BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Câţi bani au ajuns să scoată din buzunar românii, în fiecare lună, pentru taxe, impozite şi contribuţii sociale

    Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

    În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

    „Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani au ajuns să scoată din buzunar românii, în fiecare lună, pentru taxe, impozite şi contribuţii sociale

    Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

    În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

    „Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă vreţi o Românie prosperă, acceptaţi impozite şi taxe mai mari. Dacă nu, nu mai aveţi aşteptări de la stat

    Cat mai mare si mai usor obtinut. Da, avem angajati si vrem sa-i platim cu cat mai putin, dar nu se mai poate. Si ei trebuie sa traiasca decent, avand o familie de intretinut. Da, pentru salariile lor, stiu, platim prea mult, comparativ cu alte tari. Povara contributiilor salariale e prea mare. Dar mai stiu ca, aproapte tuturor antreprenorilor seriosi, le merge din ce in ce mai bine. Si mai stiu, ca si voi – patroni romani si manageri straini, ca acest lucru nu ni se datoreaza exclusiv noua si expertizei noastre, indiferent cat de buni suntem profesional. Statul roman a facut ceva pentru noi si acest lucru trebuie sa il intoarcem. Trebuie recunoscut rolul statului si incurajat pe viitor. Va dau un exemplu foarte cunoscut: daca piata imobiliara nu era sustinuta prin programele ‘Prima casa”, acest domeniu era in colaps dupa 2009 si majoritatea firmelor cu servicii si produse conexe ar fi fost inchise astazi. Datorita interventiei statului, astazi vorbim de o indistrie imobiliara care se apropie de cea din perioada boom-ului, respectiv 2006-2008.

        In ultimii ani, prin masurile si facilitatile oferite investitorilor romani si straini, partidul-stat PSD a luat cele mai liberale masuri, ever. Asa-zisa opozitie liberala nici nu s-a gandit la multe dintre ele, daramite sa le propuna sau sa le sustina. In aceste conditii, va intreb, dragi colegi, antreprenori si manageri: daca statul roman ne-a oferit sansa de a avea un profit mai mare, oare, nu are dreptul sa ne ceara un pic mai mult pentru bugetul statului? Oare, daca numai noua ne merge bine si statului roman la fel de prost, noi voi trai mai bine? Daca angajatii nostri ar trai de pe o zi pe alta, vor fi mai dornici sa munceasca mai bine sau nu? Cu aceeasi bani la bugetul statului, vom avea autostrazi mai multe sau educatie mai performanta pentru angajatii nostri?  Va dau un mic exemplu: chiar daca aveti cea mai completa asigurare de sanatate si aveti un accident, prima data ajungeti la urgenta si apoi, daca scapati cu viata, sunteti transportati in strainatate pe baza asigurarii private.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dacă vreţi o Românie prosperă, acceptaţi impozite şi taxe mai mari. Dacă nu, nu mai aveţi aşteptări de la stat

    Cat mai mare si mai usor obtinut. Da, avem angajati si vrem sa-i platim cu cat mai putin, dar nu se mai poate. Si ei trebuie sa traiasca decent, avand o familie de intretinut. Da, pentru salariile lor, stiu, platim prea mult, comparativ cu alte tari. Povara contributiilor salariale e prea mare. Dar mai stiu ca, aproapte tuturor antreprenorilor seriosi, le merge din ce in ce mai bine. Si mai stiu, ca si voi – patroni romani si manageri straini, ca acest lucru nu ni se datoreaza exclusiv noua si expertizei noastre, indiferent cat de buni suntem profesional. Statul roman a facut ceva pentru noi si acest lucru trebuie sa il intoarcem. Trebuie recunoscut rolul statului si incurajat pe viitor. Va dau un exemplu foarte cunoscut: daca piata imobiliara nu era sustinuta prin programele ‘Prima casa”, acest domeniu era in colaps dupa 2009 si majoritatea firmelor cu servicii si produse conexe ar fi fost inchise astazi. Datorita interventiei statului, astazi vorbim de o indistrie imobiliara care se apropie de cea din perioada boom-ului, respectiv 2006-2008.

