Tag: revista

  • Artistul cu porcul lui: cu cât se vinde o lucrare contemporană la licitaţie (FOTO)

    Setul “Parkett: First Fifty Editions 1984-1997” a reunit nouăzeci şi cinci de lucrări create de diverşi artişti prezentaţi în revista Parkett special pentru numărul în care apăreau, pe care abonaţii aveau posibilitatea să le primească achitând o sumă suplimentară şi care se realizau, de regulă, în serii de câte şaizeci.

    Printre artiştii care au colaborat de-a lungul timpului cu Parkett s-au numărat Andy Warhol, Jeff Koons sau Damien Hirst.

    Lucrare de Andy Warhol – vândută cu 7.500 lire

    Farfurie cu autograf de Jeff Koons – vândută cu 2.375 lire

    Lucrare de Damien Hirst – vândută cu 3.500 lire

    Balon-floare de Jeff Koons – vândut cu 1.406 lire

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 30 septembrie

    COVER STORY: Cele cinci feţe ale crizei economice şi financiare din România

    Valul de criză economică început în urmă cu cinci ani a cernut oamenii de afaceri care făceau agenda zilei în anii de creştere accelerată. Unii au devenit mai agresivi ca niciodată, alţii au intrat într-o etapă de conservare, iar alţii au dispărut.


    COMPANII: Cei mai profitabili angajaţi din România fac sute de milioane de euro pentru angajatori


    REPORTAJ:  Adevărul despre criza grecească, văzut chiar la ea acasă


    AFACERI: Nu s-au întâlnit niciodată, dar au o afacere de succes împreună


    SPECIAL: Scandal cu politică şi sex la vârful companiei Google


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Cel mai bun “job” din lume. Primesti 18.000 de dolari ca sa stai in pat, fara sa faci nimic

     In decursul celor 70 de zile, subiectii pot juca jocuri pe telefon, sa citeasca, sa stea pe retelele de socializare, sa urmeze cursuri online si chiar sa isi vada in continuare de job, daca pot lucra de acasa.

    Iar, pe langa bani, recompensa poate fi si una spirituala. Peste cativa ani, cand astronautii vor ateriza pe Marte, participantii la teste pot spune ca au avut si ei o contributie in cucerirea spatiului. Totul e sa nu se ridice din pat.

    “Subiectii pot privi asta ca pe un mod de a ajuta. In acest fel chiar vom ajuta astronautii sa isi mentina sanatatea, cat timp se afla in spatiu”, spune doctorul Roni Cromwell, unul dintre conducatorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 23 septembrie

    COVER STORY: Primii 20 de ani. Cum a crescut imperiul Veronicăi Savanciuc

    Priviţi de la distanţă, publicitarii sunt norocoşi, răsfăţaţi de soartă. Lucrează mereu la un alt proiect, într-o atmosferă destinsă, sunt oameni creativi care construiesc o utopie elegantă, colorată şi plăcut mirositoare, veselă şi degajată, care începe cu cele două secunde, cât zăboveşte privirea captată de panoul publicitar de pe marginea drumului, şi ajunge la cele 30 de secunde de pe ecranul televizorului. Nu-ţi poţi dori, pentru a desluşi ce este dincolo de această privire superficială, un ghid mai bun decât Veronica Savanciuc. CEO-ul Lowe România a pornit în urmă cu 20 de ani în definirea celor 3C – Compania, Creativitatea şi Clientul, trei concepte care transcend manualele de marketing şi care ar trebui să fie noţiuni fundamentale pentru oricine se simte atras de publicitate şi de industria de comunicare.


    RESURSE UMANE: Corporatismul ca profesie şi ca stil de viaţă


    STUDIU DE CAZ:  Antreprenorul braşovean care şi-a crescut în criză afacerea de patru ori


    GOURMET: Un weekend în locul preferat al lui Harry Potter


    REPORTAJ: Faţa nevăzută a Greciei – miliarde de euro ascunse printre valuri


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • CINCI ANI DE CRIZĂ. MAI EŞTI ACELAŞI?

