relaţii internaţionale şi drept internaţional la Kiev. În timpul facultăţii s-a întâlnit cu Marina, care avea să-i devină mai târziu soţie.

    Primul copil al celor doi, un băiat s-a născut în 1985, urmat de două fete gemene în 2000 şi un alt fiu în 2001. În timp ce Poroşenko îşi termina studiile la începutul anilor ‘90, URSS se destrăma. La fel ca mulţi oameni cu studii superioare, a ales să-şi deschidă o afacere, în comerţul cu boabe de cacao. În anii í90 a început să cumpere fabrici de ciocolată din Ucraina, Rusia, Lituania şi Ungaria.

    Poroşenko a organizat aceste fabrici în grupul Roshen, după partea din mijloc a numelui său. Roshen se situează, după venituri, pe locul 18 în lume între companiile producătoare de dulciuri, nu cu mult în urma unor nume precum Haribo, Lindt şi Arcor. Succesul lui Poroşenko, adus de vânzările mari din Rusia, a devenit însă un blestem odată cu înrăutăţirea relaţiilor dintre cele două ţări.

  • Voinea spune că rectificarea bugetară va fi discutată cu FMI în iulie şi aprobată în august

     Oficialul MF a răspuns unei întrebări privind negocierile care vor începe luni cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, precizând că la această misiune nu se va negocia rectificarea bugetară.

    În aceste condiţii, cel mai probabil, va fi amânată reducerea CAS, preconizată de premierul Victor Ponta pentru jumătatea acestui an, adică 1 iulie.

    O misiune a FMI va veni la începutul săptămânii viitoare la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by.

    Execuţia bugetară pe primele patru luni indică o performanţă slabă a încasărilor bugetare, iar deficitul de numai 0,28% din PIB este rezultatul scăderii cheltuielilor bugetare, cu 4% faţă de perioada similară a anului trecut, inclusiv cele pe investiţii publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turismul sportiv: reprezintă golful o nouă oportunitate pentru România?

    “Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) prognozează că, până în anul 2020, aproape unul din trei turişti care vor veni să viziteze Europa, vor alege o destinaţie din Europa Centrală şi de Est, iar turiştii amatori de golf sunt întotdeauna în căutare de noi locuri”, notează un comunicat KPMG.

    Pentru vacanţele de golf, cele mai vizitate destinaţii din Europa continuă să fie Spania şi Portugalia, urmate de Scoţia şi Turcia, în timp ce Italia şi Bulgaria au câştigat în popularitate în ultima perioadă.

    “Din cauza lipsei facilităţilor, numărul de jucători înregistraţi în Asociaţia Jucătorilor de Golf din România nu reflectă în mod real potenţialul pieţei. Comparativ cu ţările învecinate, România se situează printre ultimele locuri în clasamentul terenurilor de golf. Suntem, evident, cu mult în urma Republicii Cehe cu cele 96 de terenuri de golf de care dispune, dar nu stăm mai bine nici faţă de Polonia care are 27 de terenuri – 3.000 de jucători afiliaţi, Ungaria – 15 terenuri şi 1.400 de jucători, şi Bulgaria – 7 terenuri şi 640 de jucători”, declară Richard Perrin, Partner Advisory KPMG.

    Conform studiului KPMG, dacă un investitor poate obţine terenul în concesiune, costurile unui complex de golf se vor ridica oricum la aproximativ 12 milioane de euro. Această sumă ar asigura amenajarea unui teren cu 18 găuri, o sală de conferinţe, un restaurant şi baruri, 12 cabane, un centru spa şi zone destinate activităţilor de recreere.

    “În perioada 2008-2013 costul mediu necesar realizării unei găuri de golf în estul Europei, pentru terenuri de orice dimensiune, era de 367.000 de Euro, de trei ori mai mult faţă de 106.000 de Euro în perioada 2004-2008. Principalul motiv este că proiectele imobiliare recente din regiune au avut o calitate net superioară. Comparativ cu acest preţ, costul mediu de dezvoltare în Europa de Vest şi Europa Mediteraneeană de Sud-Est (Franţa, Italia, Portugalia, Spania, Cipru) este de 450.000 de Euro, iar în EMA este 328.000 Euro”, se arată în comunicat.

  • Mesajele lui Biden pentru România şi o reacţie rusească

    Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.

    Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).

    Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.

    Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.

    De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.

    Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.

  • Preziua alegerilor europarlamentare: Băsescu scuipat, Ponta huiduit

    La coborârea de pe vas, şeful statului a fost scuipat în faţă, de la o distanţă foarte mică, de un bărbat din mulţime. Bărbatul a fost imobilizat imediat de către ofiţerii SPP, în timp ce şeful statului s-a şters cu mâna pe faţă, apoi a continuat să vorbească cu câţiva oameni din mulţimea adunată în terminalul de pasageri al Portului Constanţa.

