BusinessMagazin

Tag: spital

  • Medicul care era de gardă în noaptea internării profesorului Brăilean nu mai poate face gărzi

    În raportul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, făcut în cadrul anchetei privind decesul profesorului universitar Tiberiu Brăilean, se arată că medicul care era de gardă la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” în noaptea în care a fost adus cadrul didactic “a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis”.

    “Comisia formată la nivelul DSP Iaşi, împreună cu reprezentanţii legali ai Spitalului «Parhon», Institutului de Boli Cardiovasculare Iaşi, Spitalului «Sf. Spiridon», au concluzionat, preliminar, că medicul de gardă Georgiana Năstase de la Spitalul «Parhon» a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis. De asemenea, medicul de gardă, conform protocoalelor şi procedurilor interne ale Spitalului «Dr. C.I. Parhon» Iaşi , nu a luat legătura, în timp util, cu un medic primar sau cu şeful clinicii în vederea stabilirii unui diagnostic precis şi a conduitei terapeutice corespunzătoare”, se precizează în raportul DSP Iaşi.

    Conform sursei citate, profesorul Tiberiu Brăilean a fost internat, în 4 martie, la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” din Iaşi, pacientul fiind cunoscut cu obezitate şi diabet zaharat. Profesorul universitar a fost adus la spital la ora 01.46, pentru o simptomatologie care dura de 48 de ore, el având dureri precordiale intermitente, dispnee, subfebrilitate pasageră, vărsături şi “stare generală alterată”.

    La ora 1.58, pacientul a fost internat la Spitalul “Parhon”, iar medicul de gardă Ana Maria Georgiana Nastase l-a monitorizat clinic şi paraclinic, stabilind un diagnostic preliminar de tromboembolism pulmonar.

    Patru ore mai târziu, în jurul orei 6.00, a fost solicitat un consult cardiologic interclinic la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi, medicul de acolo suspectând, la rândul său, un tromboembolism pulmonar, astfel că a recomandat transferul de urgenţă al profesorului la secţia de cardiologie a Spitalului “Sfântul Spiridon”.

    Pacientul a fost transportat cu o ambulanţă la Spitalul “Sf. Spiridon”, unde, la ora 08.00, a suferit un stop cardiorespirator, fiind resuscitat 50 de minute, apoi internat la Clinica de cardiologie şi ulterior la terapie intensivă, în comă postresuscitare, se mai arată în raportul DSP Iaşi.

    Cauza stopului cardiorespirator a fost considerată tromboembolism pulmonar masiv, iar patru zile mai târziu, în 8 martie, pacientul a decedat.

    Potrivit raportului DSP Iaşi, Brăilean a fost consultat acasă, cu două zile înaintea internării, în 2 martie, de către un echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă, care i-a recomandat internarea, însă cadrul didactic a refuzat, semnând şi un document în care menţiona acest lucru.

    În raportul DSP se precizează că fiica profesorului Tiberiu Brăilean, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a solicitat în scris să nu fie făcută necropsia.

    “La nivelul DSP Iaşi se va constitui o comisie formată din directorul executiv şi directorul executiv adjunct care, împreună cu managerii de spitale şi directorii medicali, vor evalua, din nou, protocoalele de colaborare încheiate între unităţile sanitare din judeţul Iaşi, urmând ca în aproximativ două săptămâni să se identifice măsuri suplimentare ce urmează a fi incluse în aceste protocoale pentru ca asemenea tip de incidente să fie evitate”, se mai arată în raportul DSP.

    În documentul citat se mai precizează că reprezentanţii Spitalului “Dr. C. I. Parhon” au decis să-i suspende doctoriţei Ana Maria Georgiana Năstase contractul individual de muncă cu timp parţial pentru linia de gardă, astfel că aceasta nu mai poate face gărzi la unitatea sanitară.

    Medicul Ana Maria Georgiana Năstase nu era angajată a Spitalului “Parhon”, ci avea contract doar pentru a îndeplini serviciul de gardă.

    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a înaintat o cerere Colegiului Medicilor Iaşi, care urmează să fie analizată în zilele următoare.

    “După ce vom primi sesizarea departamentului de jurisdicţie va începe ancheta, una care se va referi la existenţa unei abateri disciplinare şi la calitatea actului medical. Dacă va constata că există o abatere, plângerea va fi trimisă în Comisia de disciplină, întârzierea diagnosticului putând fi determinată doar în urma unei anchete temeinice, diagnosticul fiind şi acum incert fiindcă tromboembolismul poate fi stabilit cu certitudine doar în cazul unei necropsii”, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.

    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a deschis, la începutul săptămânii, o anchetă în cazul morţii profesorului universitar Tiberiu Brăilean, care ar fi aşteptat şase ore pentru a primi îngrijiri la Spitalul “Parhon”, unde a ajuns cu insuficienţă respiratorie, fiind apoi transferat la “Sf. Spiridon”, unde a murit după patru zile.