        In ultimii ani, prin masurile si facilitatile oferite investitorilor romani si straini, partidul-stat PSD a luat cele mai liberale masuri, ever. Asa-zisa opozitie liberala nici nu s-a gandit la multe dintre ele, daramite sa le propuna sau sa le sustina. In aceste conditii, va intreb, dragi colegi, antreprenori si manageri: daca statul roman ne-a oferit sansa de a avea un profit mai mare, oare, nu are dreptul sa ne ceara un pic mai mult pentru bugetul statului? Oare, daca numai noua ne merge bine si statului roman la fel de prost, noi voi trai mai bine? Daca angajatii nostri ar trai de pe o zi pe alta, vor fi mai dornici sa munceasca mai bine sau nu? Cu aceeasi bani la bugetul statului, vom avea autostrazi mai multe sau educatie mai performanta pentru angajatii nostri?  Va dau un mic exemplu: chiar daca aveti cea mai completa asigurare de sanatate si aveti un accident, prima data ajungeti la urgenta si apoi, daca scapati cu viata, sunteti transportati in strainatate pe baza asigurarii private.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un deputat englez câştigă 670.000 de lire sterline într-un an, dar îşi cumpără frigider de 94,74 de lire din banii contribuabililor

    Deputatul Tory Geoffrey Cox a câştigat aproape 670.000 de lire sterline pe lângă veniturile sale parlamentare de 74.962 de lire sterline în ultimul an. El a câştigat fabuloasa sumă – care este de 25 de ori mai mare decât salariul mediu în Marea Britanie – din activitatea sa ca avocat. Unul dintre joburile sale, prin care Cox furnizează servicii de consultanţă juridică, i-a adus aproape 147.000 de lire sterline pentru aproximativ 80 de ore de muncă.

    În ciuda veniturilor sale vaste şi a salariului de deputat, Cox a revendicat încă 16.500 de lire sterline pentru cheltuielile sale ca deputat, în acest an financiar. Doar în luna septembrie a luat din taxele contribuabililor o sumă de  94.74 de lire sterline pentru a-şi achiziţiona un frigider în biroul său de circumscripţie.

    În total, Cox a înregistrat venituri suplimentare de 666.922 de lire sterline în ultimele 12 luni, cu toate că unele dintre acestea sunt pentru activitatea efectuată anterior. Venitul său provine de la mai multe firme juridice din Marea Britanie, dar include, de asemenea, veniturile a trei companii aflate în paradisul fiscal din Insulele Cayman.

    La inceputul acestui an, el a fost mustrat pentru că a „omis” să declare suma 400.000 de lire sterline câştigată 2015. Cox a fost forţat să îşi ceară scuze, dar a scăpat fără nicio acuzaţie oficială împotriva sa. Comitetul a conchis că deptatul a comis o încălcare „gravă” a normelor, dar a acceptat declaraţia sa, aceea că nu a intenţionat să-şi ascundă câştigurile.

    Atunci când a fost criticat pentru nivelul câştigurilor sale din trecut, Cox a susţinut că taxele pe care le plăteşte sunt mai mari decât salariul său de deputat. Mai mult, el a mai spus că a lucrat între 50 şi 60 de ore pe săptămână pentru circumscripţia sa, desfăşurâdu-şi activităţile juridice în timpul vacanţei parlamentare sau la sfârşit de săptămână. 

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să introducă noi taxe după Brexit

    Deşi retragerea Marii Britanii din blocul comunitar va însemna pierderea unui important partener şi contribuitor la finanţarea programelor şi politicilor Uniunii Europene, Brexitul va înlătura câteva obstacole din calea sectorului de venit al bugetului UE, potrivit Comisiei Europene.

    Prin Documentul de reflecţie al Comisiei privind viitorul finanţelor UE se cere statelor membre să examineze modul în care pot fi îmbunătăţite propriile resurse, care, în prezent, sunt reprezentate de impozitul asupra taxelor din vânzări, de taxele vamale şi de transferurile de la bugetele celor 28 de state membre.

    Marea Britanie asigură 12 miliarde de euro la bugetul blocului comunitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci moduri în care oamenii risipesc banii şi cinci sfaturi pentru economisire

    Dacă am sta câteva minute să ne gândim la toate momentele în care plătim pe lucruri mai mult decât valoarea lor reală sau la zilele în care cumpărăm obiecte de care nu avem nevoie, putem ajunge la concluzia că trebuie să ne schimbăm radical obiceiurile.

    Cumperi lucruri noi doar pentru că sunt noi

    Dacă eşti printre cei care au făcut precomandă la ultimul model de Samsung sau iPhone, adu-ţi aminte că modele noi apar în fiecare an. Nu are rost să schimbi telefonul o dată la câteva luni, pentru că risipeşti o groază de bani.

    Cumperi lucruri de care nu ai nevoie doar pentru că sunt la reducere

    Dacă Black Friday, reduceri de vară sau reduceri de iarnă sunt pentru tine momentele ideale de mers la cumpărături, s-ar putea să ai o mică problemă. Nu e nimic rău în a cumpăra produse la reducere, dar încearcă să te limitezi la cele de care chiar ai nevoie.