    Potrivit corespondentului Mediafax, bărbatul a fost dus la audieri la sediul Poliţiei Judeţene, fiind cercetat pentru ultraj. El se numeşte Adrian Zglobiu, are 39 de ani, este şomer şi este din Constanţa.

    La rândul său, premierul Victor Ponta a fost huiduit, sâmbătă, la sosirea în Gara de Nord din Bucureşti, unde a ajuns de la Craiova, de un grup de aproximativ 30-40 de tineri care l-au aşteptat la ieşirea de pe peron. Când tinerii au început să huiduie, Ponta i-a salutat cu mâna. “De ce te-a trimis?” i s-a adresat Ponta unui tânăr din grup, râzând. “Eu nu i-am aranjat nimic lui Băsescu azi la Constanţa. Nu trebuia să-mi aranjeze el aici”, a continuat liderul PSD, citat de Mediafax.

    Victor Ponta a fost la Gara Craiova pentru a se îmbarca în prima cursă a trenului electric Hyperion, primul tren electric fabricat în România de către compania Softronic Craiova. Hyperion, prima ramă electrică din România, cu podea joasă şi tracţiune asincronă produsă de industria românească de profil, poate fi construită în două variante de viteză maximă, de 160 km pe oră, respectiv 200 km pe oră.

    Hyperion este un tren de concepţie românească, gradul de integrare al industriei româneşti fiind de 75%. Trenul este compus din 4 vagoane, având o capacitate de transport de 188 de locuri. Datorită sistemului său de alimentare bi-sistem, trenul poate fi folosit şi în alte ţări.

  • Povestea femeii pilot de la Blue Air: are 32 de ani, câştigă mii de euro pe lună şi a visat din liceu să fie comandant

    În fiecare zi de muncă, Laura Gârdu vizitează un oraş din Europa. Nu face cumpărături şi nu are timp să vadă nici aeroportul, nicidecum oraşul. Dar munceşte călătorind, un vis care ocupă mintea multor corporatişti.

    180 DE ORE PE ELICOPTER ŞI 3.500 DE ORE DE ZBOR LA MANŞA AVIOANELOR BOEING. ACESTEA SUNT CIFRELE DIN CARIERA DE PÂNĂ ACUM A LAUREI GÂRDU (32 DE ANI), absolvent al Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi al Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, acum comandant de avion comercial. Visul ei este să ajungă şi la manşa unui Boeing 777, un avion de mare capacitate, folosit pe zboruri intercontinentale.

    Nu este prea vorbăreaţă, dar povesteşte că înălţimile au pasionat-o de mică: „Când eram mică şi vedeam avioane pe cer le urmăream îndelung cu privirea şi îmi doream să ajung la ele. Am avut chiar o perioadă în copilărie când la întrebarea «Ce vrei să fii, puişor, când te faci mare?» răspunsul meu era: cosmonaut. Ulterior nu pot spune că am rămas fixată pe ideea aceasta, însă cumva destinul m-a adus în aviaţie”, spune Laura Gârdu, pe care am întâlnit-o la sediul companiei aeriene Blue Air, răsfoind reviste de aviaţie. De altfel, un moment decisiv în cariera ei a fost, după cum spune ea, „când am descoperit revistele Top Gun în liceu şi am decis că vreau să devin pilot”.

    DE ŞAPTE ANI, BIROUL EI ESTE CABINA UNUI AVION BOEING 737, DE UNDE COORDONEAZĂ ZILNIC DOUĂ ZBORURI (DUS-ÎNTORS) PE RUTE DIN REŢEAUA COMPANIEI AERIENE LOW-COST BLUE AIR. Timp de cinci-şase ore pe zi zboară la manşa avionului pe toate rutele companiei. Înainte a zburat pe avioane de mici dimensiuni. Are 55 de ore de zbor pe Cessna 172 S, 20 de ore pe avioane de tip Diamond Katana Da-20, 20 de ore pe avioane Piper Seneca PA-34, iar pe elicoptere Eurocopter 120 şi Eurocopter 155B are 180 de ore de zbor.

    După ce a absolvit în 2000 Colegiul Naţional „Cantemir Vodă„  din Bucureşti, profilul Informatică, Laura Gârdu a ales să studieze construcţii aerospaţiale la Facultatea de Inginerie Aerospaţială din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti (2000-2005), iar în perioada 2004-2007 a urmat cursurile Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă pentru formarea ca pilot comercial de elicoptere.