    Reprezentanţii DSP Iaşi au cerut conducerii Spitalului “Parhon” toate actele cu privire la internarea profesorului universitar Tiberiu Brăilean, în vârstă de 55 de ani, care a murit, duminică, în urma unui stop cardiorespirator.

    Eugen Popescu, directorul DSP Iaşi, declara că din primele informaţii reieşea că pacientul “a fost staţionat” la Spitalul “Parhon” în condiţiile în care s-ar fi impus transferul imediat al acestuia.

    “Mie mi s-a părut că pacientul a fost staţionat la Spitalul «Parhon» şi nu am înţeles de ce nu a fost trimis către Spitalul «Sfântul Spiridon» de la început, în condiţiile în care acest ultim spital derulează un program naţional de tromboembolism, iar suspiciunea medicilor de la «Parhon» era şi de embolism pulmonar”, a spus directorul DSP Iaşi.

    Traian Brăilean a fost dus, miercurea trecută, la ora 7.40, cu ambulanţa la Spitalul “Dr. C.I. Parhon” din Iaşi, cu insuficienţă respiratorie, soţia acestuia spunând că el se sufoca.

    Profesorul a fost transferat ulterior către Spitalul “Sfântul Spiridon”, după ce ar fi stat şase ore în triaj la “Parhon”, soţia acestuia, Simona Modreanu, fiind informată că s-a hotărât transferul fiindcă medicii nu au putut să identifice dacă este vorba despre un infarct sau un embolism pulmonar.

    “M-am bucurat că garda este la «Parhon» pentru că mă gândeam că va fi văzut de un cardiolog, având în vedere că respira greu şi se sufoca. Am aşteptat şase ore până când am putut să îl văd, însă în timpul acesta am aflat de la asistente că abia după trei ore i s-au recoltat probe de sânge pentru analize şi că după alte trei ore a venit cardiologul. Când am reuşit să-l văd, era conştient, avea pusă o perfuzie, dar fără mască de oxigen, deşi avea probleme clare cu respiraţia”, declara Simona Modreanu, soţia profesului.

    Simona Modreanu declara că se va gândi după înmormântare dacă să facă sau nu demersuri legale cu privire la acest caz, sperând să fie sprijinită de către managerul Spitalului “Sfântul Spiridon”, Ioan Bârliba.

    “Până acum nu m-am gândit, am stat lângă soţul meu cât s-a putut, iar de duminică alerg după problemele administrative. Îndată ce se încheie această perioadă am să port mai întâi o discuţie cu domnul manager Bârliba şi am să mă sfătuiesc cu dumnealui pentru că, dacă pornesc eu o acţiune, ca persoană privată, aşa cum au făcut şi alţi sute înainte, o să ajungă plângerea în primul sertar. Aş vrea măcar atât, să profităm post mortem de notorietatea domnului Brăilean, să se facă ceva pentru ca alţi oameni să nu mai păţească acelaşi lucru. Să se pornească o anchetă cu specialişti”, spunea Simona Modreanu.

    Ea preciza că în certificatul medico-legal cauza morţii este trecută stop cardiorespirator, dar aceasta a fost “ultima manifestare” a problemelor medicale antecedente.

    Profesorul doctor Tiberiu Brăilean a fost cadru didactic al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar în trecut a fost atât consilier local, cât şi consilier judeţean. În activitatea sa profesională, a redactat mai multe lucrări despre economie şi implicaţiile religiei în ştiinţele economice.

  • Medicul care era de gardă în noaptea internării profesorului Brăilean nu mai poate face gărzi

    În raportul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, făcut în cadrul anchetei privind decesul profesorului universitar Tiberiu Brăilean, se arată că medicul care era de gardă la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” în noaptea în care a fost adus cadrul didactic “a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis”.

    “Comisia formată la nivelul DSP Iaşi, împreună cu reprezentanţii legali ai Spitalului «Parhon», Institutului de Boli Cardiovasculare Iaşi, Spitalului «Sf. Spiridon», au concluzionat, preliminar, că medicul de gardă Georgiana Năstase de la Spitalul «Parhon» a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis. De asemenea, medicul de gardă, conform protocoalelor şi procedurilor interne ale Spitalului «Dr. C.I. Parhon» Iaşi , nu a luat legătura, în timp util, cu un medic primar sau cu şeful clinicii în vederea stabilirii unui diagnostic precis şi a conduitei terapeutice corespunzătoare”, se precizează în raportul DSP Iaşi.

    Conform sursei citate, profesorul Tiberiu Brăilean a fost internat, în 4 martie, la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” din Iaşi, pacientul fiind cunoscut cu obezitate şi diabet zaharat. Profesorul universitar a fost adus la spital la ora 01.46, pentru o simptomatologie care dura de 48 de ore, el având dureri precordiale intermitente, dispnee, subfebrilitate pasageră, vărsături şi “stare generală alterată”.

    La ora 1.58, pacientul a fost internat la Spitalul “Parhon”, iar medicul de gardă Ana Maria Georgiana Nastase l-a monitorizat clinic şi paraclinic, stabilind un diagnostic preliminar de tromboembolism pulmonar.