    Aşa că vă propun să identificăm modul cum ne-a schimbat criza, pe fiecare dintre noi sau pe companiile pentru care lucrăm. Am făcut o scurtă trecere prin „cimitirul terfeloagelor„, cum îi spun, preluând formularea unui poet, arhivei textelor pe care le-am scris. Şi am zâmbit oarecum trist: ziceam, a doua zi după căderea Lehman: „Indiferent de declaraţiile mai mult sau mai puţin liniştitoare, efectele crizei se simt şi se vor simţi şi în România. Şi, într-un an electoral urmat de un alt an electoral, mi-e teamă că autorităţile ar putea lua decizii care, sub un strat de bune intenţii, ar putea ascunde greşeli care ne vor marca unde nici nu gândim şi cu costuri ce nu pot fi intuite acum„. Şi, ţineţi minte, eram trimişi, în acea perioadă, să cumpărăm case ieftine la americani. Şi mai departe: „Premiul Nobel pentru economie în anul 2008. Repet: Premiul Nobel pentru economie în 2008. Nu sună ciudat? Mie îmi pare un soi de oximoron aparte, o construcţie tragicomică cu valenţe dadaiste„ (era vorba despre premiul lui Paul Krugman). Şi din nou: „Oliver Blanchard, economistul-şef al FMI, este întrebat despre posibilitatea repetării Marii Depresiuni. «Nici vorbă», replică omul, «am învăţat câte ceva în 80 de ani»„.

    De fapt nu învăţasem mai nimic, spun în 2013. Şi mai departe, în octombrie: „Nu există «too big to fail», există însă «too small to fail»! Eu sunt too small to fail, colegii mei, dumneavoastră, cei ce citiţi revista, austriacul sau irlandezul de rând, care au finanţat cu până la 70.000 de euro trufia unora. Personal susţin un întreg lanţ financiar – magazine, bănci, furnizori de servicii, iar prin taxele şi impozitele pe care le plătesc sprijin pensionari, persoane asistate, funcţionari, investiţii publice, preşedinţii şi parlamente. Sunt/suntem alfa şi omega, începutul şi sfârşitul în circuitul economic şi oricine se consideră «too big to fail» ar trebui să fie conştient că mărimea sa este suportată de micimea mea”.

    Mă opresc aici şi vă propun să îmi scrieţi, să ne scrieţi tuturor celor din redacţia Business Magazin despre cum v-a schimbat criza, ce aţi învăţat şi ce vi se pare important acum. Ce s-a schimbat în mediul de afaceri, care sunt noile reguli, care sunt priorităţile şi ce mai înseamnă succesul? Vorbim de o generaţie pierdută, de noua realitate economică, vedem o societate din ce în ce mai polarizată şi multe companii şi mulţi oameni care n-au fost, din păcate, nici prea mari, nici prea mici pentru a eşua. Suntem mânuiţi politic în funcţie de interese şi ni se promit mări, dar obţinem doar sări, pe răni. Din nou şi din nou.

    Ilustrez cu un tablou de Pavel Fedotov care se numeşte „Encore, encore!„. Este istoria, într-o imagine, a unui ofiţer azvârlit de soartă într-o garnizoană din siberii, care, de plictiseală, îşi obligă pudelul să sară la nesfârşit peste un baston. Este iarnă, se vede pe geam, şi sărmanul animal sare din nou şi din nou şi din nou peste baston, la ordinul unui stăpân imbecilizat. Encore, encore!

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 16 septembrie

    COVER STORY: Românii se distrează în maşini de Formula 1, vânează rinoceri sau se pregătesc de călătoria în spaţiu

    Mureşeanul Orlando Szasz a muncit vreme de 17 ani să construiască şi să dezvolte Renania, iar de anul trecut s-a retras de la conducerea companiei. Îşi împarte acum timpul între pasiunile sale – călătoriile şi Formula 1 – şi activitatea de business angel. Şi pentru alţi oameni de afaceri călătoriile, sporturile cu motor sau fără ori expediţiile la pol sunt şi surse de inspiraţie pentru arena mediului de afaceri, dar şi veritabile “manuale”, cu învăţăminte despre sportivitate, curaj şi inventivitate.

     


    MANAGEMENT: Omul care a făcut trei malluri de la zero în Bucureşti a schimbat tabăra


     

    AGRICULTURĂ:  Hambarele de 3,5 miliarde de euro pline cu cereale

     


    SPECIAL: Cinci ani de la startul crizei economice mondiale

     


    AUTO: Nori peste 50 de ani de istorie pentru Porsche 911

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Dacia ar putea produce un model de clasă mică: “În viitorul apropiat va trebui să vedem unde ne situăm”

     Fabrica din România a Dacia funcţionează la capacitate maximă, iar operaţiunile din India şi Maroc se extind rapid. Dacia ar putea avea nevoie în cele din urmă de o nouă fabrică dacă va continua să crească, a admis directorul de marcă al Dacia, Rafael Treguer, într-un interviu acordat Autocar la salonul auto de la Frankfurt.