    Plăteşti diverse taxe de administrare a contului tău bancar

    Află care sunt taxele percepute de banca ta pentru administrarea contului şi compară-le cu cele oferite de alte instituţii. S-ar putea să găseşti o ofertă mult mai bună.

    Nu foloseşti carduri de loialitate la magazinele pe care le frecventezi în mod regulat

    Aşa cum mai toate farmaciile oferă astăzi carduri de fidelitate, şi magazinele au beneficii pentru clienţii loiali. Trebuie doar să întrebi care sunt acestea.

    Mănânci în oraş mai des decât o faci acasă

    E o problemă pe care o au, în general, cei din oraşele mari; dacă ai sta să calculezi câţi bani ai aruncat pe mesele în oraş, s-ar putea să te gândeşti de mai multe ori înainte de următoarea rezervare.

  • Cinci moduri în care oamenii risipesc banii şi cinci sfaturi pentru economisire

    Dacă am sta câteva minute să ne gândim la toate momentele în care plătim pe lucruri mai mult decât valoarea lor reală sau la zilele în care cumpărăm obiecte de care nu avem nevoie, putem ajunge la concluzia că trebuie să ne schimbăm radical obiceiurile.

    Cumperi lucruri noi doar pentru că sunt noi

    Dacă eşti printre cei care au făcut precomandă la ultimul model de Samsung sau iPhone, adu-ţi aminte că modele noi apar în fiecare an. Nu are rost să schimbi telefonul o dată la câteva luni, pentru că risipeşti o groază de bani.

    Cumperi lucruri de care nu ai nevoie doar pentru că sunt la reducere

    Dacă Black Friday, reduceri de vară sau reduceri de iarnă sunt pentru tine momentele ideale de mers la cumpărături, s-ar putea să ai o mică problemă. Nu e nimic rău în a cumpăra produse la reducere, dar încearcă să te limitezi la cele de care chiar ai nevoie.

    Plăteşti diverse taxe de administrare a contului tău bancar

    Află care sunt taxele percepute de banca ta pentru administrarea contului şi compară-le cu cele oferite de alte instituţii. S-ar putea să găseşti o ofertă mult mai bună.

    Nu foloseşti carduri de loialitate la magazinele pe care le frecventezi în mod regulat

    Aşa cum mai toate farmaciile oferă astăzi carduri de fidelitate, şi magazinele au beneficii pentru clienţii loiali. Trebuie doar să întrebi care sunt acestea.

    Mănânci în oraş mai des decât o faci acasă

    E o problemă pe care o au, în general, cei din oraşele mari; dacă ai sta să calculezi câţi bani ai aruncat pe mesele în oraş, s-ar putea să te gândeşti de mai multe ori înainte de următoarea rezervare.

  • Numărul firmelor nou înfiinţate atinge un nou record ca urmare a eliminării taxelor de la Registrul Comerţului

    În lunile februarie şi martie din 2017 au fost înfiinţate 17.607 firme (SRL) în România, cu 8,3% mai multe decât în aceleaşi două luni ale anului trecut, când fuseseră înfiinţate 16.244 firme, reiese din datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), intrepretate de REGnet.ro. Evoluţia pentru lunile februarie şi martie, în ultimii şase ani, poate fi uşor de urmărit în graficul de mai jos.

    În ceea ce priveşte înfiinţările de PFA creşterea este de 19% în februarie şi martie 2017, faţă de aceleaşi două luni din 2016, la un total de 9.182 înfiinţări. Faţă de 2016 se observă o creştere evidentă (+19%), însă înfiinţările de PFA rămân mai jos faţă de toate lunile februarie şi martie ale anilor anteriori.

    În România au fost înfiinţate peste 2,8 milioane de afaceri din decembrie 1990 şi până în martie 2017, dintre care 1,32 milioane au fost radiate între timp. Astfel, rata de supravieţuire a unei afaceri în România este de 52,7%. Cu alte cuvinte, aproximativ 1 din 2 afaceri reuşesc să rămână în picioare în România, arată calculele REGnet.ro realizate pe baza datelor ONRC din ultimii 25 de ani. De asemenea, o analiză asupra sezonalităţii înfiinţărilor de SRL şi PFA din România, realizată pe ultimii cinci ani, relevă faptul că primăvara este anotimpul în care iniţiativa antreprenorială cunoaşte cel mai mare avânt.

    REGnet.ro este o firmă specializată în înfiinţarea şi modificarea online a societăţilor comerciale (SRL) şi persoanelor fizice autorizate (PFA).