    Patru ore mai târziu, în jurul orei 6.00, a fost solicitat un consult cardiologic interclinic la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi, medicul de acolo suspectând, la rândul său, un tromboembolism pulmonar, astfel că a recomandat transferul de urgenţă al profesorului la secţia de cardiologie a Spitalului “Sfântul Spiridon”.

    Pacientul a fost transportat cu o ambulanţă la Spitalul “Sf. Spiridon”, unde, la ora 08.00, a suferit un stop cardiorespirator, fiind resuscitat 50 de minute, apoi internat la Clinica de cardiologie şi ulterior la terapie intensivă, în comă postresuscitare, se mai arată în raportul DSP Iaşi.

    Cauza stopului cardiorespirator a fost considerată tromboembolism pulmonar masiv, iar patru zile mai târziu, în 8 martie, pacientul a decedat.

    Potrivit raportului DSP Iaşi, Brăilean a fost consultat acasă, cu două zile înaintea internării, în 2 martie, de către un echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă, care i-a recomandat internarea, însă cadrul didactic a refuzat, semnând şi un document în care menţiona acest lucru.

    În raportul DSP se precizează că fiica profesorului Tiberiu Brăilean, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a solicitat în scris să nu fie făcută necropsia.

    “La nivelul DSP Iaşi se va constitui o comisie formată din directorul executiv şi directorul executiv adjunct care, împreună cu managerii de spitale şi directorii medicali, vor evalua, din nou, protocoalele de colaborare încheiate între unităţile sanitare din judeţul Iaşi, urmând ca în aproximativ două săptămâni să se identifice măsuri suplimentare ce urmează a fi incluse în aceste protocoale pentru ca asemenea tip de incidente să fie evitate”, se mai arată în raportul DSP.

    În documentul citat se mai precizează că reprezentanţii Spitalului “Dr. C. I. Parhon” au decis să-i suspende doctoriţei Ana Maria Georgiana Năstase contractul individual de muncă cu timp parţial pentru linia de gardă, astfel că aceasta nu mai poate face gărzi la unitatea sanitară.

    Medicul Ana Maria Georgiana Năstase nu era angajată a Spitalului “Parhon”, ci avea contract doar pentru a îndeplini serviciul de gardă.

    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a înaintat o cerere Colegiului Medicilor Iaşi, care urmează să fie analizată în zilele următoare.

    “După ce vom primi sesizarea departamentului de jurisdicţie va începe ancheta, una care se va referi la existenţa unei abateri disciplinare şi la calitatea actului medical. Dacă va constata că există o abatere, plângerea va fi trimisă în Comisia de disciplină, întârzierea diagnosticului putând fi determinată doar în urma unei anchete temeinice, diagnosticul fiind şi acum incert fiindcă tromboembolismul poate fi stabilit cu certitudine doar în cazul unei necropsii”, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.

    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a deschis, la începutul săptămânii, o anchetă în cazul morţii profesorului universitar Tiberiu Brăilean, care ar fi aşteptat şase ore pentru a primi îngrijiri la Spitalul “Parhon”, unde a ajuns cu insuficienţă respiratorie, fiind apoi transferat la “Sf. Spiridon”, unde a murit după patru zile.

    Reprezentanţii DSP Iaşi au cerut conducerii Spitalului “Parhon” toate actele cu privire la internarea profesorului universitar Tiberiu Brăilean, în vârstă de 55 de ani, care a murit, duminică, în urma unui stop cardiorespirator.

    Eugen Popescu, directorul DSP Iaşi, declara că din primele informaţii reieşea că pacientul “a fost staţionat” la Spitalul “Parhon” în condiţiile în care s-ar fi impus transferul imediat al acestuia.

    “Mie mi s-a părut că pacientul a fost staţionat la Spitalul «Parhon» şi nu am înţeles de ce nu a fost trimis către Spitalul «Sfântul Spiridon» de la început, în condiţiile în care acest ultim spital derulează un program naţional de tromboembolism, iar suspiciunea medicilor de la «Parhon» era şi de embolism pulmonar”, a spus directorul DSP Iaşi.

    Traian Brăilean a fost dus, miercurea trecută, la ora 7.40, cu ambulanţa la Spitalul “Dr. C.I. Parhon” din Iaşi, cu insuficienţă respiratorie, soţia acestuia spunând că el se sufoca.

    Profesorul a fost transferat ulterior către Spitalul “Sfântul Spiridon”, după ce ar fi stat şase ore în triaj la “Parhon”, soţia acestuia, Simona Modreanu, fiind informată că s-a hotărât transferul fiindcă medicii nu au putut să identifice dacă este vorba despre un infarct sau un embolism pulmonar.

    “M-am bucurat că garda este la «Parhon» pentru că mă gândeam că va fi văzut de un cardiolog, având în vedere că respira greu şi se sufoca. Am aşteptat şase ore până când am putut să îl văd, însă în timpul acesta am aflat de la asistente că abia după trei ore i s-au recoltat probe de sânge pentru analize şi că după alte trei ore a venit cardiologul. Când am reuşit să-l văd, era conştient, avea pusă o perfuzie, dar fără mască de oxigen, deşi avea probleme clare cu respiraţia”, declara Simona Modreanu, soţia profesului.