    “În viitorul apropiat va trebui să vedem unde ne situăm”, a declarat directorul de marcă al Dacia.

    Dacia se va concentra pe gama actuală de modele, înainte de a lansa altele noi, a spus el. După ce a introdus şase modele noi în 2012 şi alte noutăţi în acest an, Dacia, deţinută de grupul francez Renault, “trebuie să lucreze cu această gamă pentru a creşte vânzările şi notorietatea”, a adăugat Treguer.

    “Sigur că pe viitor vom dezvolta noi produse, însă doar pe segmentul de serie. (…) Nu vom dezvolta niciodată un produs de nişă”, a declarat el, respingând astfel speculaţiile că ar putea fi pregătită o maşină Dacia dezvoltată de divizia Renaultsport sau chiar un model sport Dacia, notează Autocar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 9 septembrie

    COVER STORY: Tânărul de 35 de ani care mişcă Europa de Vest cu TIR-urile româneşti


    RESURSE UMANE: Cea mai eficientă modalitate de promovare în companii – tragerea la sorţi


    COMERŢ: A doua cutie a Pandorei este plină cu bijuterii


    SPECIAL: Microsofokia sau ce se ascunde în spatele trecerii Nokia la Microsoft


    EVENIMENT: Bijuteriile de la cenuşiul salon auto de la Frankfurt


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Citeşte în noul număr Business Magazin de luni, 2 septembrie

     


    COVER STORY: La temelia creşterii economice viitoare

    Domeniul construcţiilor ar putea scoate România din criză. În ce măsură este lucru fezabil? În ce interval ar putea demara investiţii care să aibă un impact vizibil? Care sunt efectiv măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul? 


    FINANCIAR: Toamna ar putea aduce primăvara la bursa de la Bucureşti


    TURISM: Vacanţă la Barcelona – geniul lui Gaudi şi mândria catalană


    SPECIAL: Cronica unei despărţiri aşteptate – Ballmer şi Microsoft


    TELECOM: Steagurile turceşti care luptă cu giganţii Europei


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.


  • Afacerea The Wall: concertul i-a adus lui Waters 50 de milioane de dolari intr-un singur an

    Turneul iniţial The Wall s-a desfăşurat între 1980 şi 1981 şi a adus în prim plan unele elemente care apar şi în concertul din 28 august de la Bucureşti al lui Roger Waters. În primul rând este vorba de zidul care este construit şi apoi dărâmat pe scenă, dar şi de jocurile de lumini sau imaginile proiectate.

    În 1990, după ce părăseşte formaţia Roger Waters pune în scenă “The Wall – Live in Berlin”, concert care se leagă direct de căderea Zidului Berlinului. Au plătit bilete 350.000 de oameni, dar înainte de spectacol porţile au fost deschise şi alţi 100.000 de spectatori au intrat în spaţiul dintre Postdamer Platz şi Poarta Brandenburg. Au cântat, cu Waters, Scorpions, Sinead O’Connor, Bryan Adams şi mulţi alţii.

    Din acest “zid live” îşi trage seva actuala perfomanţă a lui Waters, concertul “The Wall Live”, început în septembrie 2010 în Canada. 56 de concerte desfăşurate în America de Nord au adunat 89,5 milioane de dolari, acesta fiind al doilea cel mai profitabil concert al anului 2010 din zonă şi al şaselea cel mai profitabil din lume.
    Unele numere sunt impresionante: în Buenos Aires, de exemplu, au fost vândute peste 430.000 de bilete (încasări de aproape 38 de milioane de dolari), în Quebec încasările au fost de 7,3 milioane dolari, în Philadelphia 4,2 milioane dolari, în Sao Paulo de 12,5 milioane dolari.

    Cu totul, până la finele lui 2012, The Wall Live a fost urmărit de 3,299 milioane de oameni iar încasările totalizau 377,3 milioane de dolari.
    Roger Waters, care va împlini pe 6 septembrie 70 de ani, are o avere estimată la circa 230 de milioane de dolari, în creştere de la cele 180 de milioane de dolari din 2012.

    A părăsit Pink Floyd la mijlocul anilor ’80, a încasat şi încasează în continuare sume importante în urma celor 200 de milioane de albume vândute de formaţie şi din concerte. Este reprezentat de patru companii: Roger Waters Limited, Roger Waters Music Overseas Limited, Roger Waters Music UK Limited şi Rue 21 Productions Limited.