    „Înainte de-a mă înscrie la facultate singura mea experienţă pe avion fusese pe un zbor Bucureşti-Londra, pe care am călătorit ca pasager. M-am orientat spre aviaţie din pasiune, nu este ceva ce am moştenit din familie. Părinţii mă vedeau studentă la Medicină sau la Limbi Străine.„ La admitere la Şcoala Superioară de Aviaţie a susţinut teste la matematică, fizică şi engleză, probe eliminatorii, alături de cea medicală: „60% dintre candidaţi au picat la proba medicală. Trebuie să ai o motivaţie clară dacă vrei să devii pilot. Eu am depus tot efortul pentru a ajunge pilot, mi-am dorit foarte mult să fac acest lucru, factorul personal a contat mult”.

    PÂNĂ ÎN 20 DE LOCURI SUNT BUGETATE ANUAL LA ŞCOALA SUPERIOARĂ DE AVIAŢIE. Instruirea pentru licenţa de pilot de linie ATPL (airlines transport pilot license), care permite operarea de zboruri cu avioane ce transportă pasageri, costă circa 60.000 de euro şi constă în maximum 36 de luni de şcolarizare şi 220 de ore de zbor (dintre care o parte pe simulator). La absolvirea cursurilor se susţin examene teoretice şi practice pentru obţinerea licenţei ATPL, care atestă cea mai înaltă calificare a unui pilot. Această licenţă este valabilă şapte ani, timp în care un pilot trebuie să acumuleze minimum 1.500 de ore de zbor, în caz contrar pierzându-şi licenţa.

    Un absolvent al Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă care a urmat un curs de pregătire integrat pentru obţinerea licenţei ATPL are calificare de copilot pe avioane multimotor şi multiechipate destinate transportului aerian public, putând să ajungă chiar comandant după alte cursuri. După şcoală însă, fiecare absolvent beneficiază de training suplimentar în cadrul companiilor aeriene la care se angajează, pentru a se pregăti de zbor pe avioanele cu care operează acestea.

    La Blue Air lucrează 76 de piloţi, din care doar patru sunt femei copilot, iar două ocupă funcţia de comandant. Şi soţul Laurei Gârdu lucrează tot ca pilot în cadrul acestei companii, amândoi fiind recrutaţi în 2007.

    LAURA GÂRDU SPUNE CĂ ARE PROGRAM CA ORICE ALT ANGAJAT, DOAR CĂ ACESTA ÎNCEPE MEREU LA ALTE ORE. De fiecare dată la finalul programului merge acasă, la familia ei. În timpul liber face sport, merge cu rolele sau cu bicicleta.

    “Să fiu pilot înseamnă să am o meserie care îmi place, care îmi aduce satisfacţii, emoţii şi o confirmare a faptului că omul trebuie încurajat să facă ceea ce îşi doreşte pentru că aşa va da cele mai bune rezultate. Din momentul când mi-am propus să urmez o carieră în aviaţie, drumul spre manşă nu mi s-a parut nici greu, nici uşor, doar natural. Am privit fiecare nouă provocare ca pe o etapă firească ce trebuie parcursă pentru a îmi atinge idealul.”

    Salariul unui pilot variază în funcţie de numărul orelor de zbor, de compania aeriană angajatoare şi de rutele pe care se zboară. Un pilot de avion câştigă între 2.000 şi 7.000 de euro pe lună în România, potrivit datelor din piaţă. Un pilot comandant poate ajunge şi la 10.000 de euro pe lună.

    „O mare bucurie la fiecare zbor este plăcerea pură a înălţimii, a detaşării de zgomotul cotidian, dar mai este şi aventura călătoriei, a parcurgerii unei distanţe mari într-un timp relativ scurt. Nu doar o dată m-am surprins gândindu-mă la întoarcerea acasă dintr-o cursă: Ia te uită, este ora trei după-amiază şi eu am fost deja până la Paris şi înapoi”.

    Chiar dacă zilnic ajunge în altă destinaţie din străinătate la manşa avionului, ea nu este şi turist în acelaşi timp, dat fiind că nu coboară din avion, ci rămâne în cockpit pentru a se pregăti de zborul de întoarcere. „Când ajungem într-o destinaţie nouă, noi, piloţii, nici nu avem timp să admirăm peisajul de sus, deoarece suntem foarte concentraţi pentru aterizare. Nici nu coborâm din avion, ci ne pregătim pentru zborul de retur pe cursele de curier mediu (distanţe medii)”, spune Laura Gârdu.

    Laura Gârdu mai spune că provocările zborului sunt pe măsura satisfacţiilor oferite. Periodic un pilot trece printr-o serie de examene şi verificări, iar când se află la manşa avionului trebuie să fie pregătit pentru orice: „Ce înseamnă orice? Condiţii meteorologice dificile şi în general elementul de necunoscut care poate apărea în orice moment, întrucât niciun zbor nu seamănă cu altul, chiar dacă este pe aceeaşi rută, la aceeaşi oră sau pe acelaşi fel de vreme”.