    Simona Modreanu declara că se va gândi după înmormântare dacă să facă sau nu demersuri legale cu privire la acest caz, sperând să fie sprijinită de către managerul Spitalului “Sfântul Spiridon”, Ioan Bârliba.

    “Până acum nu m-am gândit, am stat lângă soţul meu cât s-a putut, iar de duminică alerg după problemele administrative. Îndată ce se încheie această perioadă am să port mai întâi o discuţie cu domnul manager Bârliba şi am să mă sfătuiesc cu dumnealui pentru că, dacă pornesc eu o acţiune, ca persoană privată, aşa cum au făcut şi alţi sute înainte, o să ajungă plângerea în primul sertar. Aş vrea măcar atât, să profităm post mortem de notorietatea domnului Brăilean, să se facă ceva pentru ca alţi oameni să nu mai păţească acelaşi lucru. Să se pornească o anchetă cu specialişti”, spunea Simona Modreanu.

    Ea preciza că în certificatul medico-legal cauza morţii este trecută stop cardiorespirator, dar aceasta a fost “ultima manifestare” a problemelor medicale antecedente.

    Profesorul doctor Tiberiu Brăilean a fost cadru didactic al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar în trecut a fost atât consilier local, cât şi consilier judeţean. În activitatea sa profesională, a redactat mai multe lucrări despre economie şi implicaţiile religiei în ştiinţele economice.

  • Mark Zuckerberg şi soţia lui au donat 75 de milioane de dolari unui spital din San Francisco

    Anunţul a fost făcut vineri de către Mark Zuckerberg, pe contul său oficial de pe reţeaua socială Facebook, potrivit cnbc.com.

    “Considerăm că fiecare persoană merită să aibă acces la un sistem de sănătate de cea mai bună calitate”, a spus Mark Zuckerberg.

    El a precizat că San Francisco General Hospital este principalul spital public din San Francisco, oferind servicii oricărei persoane care trăieşte, munceşte sau vizitează acest oraş american.

    Prin intermediul acestui ajutor financiar, spitalul îşi va putea dubla dimensiunea camerei de primiri urgenţe, în care numărul de paturi va creşte de patru ori.

    Potrivit fundaţiei care reprezintă interesele San Francisco General Hospital, suma dăruită de familia Zuckerberg este cea mai mare donaţie privată pe care spitalul a primit-o de la deschiderea sa în 1994.

    Soţia lui Mark Zuckerberg, Priscilla, este absolventă a Universităţii de Medicină şi, în ultimii ani, şi-a finalizat rezidenţiatul ca medic pediatru la San Francisco General Hospital.

    Mark Zuckerberg este unul dintre miliardarii americani care au acceptat să doneze sume foarte mari din averile lor unor fundaţii de caritate, urmând exemplul fondatorului companiei Microsoft, Bill Gates.

  • Acţionarii spitalului Monza investesc 1,5 milioane de euro în centrul dedicat tratamentului bolilor de inimă

    Spitalul Monza, parte din grupul internaţional “Policlinico di Monza” din Italia, deţinut de familia cu acelaşi nume, a anunţat lansarea unui centru dedicat tratării cardiopatiilor congenitale şi a bolilor cardiovasculare complexe prin intervenţii minim-invazive, fără deschiderea toracelui şi oprirea inimii, infomează compania.

    În cadrul centrului Cardiostructural Clinic se vor realiza doar intervenţii endovasculare (pe calea vaselor de sânge) şi hibride, care îmbină procedurile intervenţionale şi chirurgicale minim-invazive.

    “La nivel internaţional, s-au dezvoltat în ultimii ani centre dedicate intervenţiilor cardiovasculare structurale, respectiv tratării defectelor anatomice ale inimii pe cale endovasculară. Acest tip de centru impune un grad ridicat de complexitate la nivelul echipei multidisciplinare şi specializate, precum şi în ceea ce priveşte echipamentul medical”, a declarat conf. dr. Şerban Bălănescu, şef de secţie Cardiologie Intervenţională în cadrul Spitalului Monza.

    Cardiostructural Clinic implică colaborarea următoarelor secţii: Cardiologie intervenţională, Chirurgie cardiovasculară (inclusiv cea pediatrică), Chirurgie vasculară, Anestezie şi terapie intensivă, Cardiologie, Electrofiziologie, Radiologie şi Imagistică Medicală.

    “Din dorinţa de a reduce riscul operator la pacienţii cu boli cardiovasculare complexe (de la naştere sau dobândite) am lansat, în urmă cu un an, Programul de Intervenţii Cardiovasculare Structurale Complexe. În cadrul acestuia am realizat numeroase abordări multidisciplinare de elită. Odată cu lansarea Cardiostructural Clinic, vrem să dezvoltăm această direcţie în beneficiul pacienţilor cu afecţiuni complexe sau cu o vârstă avansată, situaţii în care intervenţiile chirurgicale clasice sunt asociate cu un risc operator mare sau inacceptabil”, a spus dr. Theodor Cebotaru, şeful secţiei chirurgie cardiovasculară din cadrul Spitalului Monza.

    Printre intervenţiile realizate până acum de către echipa multidisciplinară a Spitalului Monza se numără implantarea percutană de valvă aortică (TAVI sau TAVR) — introducerea unei proteze valvulare biologice auto-expandabile în interiorul valvei aortice native îngustate fie prin vasele femurale, fie printr-o incizie toracică de doar 5 cm în dreptul inimii; tratamentul endovascular al anevrismelor de aortă toracică şi abdominală — inclusiv prin proceduri hibride de deconectare a vaselor arcului aortic de către echipa de chirurgie cardiovasculară şi apoi implantarea unei endoproteze de către echipa de cardiologie intervenţională; precum şi tratamentul endovascular al cardiopatiilor congenitale — închiderea defectului septal atrial, a foramen ovale patent, a defectului septal ventricular sau a persistenţei canalului arterial prin implantarea unui dispozitiv intracardiac tip “umbreluţă” pe calea vaselor femurale.

    Astfel, în cadrul Cardiostructural Clinic se vor trata prin abord multidisciplinar bolile valvulare ale adultului, patologia aortei toracice şi abdominale (anevrisme şi disecţii), inclusiv urgenţele aortice acute (ruptura traumatică a aortei, disecţia aortică acută de tip B); anevrismele vaselor iliace, femurale şi poplitee; cardiopatiile congenitale ale copilului mic şi ale adultului.

    “În momentul de faţă, suntem singurul spital privat din România care cuprinde toate specialităţile inimii într-un singur loc, iar lansarea Cardiostructural Clinic a fost posibilă datorită acestui lucru. Mai mult, anul acesta vom investi 1.5 milioane de euro în aparatură medicală şi în deschiderea unor secţii noi”, a spus Luca Militello, directorul general al Spitalului Monza.

    Spitalul Monza a raportat afaceri de 14 milioane de lei în anul fiscal 2013.

  • Romeo Stavarache rămâne în arest la domiciliu – definitiv

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

    Romeo Stavarache este arestat la domiciliu din 3 septembrie, iar din 1 iulie şi până atunci a fost în arest preventiv.

    La sfârşitul lunii noiembrie, Stavarache a ajuns la spital, unde i-a fost montat un dispozitiv pentru monitorizarea tensiunii arteriale, după ce a acuzat probleme cardiace. Înainte, primarul băcăuan a primit acceptul Curţii de Apel Bacău de a-şi părăsi locuinţa.

    După ce a părăsit spitalul, Stavarache a mers la Curtea de Apel Bacău, după ce a solicitat în instanţă “verificarea legalităţii şi temeiniciei arestului la domiciliu”.

    Magistraţii instanţei băcăuane au decis menţinerea arestului la domiciliu, sentinţă contestată însă de avocatul lui Romeo Stavarache la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Romeo Stavarache, judecat pentru că ar fi luat mită peste 2,3 milioane de lei, a fost arestat la domiciliu în 3 septembrie, după peste două luni de arest preventiv, printr-o hotărâre a instanţei supreme, care a admis constestaţia edilului faţă de măsura Curţii de Apel Bacău, prin care se stabilise ca el să fie arestat preventiv.

    Prin aceeaşi decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit şi ca ceilalţi doi inculpaţi din dosar, Liviu Goian şi Liviu Vasile Cenuşă, să fie judecaţi în stare de arest la domiciliu.

    Stavarache a fost arestat la 1 iulie, iar o lună mai târziu, după trimiterea în judecată, a fost transferat din arestul Poliţiei Judeţene la Penitenciarul Bacău.

    La 25 iulie, DNA a dispus trimiterea în judecată a primarului din Bacău, pentru cinci infracţiuni de luare de mită comise în perioada 2008 – 2011, suma totală pe care ar fi primit-o edilul ridicându-se la peste 2,3 milioane de lei.

    În acelaşi dosar, sunt judecaţi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu, Liviu Vasile Cenuşă şi Liviu Goian, precum şi directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, Constantin Apostol.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2008 – 2011, Romeo Stavarache a pretins şi primit, direct sau prin intermediul celorlalţi inculpaţi, de la patru oameni de afaceri, mai multe sume de bani. Procurorii anticorupţie mai spun că toate sumele de bani au fost primite de către Stavarache prin intermediul mai multor societăţi comerciale şi asociaţii sportive, administrate de Liviu Goian, Liviu Vasile Cenuşă şi Constantin Apostol.

    În acest dosar s-a dispus instituirea sechestrului pe mai multe bunuri ale lui Stavarache: un teren compus din trei loturi şi patru corpuri de clădire, până la concurenţa sumei de 2.390.459 de lei.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bacău.

  • Reţeta câştigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care îşi iau an de an licenţa în stomatologie

    “Nu suntem şcoliţi să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câştig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc şi de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenţilor sau despre managementul propriului cabinet.

    Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu şapte angajaţi şi cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.

    Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultăţii, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să îşi practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Şansa de a realiza primele operaţii dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar şi ştiam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.

    A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.

    „Primul şoc a fost că, deşi aveam foarte mulţi pacienţi la Spitalul Militar, foarte puţini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoştinţele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat şi o fostă studentă să lucreze alături de ea şi a început să aducă săptămânal şi un medic care să ofere servicii de ortodonţie, a simţit nevoia extinderii.

    Aceasta nu a venit atât de uşor, principalul motiv fiind găsirea spaţiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepţie mare, care să îi permită să ţină şi cursuri pentru tinerii chirurgi.  A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal şi alte nouă luni petrecute cu amenajarea şi dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.

    Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus şi în direcţia dotării sălii de recepţie cu un tavan cu videoproiector şi camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ţine periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.

    Chiar dacă majoritatea pacienţilor ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuşi în clinica sa şi cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.

    Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, preţul variază în funcţie de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici şi cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în preţul produsului medical este inclusă şi manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun şi de riguros este în domeniu.

    Chiar dacă iniţial prefera să facă totul, în timp a învăţat să delege activităţile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creşterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că munceşte foarte mult, iar profitul nu era proporţional cu efortul depus. A învăţat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficienţa lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziţia de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienţi, nu şi pe programul asistentelor, sau pe alte operaţiuni administrative.

    Astfel, reuşeşte să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ţine în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acolo, se loveşte de paradoxul dat de problemele financiare ale facultăţii. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenţii să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe şi pe care facultatea nu îşi permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente şi după care este evaluat la final de semestru. Asistenţii universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ţine stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanţat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ţine un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“

    În ceea ce priveşte practica, alternativa autohtonă pentru studenţi este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învaţă direct pe pacienţi.

    „Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraş, la stomatologie baza materială este a facultăţii. Astfel, după ce îşi termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenţi se angajează în cabinete periferice, unde câştigă experienţă tot pe pacienţi“. Unii dintre ei aleg să îşi deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai aşteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, îşi deschid la 28 şi la 26, când nu sunt destul de experimentaţi“.

    Piaţa serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenţi de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.

  • Avocatul Poporului s-a autosesizat în cazul unei fete din Slobozia abandonată în spital în urmă cu şapte ani

    Fetiţa este îngrijită de medicii de la Spitalul din Slobozia, judeţul Ialomiţa, în condiile în care nu a fost primită de niciun centru de plasament.

    Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu şi va face investigaţii, după ce cazul a fost prezentat de un post de televiziune.

    “Există indicii despre o posibilă încălcare a art. 49 din Constituţie, care prevede protecţia copiilor şi a tinerilor. Ca urmare, în cadrul investigaţiei, Avocatul Poporului solicită informaţii suplimentare Spitalului şi Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului din judeţul Ialomiţa“, se arată în comunicat de presă al AP.

    Fetiţa are şapte ani şi a fost abandonată de mama ei după ce aceasta a aflat că este bolnavă. Micuţa a fost diagnosticată cu sindromul West, nu poate să meargă, nu vede şi nu aude.

  • Fiica unei paciente moarte la SJU Craiova acuză că aceasta nu primea tratament şi era legată de pat

    Paula Drulă, în vârstă de 65 de ani, suferea de diabet şi era dependentă de insulină, iar în urma unei crize aceasta a fost transportată la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova.

    Aflată în Italia, fiica femeii s-a întors în ţară la aflarea veştii, ea spunând că a mers la spital şi şi-a gasit mama la Secţia de terapie intensivă, legată de pat cu un cearşaf.

    ”Mă implora să o duc acasă, că asistentele nu îi fac insulina, îi vorbesc foarte urât, nu i se dă tratamentul de inimă necesar pentru a trăi. Am întrebat asistenta ce se întâmplă când am găsit-o legată de picioare şi mi s-a răspuns că nu este treaba mea, este treaba medicilor să îmi explice, dar pentru că nu era niciun medic, am fost invitată să ies afară, am făcut fotografii şi mama mă implora să o iau acasă. M-au dat afară, au chemat pază, că nu aveam voie să fac fotografii şi în timp ce ieşeam afară, asistenta respectivă cu care am avut această altercaţie mi-a zis că nu se ştie ce se poate întâmpla în acea noapte. (…) Iniţial, mi s-a spus că e legată pentru că e violentă, dar era legată de picioare, era violentă cu picioarele? Nu i se făcuse perfuzie, nu i se dăduse apă”, a declarat Anca Drulă, fiica pacientei decedate.

    Şi soţul femeii, care a mers cu aceasta la spital, a spus că au găsit-o pe pacientă legată de picioare.

    “Am intrat şi am încercat să o ridic în picioare, dar ne-a spus că o dor picioarele. Atunci am dat pătura la o parte şi am observat că acestea sunt legate. I le-am desfăcut imediat, în timp ce soţia a plecat să vadă ce se întâmplă”, a povestit Sorin Veselu.

    În cursul acelei nopţi, fiica pacientei a fost anunţată că mama ei a decedat.

    A doua zi, aceasta a depus o plângere la Poliţie şi la conducerea spitalului, care a declanşat o anchetă internă.

    ”Am sesizat în urma acestei adrese Consiliul etic al spitalului, este forul care se ocupă de relaţie medic – pacient. Acest Consiliu etic va lua declaraţii scrise celor implicaţi în cazul respectiv, atât medicilor, cât şi asistenţilor, apoi se va formula o concluzie care va fi comunicată şi aparţinătorilor”, a declarat Bogdan Fănuţă, managerul Spitalului de Urgenţă din Craiova.

    În ceea ce priveşte acuzaţiile că pacienta de 65 de ani a fost găsită legată de pat, managerul a spus că a solicitat explicaţii medicului şef de pe Secţia de terapie intensivă.

    “Am cerut medicului şef de pe clinică să ne spună dacă în terapie intensivă se admit astfel de proceduri, de contenţie, am rugat să se facă un consiliu cu toţi medicii din secţia respectivă să ne spună dacă aceste tehnici sunt premise conform atât legislaţiei, cât şi procedurilor şi dacă da, care sunt momentele în care un pacient poate fi imobilizat, dacă este corect sau nu”, a mai spus Bogdan Fănuţă.

    Fiica pacientei decedate a precizat că va sesiza şi Colegiul Medicilor, şi Minsiterul Sănătăţii.

  • Noi date despre starea răniţilor din accidentul din Bulgaria: Trei din cele 16 persoane care au ajuns la SUUB au fost internate

    Purtătorul de cuvânt al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, dr. Leonard Grecescu, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, că dintre cele 16 persoane rănite uşor în accidentul rutier din Bulgaria care au ajuns la unitatea sanitară pentru investigaţii, trei au fost internate, dintre care două au rămas doar 24 de ore, pentru supraveghere şi vor fi externate luni.

    Leonard Grecescu a precizat că şi celelalte 13 persoane aveau răni uşoare, cum ar fi zgârieturi, vânătăi, însă în cazul acestora nu a fost necesară spitalizarea, fiind lăsate să plece acasă. Medicul a precizat că unele dintre aceste persoane nu au dorit să rămână sub supraveghere medicală 24 de ore.

    Alţi şase răniţi în accidentul din Bulgaria – doi bărbaţi şi patru femei – sunt internaţi la Spitalul Floreasca din Capitală. Aceştia au fost aduşi din Bulgaria cu elicoptere, întrucât aveau traumatisme şi fracturi, fiind transportaţi la Bucureşti după ce au fost stabilizaţi la un spital din Veliko Târnovo.

    Purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, dr. Bogdan Opriţa, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, că una dintre femeile rănite în accidentul din Bulgaria a fost operată duminică seară, pentru o fractură la un picior, în cazul celorlalţi cinci nefiind decise deocamdată intervenţii chirurgicale.

    Opriţa a spus că starea celor şase pacienţi internaţi la Spitalul Floreasca după accidentul din Bulgaria este stabilă, toţi fiind conştienţi. Aceştia vor fi din nou investigaţi luni, iar medicii vor decide dacă sunt necesare alte intervenţii chirurgicale sau dacă aceştia vor urma doar tratamente de recuperare.

    Accidentul s-a produs duminică, în jurul orei 05.00, când un autocar cu turişti care venea spre România din Turcia, de la Kuşadasi, s-a răsturnat în Pasul Republika din Bulgaria, între localităţile Gurkovo şi Veliko Târnovo – zonă muntoasă din ţara vecină. În autocar se aflau 27 de români – 25 de pasageri şi doi şoferi.

    În urma accidentului, un român a murit, şase au fost răniţi grav, iar alţii au suferit răni uşoare. Conform agenţiei Focus, persoana decedată în accident avea 27 de ani.

    Răniţii au fost transportaţi iniţial la un spital din Veliko Târnovo, unde doi dintre ei au fost operaţi. Ulterior, şase răniţi grav au fost transportaţi în Bucureşti cu elicoptere, aceştia fiind internaţi la spitalele Floreasca şi Universitar.

    Celelalte persoane care se aflau în autocarul implicat în accident au fost aduse în ţară cu un alt autocar, pus la dispoziţie de firma transportatoare. După ce au ajuns în ţară, 16 dintre acestea au mers la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti pentru investigaţii.

    Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, din primele informaţii furnizate de autorităţile bulgare, autocarul nu a adaptat viteza la condiţiile meteo şi, într-o curbă, a pierdut controlul direcţiei de mers şi s-a răsturnat.

    Autocarul era condus de un român în vârstă de 44 de ani, care nu consumase alcool, după cum au comunicat tot autorităţile bulgare. El a fost testat şi în ce priveşte consumul de alte substanţe interzise.

    MAI a precizat că Poliţia Română a efectuat primele verificări în ţară privind firma transportatoare, şoferii şi autocarul din accidentul produs în Bulgaria, nefiind evidenţiate probleme din punct de vedere al avizelor şi atestatelor prevăzute de legislaţia română în materie.

    Autocarul răsturnat în Bulgaria avea doi şoferi, care, date fiind distanţele lungi de parcurs, conduceau cu schimbul. Vehiculul aparţine firmei Camira Eurotrans, ce are ca obiect de activitate transportul terestru de călători.

    În iunie 2013, un autocar cu turişti români s-a răsturnat într-o prăpastie din Muntenegru. În urma accidentului şi-au pierdut viaţa 18 persoane, iar alte 29 au fost rănite.

  • ING Asigurări de Viaţă şi reţeaua privată de sănătate Regina Maria lansează o nouă asigurare de sănătate de grup

    Asigurarea de sănătate de grup se adresează angajatorilor clienţi ai  reţelei private de sănătate Regina Maria şi completează gama de servicii incluse în abonamentul medical.

    Astfel, în timp ce abonamentul acoperă costul serviciilor medicale efectuate în regim ambulator, asigurarea de sănătate de grup de la ING Asigurări de Viaţă acoperă costurile pentru intervenţii chirurgicale (care necesită minimum 24 de ore de spitalizare) şi spitalizarea aferentă, efectuate in spitalele reţelei din Bucureşti (Euroclinic şi Băneasa) şi Braşov.

    Noul produs presupune decontarea directă a preţului standard aferent intervenţiilor chirurgicale între ING Asigurări de Viaţă şi Regina Maria, fără a implica angajatorul sau persoana asigurată, şi beneficiază de deductibilităţile fiscale legale (250 euro/ asigurat/ an).

    „Noua asigurare din portofoliul ING Asigurări de Viaţă permite angajatorilor care deţin deja abonamente medicale de grup în cadrul Reţelei private de sănătate Regina Maria să extindă pachetul de beneficii extra-salariale printr-o soluţie foarte motivantă pentru salariaţii lor şi eficientă din punctul de vedere al costurilor”, a declarat Marius Popescu, director general, ING Asigurări de Viaţă. El face referire la Studiul MEDIBUS 2013, realizat de MEDNET Marketing Research Center, care arată că accesul la serviciile medicale private se plasează în topul primelor cinci beneficii preferate de angajaţi. „Produsul pe care îl oferim se diferenţiază prin simplitatea procedurii de decontare. (…) ne extindem activitatea pe piaţa asigurărilor de sănătate, pe care ne dorim să o dezvoltăm ţinând cont de oportunităţile viitoare şi bazându-ne pe expertiza acumulată de-a lungul anilor într-o industrie cu impact pozitiv asupra calităţii vieţii clienţilor noştri”, adaugă Marius Popescu.

    „Am creat şi lansat împreună un produs care este complementar abonamentelor medicale şi acoperă serviciile medicale oferite de Reţea în spitalele noastre: Spitalul Băneasa dedicat sănătăţii mamei şi copilului, Spitalul Euroclinic de chirurgie video-asistată minim-invazivă şi Spitalul Braşov din cadrul Campusului Medical Braşov”, a declarat Fady Chreih, director executiv, Regina Maria.

    Asigurarea de sanătate de grup poate acoperi preţul standard a peste 250 dintre cele mai relevante intervenţii chirurgicale şi spitalizarea aferentă în limita unor sume asigurate cuprinse între 7.000 şi 30.000 lei per asigurat/ an, în contextul în care cel mai mare preţ standard al unei intervenţii chirurgicale este de 29.700 lei. Preţul standard include costuri precum cel aferent spitalizării, comisionul standard al medicului şi asistenţa medicală, costurile standard cu medicamentele şi materialele sanitare, intervenţia propriu zisă, consultul preanestezic şi anestezia. Totodată, pot fi acoperite examenul histopatologic, în limita a 600 de lei pe intervenţie, şi materiale de osteosinteză în limita a 1.000 lei pe intervenţie.

    Asigurarea de sănătate de grup se încheie de către angajator pentru angajaţii săi, iar beneficiarii pot fi, pe lângă aceştia, şi co-asiguraţi (soţ/soţie/partener de viaţă/copii). Vârsta persoanelor care pot fi preluate în asigurare este cuprinsă între 16 şi 64 de ani în cazul angajaţilor şi respectiv, în cazul co-asiguraţilor copii, de 0-17 ani.

    Conform studiul Confido 2014, realizat de Exact Cercetare şi Consultanţă Sănătatea reprezintă principala grijă pentru români şi, în condiţiile în care sistemul public de sănătate este subfinanţat (cheltuielile publice cu sănătatea reprezentând jumătate din valoarea alocată în ţări precum Ungaria sau Polonia, potrivit statisticilor Eurostat), sistemul privat de sănătate se profilează ca o alternativă viabilă pentru pacienţi. Conform studiului Confido, 68% dintre respondenţi au încredere în spitalele private, iar 61,5% din respondenţii din Bucureşti şi 57,8% din provincie ar apela la serviciile unui spital privat în cazul în care ar avea nevoie de spitalizare*.